2,164 matches
-
la un profil explicit, ci constau în distribuirea de resurse colective care pot liniști opoziția și pot duce la realizarea relativ rapidă a procesului decizional. Degenerarea consociativă este experimentată mai ales de parlamentele sistemelor politice în care, din diferite motive, alternanța apare impracticabilă și, deci, guvernul și opoziția rămîn fixe pe rolul lor pentru o perioadă de timp nedefinită și neprevăzută [exemple necesare, pentru Italia, Morisi, 1992]. Micul consociativism poate ajuta la prevenirea paralizării sistemului politic parlamentar; pe de altă parte
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și opoziția rămîn fixe pe rolul lor pentru o perioadă de timp nedefinită și neprevăzută [exemple necesare, pentru Italia, Morisi, 1992]. Micul consociativism poate ajuta la prevenirea paralizării sistemului politic parlamentar; pe de altă parte, ajunge însă să înlăture posibilitatea alternanței, pentru că alegătorul nu reușește să distingă precis responsabilitățile politice și să le sancționeze prin votul său. Parlamentul adunare În fine, cea de-a treia degenerare parlamentul-adunare (assemblearismo) este, probabil, cea mai răspîndită. Nu îi afectează pe parlamentarii în sine sau
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
potențialii aliați ar trebui să-și formuleze cererile în termenii unor funcții, resurse și politici, pentru a decide să-și asume respectivele responsabilități de guvernare. Strom [1990, 238] adaugă că guvernele minoritare și coalițiile subdimensionate pot servi ca "vehicule de alternanță la putere în sistemele caracterizate prin bipartidism sau bipolarism imperfect". Aceasta se întîmplă fie cînd opoziția este loială, fie cînd are caracteristici anti-sistem. În primul caz, guvernul minoritar obligă opoziția loială să vină cu propuneri alternative și să candideze, pe
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
parte, să realizeze o apărare a pozițiilor ocupate de partid, iar pe de altă parte, să ducă la asfixierea societății prin imobilism. În schimb, modelul party government funcționează cel mai bine în practică atunci cînd alegerile sînt concurențiale și produc alternanța între partide și coaliții. În aceste cazuri, care constituie, de fapt, norma democrațiilor contemporane, guvernele de partid, temîndu-se de verdictul alegătorilor, vor alege personal tehnic competent, nu doar loial, pentru toate funcțiile, nu neapărat politice, conștiente că vor fi judecate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
făcut nimic în această direcție. Așadar, nu poate să fie de mirare că din iunie 1945 pînă în mai 1966, Italia a avut 54 de guverne cu o durată medie de zece luni și jumătate [Pasquino 1995a], chiar dacă, din cauza lipsei alternanței, durata medie în funcție a miniștrilor a fost mai mare, așa cum arată tabelul 7.2. Și problema modalității prin care se creează un guvern stabil și eficient rămîne în Italia, pe cît de deschisă, pe atît de controversată. Tabelul 7
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
prea mari și al inconvenientelor tehnice, din trei motive: pluralismul politic al democrațiilor permite culegerea unui număr mare de informații în legătură cu ceea ce doresc și preferă diferitele grupuri; competiția lor dă periodic electoratului posibilitatea de a alege între diferite opțiuni; posibilitatea alternanței impune învingătorului o atitudine responsabilă în privința punerii în aplicare a programului prezentat alegătorilor, sub amenințarea eșecului electoral și a întoarcerii în opoziție. Spre deosebire de regimurile nedemocratice, în care aceste caracteristici sînt absente de la început, vitalitatea regimurilor democratice rezidă în continua, constanta
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
tema fiind situația muzicii pop și folk în țară. Se reproșează faptul că nu s-a discutat despre profilul și spiritul unei reviste studențești, cauzele presupuse fiind: difuzarea fără periodicitate strictă, concurența făcută de muzica în discuție și în program (alternanța muzică-poezie), absența din sală a reprezentanților CUASC. 4) "Auditoriul" - mobilizat în pripă. "Așa, de pildă, Recording Clubul de tineri, pe 18 ianuarie 1974, însemna cam următoarele: sala "Student-Bar"-ului ocupată până la refuz, cu studenți așezați și pe treptele de la intrare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
plătesc masa cu un discurs. * * * Ultimele două episoade evocă preocupări culinare ivite în cele două perioade ale serviciului meu diplomatic la Paris. În urma alegerilor parlamentare din 1984, la Ierusalim s-a constituit un guvern pe baza unei formule originale de alternanță între primul-ministru și ministrul de externe. Formula prevedea efectuarea unui schimb automat, la jumătate de cadență parlamentară, între cele două funcții ministeriale principale din guvern. Acordul dintre partidele Likud si Avoda prevedea că primul care va ocupa funcția de prim-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cumva să stârnim suspine și melancolii. Nu vom mai fi nici prea triști, nici prea veseli. Vom fi „corecți“. Și nu vom întreprinde nimic, fără să așteptăm indicații clare de la centru. Informații utile România reușește, de veacuri, să ilustreze spectaculos alternanța, ba chiar simultaneitatea, unor afecte și situații ireconciliabile: dramă și bășcălie, râs și plâns, veselie și tristețe, vehemență și toropeală, indignare și conciliere. Ni se oferă zilnic, în ziare și la televiziuni, numeroase exemple. Asistăm la interminabile dezbateri în care
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
controlată În cadrul ansamblului viu care este biocenoza, al cărei prototip fusese lichenul, În care nici unul nu huzurește ci, acționând complementar celuilalt, trăiește decent. O libertate am putea spune „constituțională“. Și așa, au Încetat Încercările de evadare, deși tentația rămâne, În favoarea alternanței la guvernare a fiecăruia. Omul Însă, nițeluș infatuat - și putea fi, mai ales avea și pentru ce, căci obținuse rațiunea -, a crezut că poate evada din starea - totuși - de animal, În rând cu celelalte. De ce să fie și vânat pe lângă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca odinioară, pe coasta dealului, respectiv pe culmea acestuia, ne-am expus riscului. Dintotdeauna au existat inundații, potopuri chiar, doar că acelea n’aveau ce strica. Nemaiavând un tampon, pădurea, În loc de ploi blânde, alternate cu uscăciuni scurte, avem o altă alternanță, mai rară dar mai accentuată, Între potopusi și secete. Poate că ar trebui folosită cercetarea... Mulțumesc că mi-ați tras spuza pe turtă. Dar tot ce-am spus sunt lucruri prea bine cunoscute. Astfel Încât cercetarea Își poate găsi locul mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trudă pentru a căpăta lumină, ceea ce eu, pisica, o ființă eminamente nocturnă, n’aș face-o nici În ruptul capului. Și nu pentru că văd noaptea ca... mine, ci pentru că am nevoie de acordul cu ciclurile cosmice, Între care unul e alternanța zi-noapte, implicit cu restul biosferei. Astfel mă mențin ca o redutabilă negentropică și-mi păstrez naturalețea, adică șansa de a găsi oricând un biped care să mă iubească; că acela mă caută de fapt ca pe o contrapondere la artificialismul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e câtuși de puțin o constantă. Anume, fiecare evoluează din acest punct de vedere după cum Îi dictează mediul, evenimentele adică, putând ajunge În situații fără ieșire, În fundături. Dar biocâmpul global al perechii reproduce ceea ce se vede În Natură: o alternanță surprinzător de asemenea, și pe cicluri scurte și pe altele mai lungi și la fel de stabilă ca aceea din biocenoza propriu-zisă, prin care ambele biocenoze, fără, respectiv cu ghilimele Își caută echilibrul ori de câte ori mediul e tentat de schimbare. Parcă așa ceva reiese
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Își caută echilibrul ori de câte ori mediul e tentat de schimbare. Parcă așa ceva reiese și din răsucirea roșului și albului În lungul șnurului mărțișorului. Vezi, Cristi? Cei doi s’or mai fi certând uneori, ceva În care eu, pisica din preajmă, văd alternanța la inițiativă ori hegemonie, dar ansamblul devine echilibrat, evitând astfel „fundăturile“, și vă asigură, ambilor, dăinuirea. Nici eu, pisica casei, nu’s chiar dezinteresat, devenind un fel de catalizator: În fond, clamându-mi starea „defavorizată“ când unuia, când altuia, adică aceluia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sinusoidă, ca și cum ar vrea să prelungească contactul dintre apă și uscat, tinzând spre un fel de omogenizare În care nu mai există nici una nici celălalt. Societatea ne dă alt exemplu, din păcate prea recent pentru voi, românii: Ce poate Însemna alternanța stânga-dreapta dintr’o democrație de doar 11 ani, decât tot un fel de „pișat al boului“ care-și caută un drum? Chiar dacă Încă nedefinit; dar eu, dracu’, v’o spun: de la rău spre bine; doar că voi, oamenii, nu prea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu găsisem în facultate (decât cu foarte puține excepții) profesorii la care mă așteptasem și, ca atare, începusem să renunț la ideea posibilității unei relații de tip maestru-discipol. Erau, în plus, ani de tensiune socială, în care se petrecuse prima alternanță la guvernare și în care societatea civilă se manifesta foarte vocal. Credeam (și mai cred) în civism, astfel că studierea științei politice era o opțiune îndreptățită. Eram, desigur, sub influența lecturilor filosofico-politice pe care le aveam, dar și sub aceea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Sesiunea “Predarea limbii române vorbitorilor cu altă limbă maternă”. (Sovata, 27-28 mai 1978). în: BulSȘF, 1979, p. 74-75. [104] MANGRA, MARIA, Aspecte ale predării derivării cuvintelor cu unele sufixe, PredLRSS, 2, 46-53. [105] MANGRA, MARIA, MARINESCU, ILEANA, VĂCARU, CORNELIA, Predarea alternanțelor, PredLRSS, 3, 46-63. [106] MANUAL DE LIMBA ROMÂNĂ, texte economice și exerciții lexico-gramaticale, Academia de Studii Economice, 1979 [107] MATEESCU, ADRIAN, Aspecte ale aplicării normelor ortografice la studenții străini, PredLRSS, 2, 35-40. [108] MATEESCU, ADRIAN; MIHĂILĂ, MARIA; NIȚOIU, PAUL, Vocabularul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
VĂCARU, CORNELIA, Clasificarea morfologică a verbelor. Aspecte ale predării ei la studenții străini, PredLRSS, 2, 145-152. [188] VĂRZARU GH., Resursele stilistice ale antonimiei, în “Limba și literatura română”, 5, nr. 2, aprilie-iunie, 1979, p. 18-20. [189] VELICAN, COSINSCHI, MARILENA, Predarea alternanțelor consonantice determinate de -i la studenții străini, PredLRSS, [1], 62-68. [190] VIȘINESCU VICTOR, Literatura română în școală, în Era socialistă, an 59, nr. 2, 20 ian 1979, p. 57 59. (analiza critică a manualelor clasele IX-XII). [191] VLAD, FELICIA, GERDANOVITS
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
probleme actuale ale perfecționării, instruirii și educării la limba și literatura română în liceu. Aplicarea programei îmbunătățite de limba și literatura română, începînd cu anul 1984-1985, în “Limbă și literatură”, vol. I, 1984, p. 80-84. [15] BOTIȘ, LIDIA, NICOLAU, MARIA, Alternanțele fonologice - o dificultate în învățarea limbii române de către studenții străini, SLF, 1984, 237-240. [16] BOTIȘ, LIDIA, NICOLAU, MARIA, Aspecte ale predării articolului hotărât din perspectiva abordării limbii române ca limbă țintă, SLF, 1984, 222-25. [17] BULGĂR, GH., Respectul pentru limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Poenaru, - 1994 (Sibiu: Polsib) [147] PENEȘ, MARCELA, învățăm să citim. București, Aramis, 1994, 96 p. [148] POPA, ION, Fonetica și vocabularul. București, Teora, 1994, 120 p. [149] POPA, ION, Fonetica și vocabularul. Sunetele limbii române. Regulile despărțirii cuvintelor în silabe. Alternanțele fonetice și accentul. Regionalisme și neologisme. Familia lexicală. îmbogățirea vocabularului. Exerciții rezolvate. București, Editura Teora, 1994, 120 p. [150] POPESCU, FLORIN D., Limba română. Sintaxa. Manual pentru clasele a XI-a și a XII-a (școli normale, licee, clase cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
vremii, naratorul sadovenian preia optica eroinei, altfel spus, totul este „văzut” nu pur descriptiv, ci cu o undă a sugestiilor de stare interioară: așteptare, dor, îngrijorare, și chiar neliniște, se ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce imaginea gospodăriei de oieri a Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
vorbirii lăuntrice, fără a-și „topi” cu totul contururile, dau întregului „un aer de” stil indirect liber. Nu numai Vitoriei i se dezvăluie pe astfel de căi reacțiile, gândul, stările, ceea ce este doar în ea, nelăsat să se exteriorizeze. În alternanța necesară pentru variație (fără de care, în reluarea lor, neîntrerupte de nimic altceva, semnele gravității lăuntrice s-ar toci), „bilanțul” copilăriei, în pragul apropiatei despărțiri de ea, imprimă recapitulării acelor „multe lucruri bune peste care a avut el stăpânire cât a
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
permanență a filosofiei bizantine: evoluția sa în cadrele platonismului și aristote- lianismului. Două filosofii care jucau un rol cheie în elenismul târziu și care au fost în aceeași măsură mediul în care a fost conturată expresia teoretică a spiritualității creș-tine. Alternanța între preferința pentru Platon și cea pentru Aristotel, ori încercarea de conciliere a celor două orientări reprezintă fundalul temeiului intelectual bizantin. Mai puțin inteligibil pentru interpretul modern este însă nu doar constanta reluare a manierei de expresie a celor doi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lipsa filosofiei în Estul european. Este evidentă nevoia schimbării paradigmei după care poate fi identificat un efort intelectual ca fiind filozofie, prin rediscutarea a mai tuturor criteriilor de judecată care funcționează actualmente. O bună ilustrare este situația acestei aparent obsesive alternanțe a preferinței pentru aristotelism sau platonism, mereu detectabilă la gânditorii bizantini. Tatakis, un exeget care a cercetat cu acribie textele spiritualității bizantine reușește să detecteze cu acuratețe prezența comentariilor și luărilor de poziție pe care un autor sau altul le
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
făcea în mod obișnuit în paideia bizantină până la vârsta de optsprezece ani. Menționarea acestui aspect biografic în mod repetat este în sine o dovadă a importanței pe care o avea perioada de pregătire și formare a minții pentru trăitorul bizantin. Alternanța preferințelor pentru Platon sau Aristotel, a bizantinilor în scrierile lor filosofice, în mod special, dar și în cele de ordin mai general, trebuie judecată din această perspectivă. Platonismul a jucat un anume rol pentru bizantin, iar aristotelismul un altul. Platon
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]