2,101 matches
-
cu toate acestea, 160.000 de români erau stabiliți acum în Occident, grație pîrghiei oferite de reînnoirea anuală a Clauzei. În nici o altă țară din blocul sovietic nu se mai practică o emigrare legală de o asemenea anvergură. Nu vă amăgiți cînd Clauza îi va fi suspendată sau anulată, România se va răzbuna îngrădind sau interzicînd emigrarea"2404. La fel de însuflețite au fost și pledoariile oponenților Administrației, care doreau suspendarea Clauzei României. Deși senatorul Trible și congresmanul Wolf nu au putut veni
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca bază a ecumenismului actual, făcând din ea „regula credinței”, pe care Sfinții Apostoli au primit-o de la Domnul și au predat-o urmașilor ca „singura credință în Treime”. Tratatul Despre Sfântul Duh, alcătuit „pentru luminarea minții” celor care erau amăgiți de macedonieni sau de partizanii acestora, este o contribuție însemnată la efortul comun al Sfinților Părinți de a lămuri pe credincioșii de toate categoriile asupra Persoanei a treia a Dumnezeirii și a rolului Său pronietor în Biserică. Duhul Sfânt liberează
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
poftire; 3) anihilarea oricărei dorințe la vederea vreunei femei; 4) să n-aibă nici o tulburare trupească în starea de veghe; 5) să rămână impasibil atunci când se atinge tema înmulțirii speciei umane, să nu aibă gânduri necurate; 6) să nu fie amăgit în timpul somnului de vedeniile înșelătoare ale femeilor (cap. 7). În aceste pagini se face diferența dintre adevărata castitate, caracterizată prin liniște deplină și continuă, de continență sau începuturile ostenitoare ale înfrânării. Victoria personală împotriva desfrânării nu se datorează numai eforturilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin mijlocirea celor cuvioși, prin milă și credință, prin bunătatea și iertarea manifestată față de alții și prin aducerea altora la credință și mântuire, prin predica și sfaturile noastre (cap. 7-8). Apoi se subliniază ideea că nimeni nu trebuie să se amăgească că a dobândit iertarea dacă în prealabil nu a ars cauzele și mijloacele prin care a căzut în acele nelegiuiri (cap. 11). Convorbirea a XXI-a (36 capitole) dezbate prin intermediul Avvei Theonas despre îngăduințele din zilele Cincizecimii și se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de când s-a produs arătarea dumnezeiască a Cuvântului între oameni? Și peste tot, de când a înnebunit înțelepciunea elinilor, dacă nu de când Înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu S-a arătat pe pământ?44 Căci odinioară toată lumea și tot locul erau amăgite de credința în idoli și oamenii nu se gândeau la nimic altceva decât să cinstească pe idoli ca zei. Dar acum, în toată lumea, oamenii părăsesc superstiția idolilor și aleargă la Hristos și, închinându-se Lui, cunosc prin El și pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
simultan, nu doar cu ostilitățile propagandei rusești, ci și cu acele dinăuntru. El observă că, la repetatele interpelări din parlament, guvernul a refuzat să răspundă. Poetul parafrazează astfel "arguția" presei oficiale: "Calomnii de ale conservatorilor, ca să discrediteze guvernul, scorniri ca să amăgească opinia publică. Cai verzi pe păreți și invențiuni cari pun la îndoială loialitatea înaltului nostru aliat, fum care se va risipi la cea dintâi rază de soare." (15 februarie 1878). Iar când "raza de soare" a venit prin generalul Ignatiev
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
De cu totul altă factură, cele șaptezeci și cinci de confesiuni soresciene din Puntea (subtitlu: Ultimele) apăreau postum în primăvara 1997; pagini excedate de neliniști, notații frizând tragicul. Jurnalul ante-mortem, zguduitor, include mărturiile lui Sorescu de final, care, bolnav incurabil, speră, se amăgește, se roagă și își întrevede sfârșitul produs la 8 decembrie 1996. Document uman sfâșietor, sub imperiul thanaticului; trei luni torturante, pe puntea "între viață și moarte"; mărturii în parte consemnate după dictare de către soția agonizantului până cu o zi înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a ochilor mei, soare al naturii mele / Tu, îngerul și pasiunea mea!") e destinată irevocabil "descompunerii", nu e și schema lui Mihai Ursachi, la care moartea nu se confundă cu "vermina", cu putridul și macabrul. Nu ne mințim, nu ne-amăgim: în curând / vom uita Universul, pe noi înșine, unde vom fi? / Mai sunt, au mai fost, vom mai fi / luni fără număr, ne vom regăsi, ne vom aminti?" (Iubire). Acesta e limbajul!... Nici o traumă mistuitoare; doar instalare în mâhnire. O
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
prețuiesc ca pe niște odoare. Nu se dau în lături de la nici un efort pentru a le asigura un viitor profesional cât mai bun, alimentându-și mulțumirea sufletească și propria fericire din bunăstarea și fericirea copiilor și a nepoților. Părinții se amăgesc cu speranța că și copiii lor nutresc aceeași dragoste, devotament și dăruire față de ei. Mulți părinți, din păcate prea mulți, constată cu durere că investițiile materiale și sufletești făcute în copii, nu le-au satisfăcut speranțele, că norocul de a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
precum în teatrul absurdului al lui Eugen Ionescu. Parafrazînd unul dintre titlurile sale celebre putem spune "l'Economie se meurt". O demonstrează și ultimele nereușite privatizări (OLTCHIM, Poștă, CFR Marfă), este o economie ectoplasmică, în care consumatorii sunt atrași și amăgiți cu tot felul de fițe, cîștiguri fără muncă, o economie plină de fatalisme, în care ceea ce n-a fost n-a trebuit să fie, o economie cu o valoare-adăugată foarte scăzută, în care se investește puțin (mai ales în educație
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
precum în teatrul absurdului al lui Eugen Ionescu. Parafrazînd unul dintre titlurile sale celebre putem spune "L'Economie se meurt". O demonstrează și ultimele nereușite privatizări (OLTCHIM, Poștă, CFR Marfă), este o economie ectoplasmică, în care consumatorii sunt atrași și amăgiți cu tot felul de fițe, cîștiguri fără muncă, o economie plină de fatalisme, în care ceea ce n-a fost n-a trebuit să fie, o economie cu o valoare-adăugată foarte scăzută, în care se investește puțin (mai ales în educație
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
descriu și alte forme de artă modernă, pictura, sculptura, teatrul și altele. Iată ce spunea Kirkegaard: "așa de mult se vorbește de vieți irosite dar numai acea viață este irosită, cea a omului care trăiește pe socoteala celorlalți, atît de amăgit de bucuriile vieții sau de necazurile ei, încît nu a devenit niciodată conștient, în mod etern și decisiv, de el însuși ca spirit..., sau (ceea ce este același lucru) nu a devenit vreodată conștient și nu a primit, în sensul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nedreptăților din Regulamentele Organice (mărirea birului și clăcii). Martiri anonimi din Săbăoani, Deleni, Bârnova, Galați și Târnauca au înfruntat împilarea imperialismului rus. Culmea îngâmfării și ipocriziei țariste fusese atinsă după Războiul de Independență, când fusesem aliați împotriva otomanilor. Ne-au amăgit, încheind pace separată cu turcii (Tratatul de la San Stefano), dar, mai ales, au reanexat Bugeacul, deși ne garantaseră integritatea teritorială. Dacă țarii au nesocotit acest popor, crezându-l prea slab, au greșit amarnic, pentru că din sânul lui, s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
clar că revoluția care promitea să pună capăt mizeriei sexuale nu va merge până la capăt: limitele ei nu țin de despotismul performanței, ele rezultă din cultura indivizilor autonomi care dispun de ei înșiși pe o piață destabilizată. Să nu ne amăgim: ceea ce împiedică împlinirea sexuală nu sunt normele atletice ale sexului, ci, mult mai simplu, absența vieții sexuale, singurătatea, dar și diminuarea dorinței celuilalt, neînțelegerile la nivelul cuplului, dezamăgirile în iubire. Împlinirea în viața sexuală nu este condiționată numai de numărul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
despre căile fericirii supraevaluând puterea conștiinței asupra stărilor prin care trecem. Tot ce putem aștepta de la ea - și nu-i puțin lucru - e doar un remediu provizoriu, o pereche de cârje cu durată de viață limitată. Dar să nu ne amăgim, școlile de înțelepciune vor avea întotdeauna o „eficacitate” din cele mai reduse comparativ cu cea a dispozițiilor psihologice și metapsihologice ale oamenilor, fericirea și bucuria de a trăi fiind mai mult o „stare de spirit”, un „dar primit” decât rezultatul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care avea să facă din regat „o Golgotă de cranii omenești”, cum prorocise episcopul de Carlisle. Sângele lui Richard va curge în sens propriu abia în ultimul act al piesei. Și de-abia atunci Henric al IV-lea, care se amăgise cu gândul că moartea simbolică (detronarea) poate fi despărțită de moartea reală, de sângele scurs din trupul victimei asasinate, abia atunci, așadar, va înțelege el adevărata semnificație a cuceririi puterii prin intrigă și trădare: a făptuit o crimă, a vărsat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să treacă dincolo de iluzia, atât de tulburătoare pentru Leontes, a statuii însuflețite și să transforme această iluzie în realitate. Magia ei s-a bizuit pe „nebunia” celor ce priveau de a crede că E mișcare-n ochii neclintiți. Cum ne-amăgește arta!1 Această credință întemeiată pe o iluzie devine, datorită Paulinei, „un prim pas în așteptarea unor noi minuni”, mai greu de acceptat, cum va spune chiar ea: Paulina se pregătește să facă statuia să meargă, să vorbească, dar pentru
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se mișcă (motion as well)? Revelarea unor detalii legate de nașterea fetei nu e de-ajuns pentru a înlătura incertitudinea: Pericle se crede adormit și visând, un vis straniu, cu totul deosebit (rarest dream), unul dintre acele vise care îi amăgesc pe cei cu mințile rătăcite („mock sad fools withal”), căci nu încape îndoială că biata sa copilă e de mult moartă. Chiar dacă se numește Marina și susține că este prințesă, fiica regelui Pericle, nu e suficient. De-abia când vorbește
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mult chiar, o stare de dezamăgire crescândă, dacă nu de criză, se manifestă de la începutul anilor ’80 în lumea specialiștilor și beneficiarilor psihologiei în domeniul militar. Astfel, unii dintre aceștia consideră pur și simplu că teoriile contingente mai mult au amăgit decât au folosit (Donohue, 1994), ele constituind doar un exercițiu scolastic. Pentru o organizație care operează cu valori netranzacționabile - patriotismul, spiritul altruist, datoria - sunt necesare alte raporturi lider - subaltern, o altă viziune asupra conducerii. Tot atât de adevărat este însă și faptul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în scopul „mai degrabă de a decide moartea decât de a administra viața” (Deleuze, p. 240). Este un prim model de funcționare socială, iar Tartuffe nu face decât să îi confirme pertinența. Într-o asemenea societate, Puterea nu se lasă amăgită de un delator, abil, desigur, dar despre care știe cât e de corupt, de compromis, căci regele și instanțele statului monarhic supraveghează societatea „fără întrerupere și fără omisiuni” (Foucault, p. 210). Această ubicuitate îi conferă puterii laice virtuțile Puterii Divine
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
revendicarea unui „Isus arian”, un Isus care era, de fapt, anti-evreu. Iar unii dintre cei mai mari Învățați ai vremii - În primul rînd Rudolf Bultmann Însuși, care nu poate fi suspectat de simpatii naziste ori de antisemitism - s-au lăsat amăgiți de aparența de „obiectivitate” a acestor elucubrații susținute de confrați venerabili și le-au sprijinit cu autoritatea lor. S-ar putea foarte bine ca totul să fi pornit de la o eroare autentică a unor precursori În domeniul istoriei dualismului, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
secvență, ca În cazul barbelognosticilor lui Irineu, la care Sophia nu are pereche, privește În jos și această acțiune a ei este nepermisă În raport cu ordinea constituită a Pleromei. Tripla Putere Authades, cel Trufaș, o atrage Într-o cursă pe Pistis-Sophia, amăgind-o și făcînd-o să-și Îndrepte privirea În jos. PÎnă la acest punct ea este inocentă; devine vinovată Îndată ce coboară să vadă ispita, fără consimțămîntul partenerului. În scrierile „sethiene”, Sophia este o ființă androgină. Mai precis ea este, după cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pentru a transmite mesaje cu privire la venirea lui Cristos pe pămînt 122. Narațiunea din AJ urmează o schemă similară 123. Pentru a-l Înșela pe Adam, Ialdabaot Îl duce În Paradis, pretinzînd că-i va oferi desfătare (tryphe), dar, În realitate, amăgindu-l cu iluzii provenind de la Arhonți: „Căci hrana lor e amară, iar frumusețea lor perversiune, desfătarea lor Înșelăciune și arborele lor nelegiuire”124. Misterul așa-numitului Arbore al Vieții este că el nu e nimic altceva decît antimimon pneuma (spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vină aici, Împreună cu mine, creatorii lui Adam»”150. Izvoare evreiești menționează o povestire unde Cain este zămislit de Eva Împreună cu Samael 151, iar G.A.G. Stroumsa a adunat dovezi În sprijinul interpretării pasajului din Geneză 3:13 („Șarpele m-a amăgit”) drept mărturisirea Evei că Șarpele a violat-o152. 9. Demiurgul pocăit Căința Demiurgului și punerea lui În slujba Pleromei reprezintă constante ale tradiției valentiniene conciliatoare. Opinia cea mai răspîndită printre specialiști este că valentinismul ar fi o formă „intelectuală” de gnoză
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fiecare o Trinitate și o lume proprie (habent ambo trinitatem et unusquisque habet suam creationem)18. Fiul Domnului Întunericului a urcat pînă la cer cu Îngerii lui și a pornit un război fără milă Împotriva Îngerilor Dumnezeului bun. I-a amăgit pe mulți dintre Îngerii lui Dumnezeu și le-a luat sufletele În lumea sa, unde „ele transmigrează din corp În corp, pînă cînd ajung la cunoașterea adevărului” (vadunt incorporando se de corpore in corpore, dum veniunt ad cognoscendum veritatem). Îngerii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]