KorAP: Find »[drukola/base=ambarcațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...426 >

10,633 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

decît o jumătate de inch; fundul unei ambarcațiuni este ca o pojghiță de gheață, care suportă o greutate egal distribuită, nu însă și una concentrată într-un singur loc. Cînd coșul american e acoperit cu capacul său de pînză ceruită, ambarcațiunea are aerul că pornește în larg cu un prodigios tort, menit să fie oferit în chip de cadou de nuntă balenelor. Ambele capete ale saulei sînt vizibile; capătul de jos se termină printr-o buclă care atîrnă liber peste marginea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
saulei sînt vizibile; capătul de jos se termină printr-o buclă care atîrnă liber peste marginea coșului. Această așezare a capătului de jos este necesară din două motive - întîi: pentru a înlesni legarea unei parîme suplimentare, aruncată dintr-o altă ambarcațiune, în cazul cînd balena rănită ar plonja adînc, amenințînd să tragă după ea toată saula atașată inițial la harpon; în aceste cazuri, balena este firește „pasată“ de la o ambarcațiune la alta, întocmai ca o balercă de bere, deși prima ambarcațiune

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
pentru a înlesni legarea unei parîme suplimentare, aruncată dintr-o altă ambarcațiune, în cazul cînd balena rănită ar plonja adînc, amenințînd să tragă după ea toată saula atașată inițial la harpon; în aceste cazuri, balena este firește „pasată“ de la o ambarcațiune la alta, întocmai ca o balercă de bere, deși prima ambarcațiune rămîne în preajmă, pentru a-i da ajutor celeilalte. în al doilea rînd, acest aranjament este indispensabil ca măsură de siguranță, căci dacă vîrful de jos al saulei ar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ambarcațiune, în cazul cînd balena rănită ar plonja adînc, amenințînd să tragă după ea toată saula atașată inițial la harpon; în aceste cazuri, balena este firește „pasată“ de la o ambarcațiune la alta, întocmai ca o balercă de bere, deși prima ambarcațiune rămîne în preajmă, pentru a-i da ajutor celeilalte. în al doilea rînd, acest aranjament este indispensabil ca măsură de siguranță, căci dacă vîrful de jos al saulei ar fi legat în vreun fel de ambarcațiune, balena ar putea s-

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de bere, deși prima ambarcațiune rămîne în preajmă, pentru a-i da ajutor celeilalte. în al doilea rînd, acest aranjament este indispensabil ca măsură de siguranță, căci dacă vîrful de jos al saulei ar fi legat în vreun fel de ambarcațiune, balena ar putea s-o tragă, cu ambarcațiune cu tot, în adîncurile mării, ceea ce se și întîmplă uneori; degeaba ar mai striga atunci după ambarcațiune oamenii - nici măcar glasul unui pristav n-ar mai putea s-o aducă la suprafață. înainte de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
pentru a-i da ajutor celeilalte. în al doilea rînd, acest aranjament este indispensabil ca măsură de siguranță, căci dacă vîrful de jos al saulei ar fi legat în vreun fel de ambarcațiune, balena ar putea s-o tragă, cu ambarcațiune cu tot, în adîncurile mării, ceea ce se și întîmplă uneori; degeaba ar mai striga atunci după ambarcațiune oamenii - nici măcar glasul unui pristav n-ar mai putea s-o aducă la suprafață. înainte de a lansa ambarcațiunea pe urmele balenei, capătul superior

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
siguranță, căci dacă vîrful de jos al saulei ar fi legat în vreun fel de ambarcațiune, balena ar putea s-o tragă, cu ambarcațiune cu tot, în adîncurile mării, ceea ce se și întîmplă uneori; degeaba ar mai striga atunci după ambarcațiune oamenii - nici măcar glasul unui pristav n-ar mai putea s-o aducă la suprafață. înainte de a lansa ambarcațiunea pe urmele balenei, capătul superior al saulei e scos din coș și petrecut pe după tamburul fixat la pupa, apoi întins pînă la

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
putea s-o tragă, cu ambarcațiune cu tot, în adîncurile mării, ceea ce se și întîmplă uneori; degeaba ar mai striga atunci după ambarcațiune oamenii - nici măcar glasul unui pristav n-ar mai putea s-o aducă la suprafață. înainte de a lansa ambarcațiunea pe urmele balenei, capătul superior al saulei e scos din coș și petrecut pe după tamburul fixat la pupa, apoi întins pînă la prova, de-a lungul copastiei, peste brațele ramelor, așa fel încît să atingă ușor încheieturile mîinilor în timp ce vîslesc

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
întins pînă la prova, de-a lungul copastiei, peste brațele ramelor, așa fel încît să atingă ușor încheieturile mîinilor în timp ce vîslesc; trecînd astfel printre oamenii așezați în zig-zag de-a lungul celor două copastii saula ajunge la botul ascuțit al ambarcațiunii, unde o cavilă de lemn, nu mai mare decît o pană obișnuită, o împiedică să scape și unde atîrnă ca un soi de ghirlandă peste bord. La prova rămîne încolăcită o bucată lungă de zece pînă la douăzeci de stînjeni

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fi legată de „firul scurt“ - cum e denumită bucata de saulă fixată de harpon; dar înainte de asta, „firul scurt“ trece printr-o serie întreagă de operațiuni tainice, prea plicticoase pentru a fi redate aici. în felul acesta saula învăluie întreaga ambarcațiune într-o rețea complicată, încolăcindu-se și răsucindu-se în toate direcțiile. Toți vîslașii sînt prinși în firele ei primejdioase, astfel încît, în ochii speriați ai omului de pe uscat, ei apar ca niște fachiri indieni pe ale căror brațe se

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de cîte nu-i de în stare?... Nici deasupra mesei voastre de mahon nu veți auzi glume mai vesele, rîsete mai zgomotoase și replici mai spirituale decît acelea care răsună deasupra bordului subțire, din lemn alb, de cedru, al unei ambarcațiuni, în clipa cînd vîslașii ei sînt prinși în lațurile călăului. Aidoma celor șase burghezi din Calais aduși în fața regelui Edward, cei șase mateloți din echipajul ambarcațiunii vîslesc în chiar fălcile morții, cu ștreangul la gît, ca să zic așa. O clipă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
decît acelea care răsună deasupra bordului subțire, din lemn alb, de cedru, al unei ambarcațiuni, în clipa cînd vîslașii ei sînt prinși în lațurile călăului. Aidoma celor șase burghezi din Calais aduși în fața regelui Edward, cei șase mateloți din echipajul ambarcațiunii vîslesc în chiar fălcile morții, cu ștreangul la gît, ca să zic așa. O clipă de gîndire vă va îngădui poate să înțelegeți acum ce înseamnă accidentele care se întîmplă atît de frecvent în vînătoarea de balene - despre puține dintre ele

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în vînătoarea de balene - despre puține dintre ele se și scrie, dar foarte în treacăt - accidente în cursul cărora cîte un marinar e azvîrlit peste bord, odată cu saula și dispare pentru totdeauna. Cînd aceasta țîșnește peste copastie, a ședea în ambarcațiune e ca și cum ai sta în mijlocul pistoanelor șuierătoare ale unei locomotive cu aburi, ale cărei piese și roți te pot zgîria rău de tot. Mai mult încă, nu poți sta nemișcat în mijlocul acestor primejdii, deoarece ambarcațiunea se hățînă ca un leagăn

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
peste copastie, a ședea în ambarcațiune e ca și cum ai sta în mijlocul pistoanelor șuierătoare ale unei locomotive cu aburi, ale cărei piese și roți te pot zgîria rău de tot. Mai mult încă, nu poți sta nemișcat în mijlocul acestor primejdii, deoarece ambarcațiunea se hățînă ca un leagăn, aruncîndu-te cînd într-o parte, cînd în cealaltă, fără nici un avertisment, încît doar printr-o echilibristică specială și printr-o încordare supremă a voinței, izbutești să nu devii un Mazeppa - adică să nu te pomenești

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
balene. Toți se nasc cu lațul la gît; doar cînd sînt prinși în vîrtejul unei morți grabnice și neașteptate, muritorii își dau seama de pericolele tăcute, subtile și veșnic prezente ale vieții. Iar dacă ești filozof, chiar așezat într-o ambarcațiune, lîngă un harpon, nu vei simți în adîncul inimii tale mai multă spaimă decît aceea pe care ai încerca-o stînd în fața focului din cămin, lîngă un vătrai. Capitolul LX STUBB OMOARĂ O BALENĂ Dacă pentru Starbuck apariția sepiei era

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
un vătrai. Capitolul LX STUBB OMOARĂ O BALENĂ Dacă pentru Starbuck apariția sepiei era un semn rău, pentru Queequeg era cu totul altceva. Ă Cînd vezi pe sepie, vezi îndată și pe cașalot, zise sălbaticul ascuțindu-și harponul, la prova ambarcațiunii sale readuse la bord. A doua zi, marea fiind neobișnuit de calmă, sub soarele înăbușitor, oamenii de pe Pequod se luptau din greu cu somnul, la care îi îmbia o astfel de pustietate, mai ales că n-aveau nici o treabă de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ei, se treziră numaidecît; și peste douăzeci de glasuri din toate părțile vasului, laolaltă cu cele trei voci de pe catarge, scoaseră obișnuitul strigăt, în vreme ce uriașul pește își scuipa cu încetineală și regularitate jetul sărat și strălucitor în văzduh. Ă Desprindeți ambarcațiunile! în vînt! răcni Ahab. Și, supunîndu-se propriului său ordin, orienta echea în vînt, înainte ca timonierul să poată manevra manelele. Strigătele neașteptate ale echipajului o alarmaseră desigur pe balenă, căci, înainte ca ambarcațiunile să fie lăsate la apă, ea vira

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
sărat și strălucitor în văzduh. Ă Desprindeți ambarcațiunile! în vînt! răcni Ahab. Și, supunîndu-se propriului său ordin, orienta echea în vînt, înainte ca timonierul să poată manevra manelele. Strigătele neașteptate ale echipajului o alarmaseră desigur pe balenă, căci, înainte ca ambarcațiunile să fie lăsate la apă, ea vira cu o mișcare maiestuoasă și înotă spre partea de sub vînt, însă cu un calm atît de egal, tulburînd atît de puțin fața apei, încît, socotind că nu era, încă, alarmată de-a binelea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
însă cu un calm atît de egal, tulburînd atît de puțin fața apei, încît, socotind că nu era, încă, alarmată de-a binelea, Ahab ne porunci să nu vorbim decît în șoaptă și să nu folosim ramele. Așezați pe copastiile ambarcațiunilor, întocmai ca indienii din Ontario, lunecam în tăcere, cu ajutorul cîte unei vîsle scurte, marea calmă nepermițînd folosirea pînzelor. Deodată, în timp ce înaintam pe urmele balenei, aceasta își repezi coada drept în sus, la vreo patruzeci de picioare în văzduh, apoi dispăru

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ca un turn înghițit de ape. Ă S-a dat la fund! strigară cîțiva. Profitînd de acest răgaz, Stubb își aprinse pipa cu un chibrit. După trecerea timpului necesar pentru scufundare, balena își făcu din nou apariția, însă chiar înaintea ambarcațiunii lui Stubb; fiind mai aproape de monstru decît celelalte ambarcațiuni, fumătorul socoti că tocmai lui îi va reveni onoarea de a-l captura. Acum era limpede că balena își dăduse în sfîrșit seama că-i urmărită. De aceea, tăcerea și precauțiile

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dat la fund! strigară cîțiva. Profitînd de acest răgaz, Stubb își aprinse pipa cu un chibrit. După trecerea timpului necesar pentru scufundare, balena își făcu din nou apariția, însă chiar înaintea ambarcațiunii lui Stubb; fiind mai aproape de monstru decît celelalte ambarcațiuni, fumătorul socoti că tocmai lui îi va reveni onoarea de a-l captura. Acum era limpede că balena își dăduse în sfîrșit seama că-i urmărită. De aceea, tăcerea și precauțiile nu-și mai aveau rostul. Vîslele scurte fură lăsate

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dar țineți-vă după ea, ca moartea și ca diavolii rînjitori... Hai, băieți, să se scoale și morții din morminte!... N-o lăsați, băieți! Ă Uhuhu! chiui omul din Gay Head, azvîrlindu-și spre cer străvechiul strigăt războinic, în timp ce vîslașii din ambarcațiunea pusă la grea încercare erau fără să vrea împinși înainte de formidabila lovitură de babaică a nerăbdătorului indian. Dar la zbieretele lui sălbatice răspunseră altele, aproape la, fel de sălbatice. Ă Iuhu! Iuhu! urlă Daggoo, aplceîndu-se înainte și înapoi pe locul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Daggoo, aplceîndu-se înainte și înapoi pe locul lui, întocmai ca un tigru în cușcă. Ă Ka-la! Ku-lu! răcni Queequeg, de parcă și-ar fi lins buzele înfulicînd o bucată de biftec à la grenadir. Și astfel, cu ramele și cu chiotele, ambarcațiunile despicau valurile. între timp, Stubb, păstrîndu-și locul de comandă, continua să-și îndemne echipajul la atac, fără a înceta să pufăie din pipă. Oamenii vîsleau și se opinteau ca niște apucați, pînă cînd auziră porunca mult așteptată: Ă Ridică-te

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Moaie saula, moaie saula! strigă Stubb către vîslașul așezat lîngă coș, iar acesta, scoțîndu-și pălăria, o umplu cu apă de mare, pe care o vărsă peste saulă. Saula se mai desfășură de cîteva ori, pînă cînd încetă să mai joace. Ambarcațiunea zbura acum pe apa clocotindă, întocmai ca un rechin cu toate aripile afară. Stubb și Tashtego își schimbară unul cu altul locurile - trecînd, primul, la prova și celălalt la pupa - ceea ce era foarte periculos într-un asemenea zbucium. Judecînd după

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
afară. Stubb și Tashtego își schimbară unul cu altul locurile - trecînd, primul, la prova și celălalt la pupa - ceea ce era foarte periculos într-un asemenea zbucium. Judecînd după lungimea saulei, ce se întindea acum pe toată partea de sus a ambarcațiunii și după felul cum vibra, mai încordată ca strunele unei harfe, ai fi putut crede că ambarcațiunea are două chile - una care despica apa, iar alta care despica aerul - și că-și croiește astfel drum prin amîndouă aceste stihii. La

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]