6,661 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > CORNELIA JINGA HETREA - CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 Autor: Cornelia Jinga Hetrea Publicat în: Ediția nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CREANGA DE CUVINTE În amiaza bunătății, se cuibărește lacrima mea, ce scaldă o creangă de cuvinte, și îmbobocesc lumini, când gânduri de noapte caută șchiopătând adăpost, când eu mă străduiesc să las la vatră tinerețea timpului puțin rămas, dar nu pierdut. PLĂPÂNDA PLOAIE Plăpânda ploaie
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
unde erau hainele oaspetelui său și reveni cu ele în brațe. O ajută să se îmbrace și o conduse la ușă. Afară îi întâmpină un crivăț uscat care îi lovi cu asprime în față. - Îți mulțumesc, Sebi, pentru plăcuta după amiază și deosebita găzduire. - Nu ai pentru ce Getuța. Ușa mea rămâne mereu deschisă pentru tine. Doar suntem nu numai colegi, sper că de acum și buni prieteni. Și când te gândești că nu aveai curajul să dai curs invitației mai
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
gust din ele! Era în timpul războiului și o auzisem pe mama spunând că nu se mai găsesc măsline ... Deși iernile erau blânde, întruna din serile de iarnă, trecând prin cimitir spre casă și fiind întuneric, deoarece școala avea programul după amiaza pentru copiii claselor mici, începuse dintr-o dată să ningă viscolit. Fulgii de zăpadă mă prinseseră în vârtejul lor și amețisem. Am scăpat din mână ghiozdanul și cu mânuțele înghețate, nu-l mai puteam prinde din zăpada așternută. Frigul m-a
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎN AMIAZA TĂCERII Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Presupusă pânza păianjeului din colț privindu-te prin coada ochiului pare că nu este. Cu ispita încercării aștept să-i rup fibra subțire
ÎN AMIAZA TĂCERII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363249_a_364578]
-
2013 Toate Articolele Autorului Presupusă pânza păianjeului din colț privindu-te prin coada ochiului pare că nu este. Cu ispita încercării aștept să-i rup fibra subțire care acoperă vidul. Fructul verii prinde culoare, aroma trupului tău se ridică în amiaza tăcerii și înrobește mirosul. Mâinile mi-au aprins degetele și străpung cu ele întunericul prin care se retrage noaptea închizând adâncul în fântâni. Dimineți cu fețe de oglinzi îmbracă marginile absente, vin și se duc risipite pe unde ierburile cresc
ÎN AMIAZA TĂCERII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363249_a_364578]
-
degetele și străpung cu ele întunericul prin care se retrage noaptea închizând adâncul în fântâni. Dimineți cu fețe de oglinzi îmbracă marginile absente, vin și se duc risipite pe unde ierburile cresc și nimeni nu le aude. Referință Bibliografică: În amiaza tăcerii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1077, Anul III, 12 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ÎN AMIAZA TĂCERII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363249_a_364578]
-
mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne
MOARTEA MARIEI de ION PENA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368331_a_369660]
-
mă leg Căci tu ești pentru mine lumea toată. Și fără tine să rămân, de-ar fi, Străin și rătăcit în astă lume, Aș pierde toate sensurile vii Și-aș deveni o umbră fără nume... CU TINE Cu tine pierd amiezile de vară, Curate gânduri izvorăsc din noi, Cerșind lumina dorului spre seară- Chemarea ne subjugă pe-amândoi. Cum să învăț a străluci în noapte Când tu te-ai rătăcit în cer de dor? Cine va prinde-n palme blânde șoapte
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
unul dintre dulapurile din vestiar. Acum avea nevoie să știe cine avea să vină după pachete. Își privi ceasul. În mod normal, mai rămâneau două ore din programul de lucru. Cel mai probabil, pachetele fuseseră strecurate în baie la orele amiezii, după ce încetase treaba la abator și aveau să fie ridicate înainte ca oamenii să năvălească la vestiare pentru a se pregăti de plecare. În autobuzul-convenție cu care circulau majoritatea angajaților nu aveai cum să ascunzi trei pachete de o asemenea
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
confortul unor trăiri proprii. Ele mustesc de frumuseți simple și de bucurie de viață. Ca să le înțelegi mai bine conținutul, trebuie să asculți melodia lor interioară ca pe niște lieduri. Sunt poezii ca florile, dimineața cu lacrimi de rouă, la amiază cu corolele deschise ca să primească lumina zilei și seara răspândind miresme și o desăvârșită liniște și împăcare binecuvântată. Dintr-un asemenea univers au luat naștere multe poezii în care frumusețile naturii au ecouri deosebite asupra trăirilor sale:”Vibrează frunza în
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
foc și lemne arse, la un răsărit, Poate două lacrimi stoarse, catre asfințit. Într-o noapte, undeva, să ne întâlnim, Să-ntrebăm pe cineva cum e să iubim Asfințitul și apusul, care stau de pază, Să ne șlefuim discursul până la amiază. Într-o zi, de dimineață, te-am reîntâlnit, Erai palid, tras la fața, nu păreai uimit; Cine sunt? Eu n-am aflat... Tu ai reușit? Orizontul am urmat și am regăsit Urma unui răsărit, dintr-o primăvară, Păsări ce-au
LA PRIETENIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368453_a_369782]
-
prăpăstii, au căpătat formă și au putut să-și strige grandoarea și speranța. Și iată ce ne mărturisește poeta Irina Lucia Mihalca: „Cuvintele au început să zboare/ spre cer și înspre soare.” După ce au înțeles „jocul”, în lumina aspră a amiezii, după ca au cunoscut zborul, mirajul și prăbușirea... „treptat cuvintele s-au stins/ prin gări, în spitale,/ pe fronturi, în războaie./ dar, dar... au mai rămas amintiri/ și umbrele lor/ în inimi/ în cânturi,/ în povești, în balade și doine
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
într-o-nnoptare Ropotele dese se ascultă-n silă, Cad umbrele-n albastra disperare. Doamne! Ascultă ruga și ai milă. Mugetul apei întruna aleargă Inspăimântă lumea și o derutează Potopu-ncearcă priveliștea s-o șteargă, Nici nu se mai știe-i seară sau amiază?!? Casele gem, trosnesc și se clatină, Ropotul scoate vuiete urâte Rămâne zarea vastă de platină Zilele-s atât de posomorâte! Palidă, vremea s-a culcat pe ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
pe tătici să repare clanțele, pe mămici să spele perdelele și nici nu auzi anunțurile imperative de la început de an școlar: - Anul ăsta trebuie să schimbăm neapărat băncile, sunt în ultimul hal. Am vorbit cu dirigintele clasei care învață după amiază, sunt și ei de acord să strângem bani. O să rotunjim suma, mai trebuie față de catedră și un lacăt nou la dulap. Nici tabla nu arată bine, poate o schimbăm anul viitor. La fondul școlii o să fie o sumă mai măricică
ŞCOALA DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367831_a_369160]
-
aerul de satisfacție deplină înflorit pe fața năzdrăvanului în momentul în care sperietura nimerise la marele fix. Însă, buna dispoziție îmi dispăru instant când mama lui, buna mea prietenă și fostă colegă de bancă în liceu, mă sună pe la orele amiezii și mă rugă cu limbă de moarte să-i îngrijesc odorul în seara aceea, deoarece ea și soțul ei sunt nevoiți să dea o fugă la țară, unde soacra ei își rupsese piciorul. - Mare scofală, râde Gina, colega mea de
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
fulgeră o idee în momentul în care hoarda e gata să mă dărâme de pe picioare. Femeia, cu ochi de vultur, îl pescuiește din grupul de copii, apucându-l de o ureche. - Să știți că nu a vrut să doarmă de amiază! Nu i-a lăsat nici pe ceilalți copii să doarmă! A primit două puncte negre, iar pentru că le-a rupt și le-a aruncat la toaletă a primit o stea neagră! Privesc gulerul cămășii în carouri, ieșită din pantaloni, nu
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CRĂIASA ZĂPEZII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367897_a_369226]
-
a încercat ... V. RONI CĂCIULARU - UNDEVA, ÎNTR-O CAFENEA (MOMENT), de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016. Venea mereu la cafeneaua unde și el venea. Pe terasă, sub copertina de pânză verde, pe la 4 după amiază, era cu laptopul deschis și lucra nu știu ce. Pisicile, cele două, roșcată și alb jigărit cu pete negre, o cunoșteau. Stăteau în apropierea ei, dormitând leneșe. Peste bara metalică a terasei, se vedeau cum trec rar oameni grăbiți, iar pe stradă
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
masă mică, în colțul diametral opus. In partea cealaltă, pe sub masă, pisicile pot vedea cum stă picior peste picior, ... Citește mai mult Venea mereu la cafeneaua unde și el venea. Pe terasă, sub copertina de pânză verde, pe la 4 după amiază, era cu laptopul deschis și lucra nu știu ce. Pisicile, cele două, roșcată și alb jigărit cu pete negre, o cunoșteau. Stăteau în apropierea ei, dormitând leneșe. Peste bara metalică a terasei, se vedeau cum trec rar oameni grăbiți, iar pe stradă
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
altădată, cu program non-stop, vânzătoare drăguțe, la care, încă de pe când eram prin clasa întâia, mă uitam cu drag și cu chemare. Lucru pe care-l simțiseră, pe semne, și ele. Pe la ore fără lume (cum ar fi cele de amiază) se strângeau să ciorovăiască. Uneori mă nimeream printre ele, cu toată timiditatea mea incurabila. Vorbeam, glumeau, mă aflam în treabă, în timp ce unul din părinți făcea ... Citește mai mult Mărunte amintiri. Din Bacăul de-altădată. Din copilăria de-altădată. Din carnetul
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
altădată, cu program non-stop, vânzătoare drăguțe, la care, încă de pe când eram prin clasa întâia, mă uitam cu drag și cu chemare. Lucru pe care-l simțiseră, pe semne, și ele. Pe la ore fără lume (cum ar fi cele de amiază) se strângeau să ciorovăiască. Uneori mă nimeream printre ele, cu toată timiditatea mea incurabila. Vorbeam, glumeau, mă aflam în treabă, în timp ce unul din părinți făcea ... XXIX. RONI CĂCIULARU - ALBUMUL JUBILIAR AL PICTORIȚEI LIANA SAXONE HORODI - TABLOURI PE UN GRUND DE
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
mea Norii se dau la o parte Și vantul șuieră aparte Când fulgii se topesc pe geana ta Mierlele cântă, visele se-nfiripă Ceața dimineții se ridică Și zefirul adulmecă poala Ce nu se ridică precum aș vrea În căldura amiezii Precum sudoarea ta ce urcă la cer în stropi de vise adunate în nori din care cad se prăvălesc apoi visele ce ne izbesc și ne trezesc Referință Bibliografică: Visele noastre / Borchin Ovidiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499
VISELE NOASTRE de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367952_a_369281]
-
o ține înainte!”. Poeziile sale îndeamnă la contemplare și rugăciune, cu gândul spre mântuire ortodoxă: „S-a făcut de sus chemare/ Către lumea cea de jos:/ Cine vrea a lui scăpare/ Să-L urmeze pe Hristos.” Poeziile sunt scrise spre amiaza vieții, dar se adresează asemenea bătrânilor sfătoși, acei înțelepți ai satului care dau glas îndemnurilor creștinești. „Nu te întrista de tot/ Când în cale-ți va apare/ Din senin câte un „ciot”/ Așa-i viață... frățioare.” Deși sunt poezii cu
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
și niște pantaloni de trening. Intră în bucătăria mică și se așeză la masă. Tatăl îl privi pe furiș de după ziarul pe care îl răsfoia. Mama, cum îl văzu, puse tacâmurile pe masă și servi cina. - Nu ai mâncat la amiază, Inu! îl certă ea cu glas blând. - Păi nu îmi era foame și am mers la o plimbare, prin pădure. - Mai fă și tu un sport care să pună și carne pe tine, adăugă tatăl, privind în continuare în ziar
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
smaralde. Dragostea din nou ne mușcă, Iarăși ne ademenește Și ne prinde iar în cușcă O iubire, ce tot crește. O iubire, ce tot crește Peste marea de smaralde, Unde soarele domnește, În lumina zilei calde. LINIȘTE (rondel) În liniștea amiezelor de vară Ne facem timp să ne privim în față, Avem alături vorba ce dezgheață, Chiar de nu este simplă sau ușoară. Când ochii mari spre inimă coboară, Mai bine să cunoaștem ne învață, În liniștea amiezelor de vară, Ne
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]