19,795 matches
-
taxi, în drum spre agenția lui Helen Boyle, văd cum titlurile din ziare se amestecă cu firmele scrise cu litere de mână. Afișele lipite pe stâlpii de telefon se amestecă cu reclamele trimise prin poștă. Cântecele muzicanților de stradă se amestecă cu muzica de mall, cu strigătele vânzătorilor ambulanți, cu talk-showurile de la radio. Trăim într-o babilonie amețitoare. Într-o realitate a cuvintelor neobosite. Într-o supă de ADN în care se clocește dezastrul. Universul natural a fost distrus; ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
piatra cenușie în pumn sparg geamul cenușiu. Cu mâna sângerând, îl ridic pe Patrick, rece și străveziu. Îl așez în brațele lui Helen, plin de sângele meu. O iau pe Helen în brațe. Sângele meu și sângele ei s-au amestecat. Zăcând în brațele mele, Helen închide ochii și-și lasă capul în poala mea. Zâmbește și zice: — Nu ți s-a părut o coincidență stranie când a găsit Mona ceaslovul? Deschide ochii, rânjind, și zice: — Nu s-a potrivit totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
va avea pe decembrie. "Ce-i rău în asta?! gîndește. Poate că nici nu era frumoasă pe cît mi s-a părut; madam Săteanu e de zece ori...; asta, e drept, face notă aparte în stația de autobuz, cînd se amestecă cu mulțimea și nu vine soțul s-o ia, ori nu pleacă în mașina directorului; e înțolită fain are de unde!, mai trebuie să-mi măsor nasul; Teona ce nume aristocrat! nu-i de mine! Are ceva din...", gîndește Mihai, oprindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Săteanu. Te rog, bea! spune lui Mihai. Mai bine că n-a stat; ne-ar fi întrerupt aducerile noastre aminte. Sîrbă... gîndește cu glas tare sorbind din pahar. Știe ea plăcerea unei sîrbe?! Săteanu rotește paharul, ca și cum ar vrea să amestece pe fundul lui gîndurile ce-l frămîntă, soarbe totul, apoi, umplînd golul paharului de cristal cu privirea-i pierdută înăuntru, spre fundul gros, prin care ceștile de pe tavă se văd diforme, murmură încet, cu durere: S-or mai fi făcînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din comună. Radu aruncă prosopul pe cuier, își îmbracă bluza și pleacă spre cabinet. Să nu fii supărat c-am redeschis-o eu, îi spune doctorul Runca, ajungîndu-l pe culoar -, dar nu credeam că mai vii azi... Altfel, nu mă amestecam. Chirurgul șef, bătrînul Tudoriu, care stă băgat într-un fișet, răscolind hîrtii și cărți, aude ultimele cuvinte spuse de Runca și renunță la a mai scotoci, trîntind furios ușa de metal, îndreptîndu-se spre ieșire, exclamînd printre dinții încleștați: Dumnezeii mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bani împrumutați de la dumneavoastră. Mai luăm un deget? Mai. Noroc! Noroc! După ce savurează whisky-ul băut, Lazăr se lasă mult pe spate cu scaunul, bate darabana cu buricul degetelor pe burta suptă de foame, ia apoi cărțile, începe să le amestece fără nici un chef, trage patru, le privește fără să clipească, iar le bate, iar trage patru, le bate încă o dată, le taie, plimbă pachetul prin aer, ținîndu-l între degetul mare și mijlociu, apoi, apăsîndu-l în centru cu buricul arătătorului, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Mircea Emil. Nici măcar ușa nu-i încuiată... caută el un pretext. Nedumerită o clipă, femeia se saltă în coate, ar vrea să-l recheme, dar, văzîndu-l preocupat să se îmbrace, o apucă o furie vecină cu isteria, născută din insatisfacția amestecată cu dezgustul față de ea însăși; vrea să întindă mîna spre lemnul cu care a venit, dar Mircea Emil, observînd-o, împinge lemnul cu vîrful piciorului și, curtenitor, îi oferă mîna s-o ajute să se ridice. Femeia izbucnește în sus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bănet, dar... uite... Știți ceva, ia stați jos face Lazăr semn spre masa unde au stat aseară, pe care mai sînt încă teancurile cu programe de sală. Bateți cărțile! Aici?! Nu fi... vrea profesorul să protesteze, dar imediat începe să amestece cărțile, înspăimîntat de înfățișarea tînărului. Lazăr le taie, apoi le ia în palma stîngă, în timp ce cu dreapta aruncă urgent în fața profesorului cinci cărți, apoi cinci sieși. Priviți-le. Ful de popi! exclamă profesorul. Ful de dame spune Lazăr calm, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
urmă, pe marginea iazului. Disperat, Cornea îi face semn să vină și el. Vlad și Paula coboară. Cînd ajung lîngă mal, mecanicii se dau într-o parte, făcîndu-le loc să poată privi. De jos, de la cîțiva metri, dintre sfărîmăturile clădirii, amestecate cu pămînt și bucăți de beton, iese dîra de fum a unui foc mocnit. Șocată, Paula îndeasă obrazul în umărul lui Vlad și izbucnește în plîns. *** "Cristina!" tresare Mihai bucuros cînd aude repetîndu-se bătăile din ușă. Sare din pat fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
unde stă moralistul! Poate că stă, Maria, sigur stă, cum și-n tine stă, cred, o fărîmă din marele Bujoreanu. Tatăl meu a fost real; Vlad-haiducul e o poveste... Din povestea aceea, au supraviețuit trei vițe, care nu s-au amestecat vreodată în cei două sute de ani... Mare scofală! ...și care nu și-au părăsit pămîntul, nici măcar cînd au trebuit să stea ascunși de-alde nea Toader... Să nu-mi insulți soțul! Să nu-mi insulți tu strămoșii, c-ai mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
încât aveai impresia că trupul ei a fost însăilat în grabă. Iar părul, pe care-l coafa acum în stil prerafaelit, fusese atât de des decolorat, vopsit și filat în decursul anilor că avea, la atingere, consistența vatei de zahăr amestecate cu pilitură de fier. Bull se abținuse să-și treacă degetele prin părul ei când făcuseră ceea ce trecea drept dragoste. Se temuse să nu se taie. Nu că Bull nu s-ar fi considerat atrăgător - deși, hai să recunoaștem, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de la piept. Era absurd, dar adevărat. În mod sigur, exista o metodă prin care și Bull să fie acceptat cu ciudățenia sa cu tot, mai ales în lumea în care se învârtea el, pentru care caracteristicile sociale și sexuale erau amestecate și asezonate ca o salată. Așa cum i se întâmpla de obicei lui Bull, activitatea mentală se convertea rapid în activitate manuală. În mijlocul reveriei care îl avea drept protagonist pe Tittymus, se trezise explorând moliciunea alunecoasă a clitorisului, o excrescență de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
China și protejează schimburile de vizite, culturale și științifice, desfășurate între cercurile religioase din China cu cele din alte țări. Potrivit legii, toate slujbele religioase desfășurate în biserici, temple și în casele credincioșilor sunt protejate, neavând nimeni dreptul să se amestece. La fel ca în multe alte țări, și în China se aplică principiul separării religiei de învățământ, elevii nefiind implicați în activități de educație religioasă. Singurele locuri în care se desfășoară acțiuni didactice de natură religioasă sunt institutele teologice. De-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Nișa are înălțimea a două caturi și are trei registre pe orizontală. La apusul soarelui, statuia lui Sakyamuni domină sala, iar oglinda din bronz pusă în mijlocul peretelui strălucește reflectând în ea razele soarelui și formând un cerc. Lumina soarelui se amestecă cu cea din lămpile veșnic aprinse în Pavilionul Zhaofo, făcând sala și mai luminoasă. Pe cei doi stâlpi care susțin nișa sunt sculptați cu multă măiestrie 99 de dragoni auriți. Sunt atât de minuțios lucrați încât par că urcă, șerpuind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
rândul populației din Lu. Cao Gui, un om simplu, a decis să-i ceară regelui permisiunea de a participa la război. Un prieten al lui i-a spus: "De treburile statului se ocupă cei de sus. De ce vrei să te amesteci?" Cao Gui i-a răspuns: "Nu întotdeauna demnitarii au soluțiile cele mai bune. Țara este în primejdie, cum putem rămâne indiferenți?" Cao Gui a venit la palat și a cerut să fie primit de rege. Când a ajuns în fața regelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în fiecare gospodărie se mănâncă găluște din făină de orez vâscos, cu diferite umpluturi. Acestea sunt preparate diferit în nordul țării față de sud. În nord, găluștile se modelează prin rostogolire. Miezul este făcut din susan, alune sau pastă din soia, amestecate cu zahăr, apoi este amestecat cu apă și făină de orez cleios până când cocoloșul ajunge la mărimea dorită. Cei din sud amestecă făina de orez lipicios cu apă. Apoi, prepară umplutura din castane, alune, susan, pastă din curmale sau din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
găluște din făină de orez vâscos, cu diferite umpluturi. Acestea sunt preparate diferit în nordul țării față de sud. În nord, găluștile se modelează prin rostogolire. Miezul este făcut din susan, alune sau pastă din soia, amestecate cu zahăr, apoi este amestecat cu apă și făină de orez cleios până când cocoloșul ajunge la mărimea dorită. Cei din sud amestecă făina de orez lipicios cu apă. Apoi, prepară umplutura din castane, alune, susan, pastă din curmale sau din soia. Cele mai renumite sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sud. În nord, găluștile se modelează prin rostogolire. Miezul este făcut din susan, alune sau pastă din soia, amestecate cu zahăr, apoi este amestecat cu apă și făină de orez cleios până când cocoloșul ajunge la mărimea dorită. Cei din sud amestecă făina de orez lipicios cu apă. Apoi, prepară umplutura din castane, alune, susan, pastă din curmale sau din soia. Cele mai renumite sunt găluștile preparate de locuitorii din Ningbo, estul țării, și din Chengdu, în sud-vestul țării. Găluștile din orez
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în regiunile rurale din sudul Chinei și au ca material de bază o țesătură din bumbac realizată manual în ateliere familiale. Coloranții tradiționali se obțin lăsând la înmuiat o plantă ce crește în zonă, până aproape intră în descompunere, se amestecă până devine o pastă ce poate da diferite nuanțe de albastru. Culorile aplicate au un luciu natural pătrunzător, nu se șterg ușor și nu sunt toxice. Imprimeurile sunt prezente frecvent în gospodăriile rurale, ca decorații pe fețele de plapumă, îmbrăcăminte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fie și ei trecuți în megaparohia lui Blănculescu, care cu siguranță le va veni de hac cu două-trei declarații zburlite. Cât privește sprijinul populației... O geantă abandonată în metrou fie va fi ciordită, fie ignorată - nu mă bag, nu m-amestec. Al-Qaida nici nu trebuie să se deranjeze prea mult, se găsesc urgent pe la noi inși care, pentru o mie de parai, să-ți faciliteze aruncarea în aer a metroului, București Mall-ului sau Gării de Nord. Bombele din trenurile spaniole au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de la dvs., de la dl Năstase și alți politicieni, noi, gazetarii, redăm publicului românesc care vrea să știe pe ce lume trăiește. Sau v-ar conveni mai degrabă o țară de vite de povară, care muncesc, rumegă, dorm și nu se amestecă în politică? Răcnetul dlui Iliescu vine de demult. Confiscarea politicii a fost unul dintre procedeele aflate la baza edificiului totalitar comunist. Masele, simplii cetățeni, ei n-are nivel politic, informațiile politice din zone înalte pot să îi tulbure la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
N.S. nu au nici măcar coadă, poezia sa este bearcă. Numărătoarea începe cu doi./ Unul nu este numărabil/ Plouă Doamne și transformi în noroi/ sufletul meu de câmp arabil// Numărătoarea începe cu doi/ Unul nu este și nici nu există/ Pământ amestecat cu apă, noroi/ se numește vorba cea tristă/ Numărătoarea începe cu doi,/ dar și sfârșitul... Plouă peste infinit. Murdar de noroi/ sau născător de noroi e infinitul. (Numărătoareă Ce să mai zic, stimați cititori? Să nu credeți că vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
agheele și bazucile, cu tunul și cu tancul și nu s-a întâmplat nimic, pentru că pe ăsta nu-l putea omorî decât cuțitul lui Rahan, care a stat două zile și două nopți într-un pahar cu sânge de antilopă amestecat cu venin de viperă. Asta îmi spunea Coșuță și, sincer, din toată povestea lui nu mă interesa decât partea cu gașca. Nu, nu mă întrebați de serile când îmi luam inima-n dinți, îmi înghițeam uimirea și spaima și deznădejdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
e ciudat? Ca să fie limpede cum stau lucrurile, eu sunt Filip, adică tipul cu geanta pe umăr, despre care frati-miu susține c-aș fi fost singurul din cartier, în afara lui, auzi!, care ținea cu Dinamo (de ce l-o fi amestecat și pe Șchiopu Bărbosu în treaba asta, habar n-am, mai ales că omul era sensibil, îl văzusem cu ochii mei la Muzeul Național de Artă când ne duseseră cu clasa, printr-a cincea, privea nemișcat un peisaj cu căpițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
invidioși pe cei mari; frații mici și cei mari nu pot fi niciodată egali; toate astea au legătură cu Știm și Ștam. Și cum naiba să nu aibă? Ce garanție am eu, ca frate mai mic, că Filip n-o să amestece iarăși lucrurile cum, de altfel, a și făcut-o (un 4-0 clar ca lumina zilei cu un 6-0 îndoielnic, sper că vă aduceți aminte) când, chiar înainte de acest capitol 3, el uită cu totul de ș mare și-l transformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]