1,626 matches
-
diferențial se face cu toate afecțiunile chistice pulmonare, începând de la chistul bronhogenic până la carcinomul bronho-alveolar. S-a practicat rezecție nonanatomică de lingulă, limfadenectomie mediastinală. Tratamentul chistadenomului mucinos constă în rezecția completă; prognosticul este foarte bun [35, 56, 96, 143]. Adenomul alveolar Este o tumoră pulmonară benignă foarte rară care constă în proliferarea epiteliului alveolar (pneumocite de tip II) și a mezenchimului septal. Majoritatea adenoamelor alveolare au fost descrise la paciente între 45 și 74 de ani, au fost excizate chirurgical prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
carcinomul bronho-alveolar. S-a practicat rezecție nonanatomică de lingulă, limfadenectomie mediastinală. Tratamentul chistadenomului mucinos constă în rezecția completă; prognosticul este foarte bun [35, 56, 96, 143]. Adenomul alveolar Este o tumoră pulmonară benignă foarte rară care constă în proliferarea epiteliului alveolar (pneumocite de tip II) și a mezenchimului septal. Majoritatea adenoamelor alveolare au fost descrise la paciente între 45 și 74 de ani, au fost excizate chirurgical prin enucleere, facilă din parenchimul pulmonar și au avut dimensiuni medii de 2 cm
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Tratamentul chistadenomului mucinos constă în rezecția completă; prognosticul este foarte bun [35, 56, 96, 143]. Adenomul alveolar Este o tumoră pulmonară benignă foarte rară care constă în proliferarea epiteliului alveolar (pneumocite de tip II) și a mezenchimului septal. Majoritatea adenoamelor alveolare au fost descrise la paciente între 45 și 74 de ani, au fost excizate chirurgical prin enucleere, facilă din parenchimul pulmonar și au avut dimensiuni medii de 2 cm [15, 135, 183]. Adenomul papilar cu celule de tip II (adenomul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
delimitată față de parenchimul pulmonar. Microscopic se descrie structură papilară cu centri fibrovasculari înconjurați de epiteliu cuboidal cu nuclei bazali și citoplasmă eozinofilică; microscopia electronică identifică pneumocitele de tip II și celulele Clara [42, 132]. Diagnosticul diferențial se face cu adenomul alveolar, carcinomul papilar bronșioloalveolar, hemangiomul sclerozant, varianta papilară a tumorii carcinoide, metastaza de adenocarcinom [151]. Sunt descrise câteva cazuri de adenoame papilare cu potențial malign, cu posibilă evoluție către adenocarcinomul cu pneumocite de tip II sau adenocarcinomul cu celule tip Clara
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
152]. Yousem atrage atenția asupra posibilității existenței formei maligne - multipli noduli pulmonari [187]. Histogeneza acestei tumori este controversată. Există autori care prin studii de imunohistochimie pe 8 hemangioame sclerozante au afirmat originea epitelială a tumorii și diferențierea celulară în pneumocite alveolare și bronșiolare [186]. Alți autori însă, pe un studiu imunohistochimic și ultrastructural pe 25 de cazuri neagă originea epitelială și corectitudinea denumirii de „hemangiom sclerozant” [102]. Tratamentul indicat este rezecția chirurgicală (abord clasic sau miniinvaziv) și are intenție curativă [151
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
nodul pulmonar asimptomatic. Studii imunohistochimice, moleculare și citogenetice au demonstrrat că aceste tumori sunt de fapt limfoame primare cu celule B, de grad scăzut, ale țesutului limfoid asociat mucoasei (MALT) [1]. Microscopic celulele tumorale se infiltrează de-a lungul septurilor alveolare, constituind aspectul limfoepitelial al leziunii. Forma rotundă provine din proliferarea în jurul foliculilor limfoizi. După excizia chirurgicală pacientul este investigat pentru diagnosticul și stadializarea eventualului limfom sistemic. În caz de limfom este inițiat protocolul terapeutic specific tipului și stadiului. Dacă boala
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
108, 125] (fig. 8.25 a, b*). Studii experimentale au arătat că deficiența de surfactant contribuie la fiziopatologia HDC. Examenele imunohistochimice și morfometrice au depistat asocierea cu imaturitatea sistemului surfactant și întârzierea în maturarea funcțională a celulelor de tip II alveolar, jucând un rol în insuficiența respiratorie postnatală la acei nou-născuți cu HDC [7]. DIAGNOSTIC Diagnostic clinic La naștere hernia diafragmatică congenitală poate fi: asimptomatică sau simptomatică. Tabloul clinic este format din manifestări respiratorii și digestive, caracteristică fiind triada:dispnee asociată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și alte animale superioare preiau oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peretelui toracic atrage după sine creșterea sau scăderea volumului de aer din plămân. Funcția esențială a plămânului este schimbul de gaze respiratorii; în acest context este foarte important de discutat despre bariera care separă sângele din capilarele pulmonare de aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plămânului este schimbul de gaze respiratorii; în acest context este foarte important de discutat despre bariera care separă sângele din capilarele pulmonare de aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise, dar deschiderea capilarelor are loc când presiunea crește (de exemplu, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise, dar deschiderea capilarelor are loc când presiunea crește (de exemplu, în cursul efortului). Când toate capilarele sunt deschise, mai mult de 80% din aria alveolară este practic disponibilă pentru schimb de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise, dar deschiderea capilarelor are loc când presiunea crește (de exemplu, în cursul efortului). Când toate capilarele sunt deschise, mai mult de 80% din aria alveolară este practic disponibilă pentru schimb de gaze. Plămânul are și o irigație sanguină de proveniență sistemică (arterele bronșice, care iau naștere din aortă), care se distribuie de fapt la nivelul arborelui bronșic; fluxul sanguin prin arterele bronșice este de ~100
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pentru diagnosticarea afecțiunilor aparatului respirator. Ascultarea zgomotului laringo-traheal înafara zonelor specifice de ascultație (la nivelul parenchimului pulmonar) poartă numele de suflu tubar și este caracteristic proceselor de condensare pulmonară (pneumonie, bronhopneumonie). Murmurul vezicular își modifică caracterele ascultatorii în procese inflamatorii alveolare și este diminuat în procese pleurale cu acumulare de lichid în cavitatea pleurală. Rezistența căilor aeriene In mod normal rezistența la trecerea aerului este foarte mică, astfel încât pentru a mobiliza aerul în cursul procesului de ventilație este necesară o diferență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a căilor aeriene (de exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]