39,601 matches
-
habar Și apoi să mă preschimb din picuri ,în șiroaie. Din vis,prin vis m-ascund cumva, Prin umbre cerebrale Și trec prin unde spre acel ceva Din locuri ancestrale. Îl văd si-ncerc să mă ascund ,din nou Prin amintiri profunde Și aud din toate,cîte un ecou, Să mă ascund,dar unde! Citește mai mult ASCUNZISURIM-ascund în tremuratul frunzelorSi-n prima șoaptă a vintului,M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în caleSa nu mă mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
să nu mai am habarSi apoi să mă preschimb din picuri ,în siroaie.Din vis,prin vis m-ascund cumva,Prin umbre cerebraleSi trec prin unde spre acel cevaDin locuri ancestrale.Il văd si-ncerc să mă ascund ,din nouPrin amintiri profundeSi aud din toate,cîte un ecou,Să mă ascund,dar unde!... V. DRUM PRIN VIAȚĂ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016. DRUM PRIN VIAȚĂ Am străbătut pădurea,pe poteci abia zărite Și-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Păsările trec în siruriSi un nour,ca un fur.La amiaz' se lasă foculRaspindit la toti și toate,La tot pasul la tot locul,Ies fapturi ca să inoate.Vinticel de miazanoapteSe porneste-ncetisor,Răcorind a zilei soapteSi aducând un norișor.... XVI. AMINTIRI, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015. AMINTIRI Merg încet,pășesc ușor. Din tot ce a fost mai ieri nimic nu mai este. Și acum cu gândul la vremuri de mult apuse mă înfior. Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
foculRaspindit la toti și toate,La tot pasul la tot locul,Ies fapturi ca să inoate.Vinticel de miazanoapteSe porneste-ncetisor,Răcorind a zilei soapteSi aducând un norișor.... XVI. AMINTIRI, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015. AMINTIRI Merg încet,pășesc ușor. Din tot ce a fost mai ieri nimic nu mai este. Și acum cu gândul la vremuri de mult apuse mă înfior. Mă înfior de plăceri și aduceri aminte, Cum ne jucăm cu toții,pe strada...în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UNDEVA ÎN TIMP... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva în timp, în fața rondului intuit surâs parfumat, Prin vitraliul privirii licăriri de stea , ațipind pe banca amintirilor îți ascult sunetul inimii, raze de ceață, dublura mea te-a luat de mână peste pragul Timpului, galbene frunze purtate de vânt pe aleea dintre lumi, miresmele serii ne-nv ă luie pașii-n oglinda din vis umbrele arțarilor duc taina
UNDEVA ÎN TIMP... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380788_a_382117]
-
Nu-i prea târziu Poetei Rodica Omota Nu-i prea târziu să-ți retrăiești trecutul Nu-i prea târziu să re-nviezi plăceri Poate curând vei regăsi sărutul Pierdut pe un peron de nicăieri! Nu căuta fantome în oglindă Nici amintiri din vremuri de coșmar Lasă senzații care te colindă S-adauge surâsului nectar Aleargă să vezi codrii de aramă Pe dealuri de iubire și de dor Ascultă-ți simtțrile care cheamă Să reaprinzi tăciunii de amor Chiar de-i sădi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
să te surprindă ... Citește mai mult Nu-i prea târziuPoetei Rodica OmotaNu-i prea târziu să-ți retrăiești trecutulNu-i prea târziu să re-nviezi plăceriPoate curând vei regăsi sărutulPierdut pe un peron de nicăieri! Nu căuta fantome în oglindăNici amintiri din vremuri de coșmarLasă senzații care te colindăS-adauge surâsului nectarAleargă să vezi codrii de aramăPe dealuri de iubire și de dorAscultă-ți simtțrile care cheamăSă reaprinzi tăciunii de amorChiar de-i sădi fire de fericireFie în piatra sau pământ aridVei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nici nu cred în basme Deși cu fiere, îmi golesc paharul! Citesc ades în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nude Nu pot să cred în sentimente sfinte Când înfruntăm puterile zălude. Prefer chemări să-și regăsească sensul Nu amintiri ce nu au fost trăite Când spre tăceri va trece universul Vor defila cohorte de ispite Am onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
realulNu am crezut și nici nu cred în basmeDeși cu fiere, îmi golesc paharul! Citesc ades în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nudeNu pot să cred în sentimente sfinteCând înfruntăm puterile zălude.Prefer chemări să-și regăsească sensulNu amintiri ce nu au fost trăiteCând spre tăceri va trece universulVor defila cohorte de ispiteAm onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecuteși-am respectat fidel suave rimeDar eu detest să scriu din servitute!... XXIV. PICĂTURI DE VIAȚĂ, de Virgil Ciucă, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
E o mare binefacere să uităm de tot ce e în jurul nostru, să nu ne intereseze dacă e luni sau marți, să uitiăm ce vârstă avem, inima să ne bată mai repede și să ne surprindem înfiorați ascultând chemarea vreunei amintiri pe care să o retrăim în deplinătatea ei. E un fel de nebunie frumoasă, pe care nu o pot ocoli nici chiar firile cele mai reci și mai calculate. Iubesc fiorii începuturilor de multe feluri pentru că au un anume farmec
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
vie și-ascunsă-n mine, într-o albă noapte, croiesc cu sârg un fel de schelărie pe care urc un munte în surpare; alături stau prăpăstii fără fund, în care nici izvorul nu mai curge, ci...doar ecouri stranii îmi răspund. Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate, mă-ntreabă ce-am făcut cu-atâta cer ascuns cândva în suflet drept comoară, cu visul stând alături, grănicer. Eu le răspund: l-am risipit în patimi pe drumul meu timid câtre apus. Mi-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
o făclie vieși-ascunsă-n mine, într-o albă noapte,croiesc cu sârg un fel de schelăriepe care urc un munte în surpare;alături stau prăpăstii fără fund,în care nici izvorul nu mai curge,ci...doar ecouri stranii îmi răspund.Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate,mă-ntreabă ce-am făcut cu-atâta cerascuns cândva în suflet drept comoară,cu visul stând alături, grănicer.Eu le răspund: l-am risipit în patimipe drumul meu timid câtre apus.Mi-au mai rămas
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
n-o poate nimeni opri. Să atingi toate treptele! Nu există limite! Iubește, îndrăznește, cântă, slăvește! Iluzile sunt ale noastre, ale tuturor! O trecere prin lume, un semn de carte, amurguri, trăiri, neastâmpăr, surplus de căutări, emoții, atingeri, doruri, tăceri, amintiri scăldate în lumina dată și primită, și-n toate găsim omul, și-n ce poate, și-n ce nu poate! Mă gândesc la valoarea ultimei înghițituri dintr-un pahar ce fusese plin cândva. Oare ne grăbim? Iubirea nu are distanțe
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
te-așteaptă spre lumina magică a divinității. Ai zburat în dreptul aripilor să vezi cum fâlfâie precum o pasăre? Bucuria apare după ce lași manșa din mână sau după ce-aterizezi, aproape ca la salturi, din lumină, din zbor, din salt și-amintiri... Prin murmurul vântului ai privit-o în vis. O crăiasă! A reușit uimitor să te treacă dintr-o dimensiune în alta, te-a ridicat mai mult decât ai fi putut gândi, pentru că treptele de mai sus trebuie ajunse și călcate
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
zi când toate cuvintele se vor întoarce uimite din depărtările trecutului, chiar dacă nu și-au găsit destinatarul. Va veni o zi când toate cuvintele, tăcute, dezgolite, desprinse și înălțate, se vor întoarce risipite în paginile albe ale clipelor noastre, printre amintirile vii, cu primul și ultimul cuvânt, șirag de mătănii în cerul oglinzii din care și-au luat zborul. Retrase în singurătate, rostite sau nerostite, continuă să respire, continuă să palpite, pe cerul nopții tale. Va veni o zi, o altă
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > ELENA BUICĂ - DE ZIUA TATĂLUI Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului 17 Iunie! Chiar într-o zi mai specială, ca cea dedicată tatălui, nu-i putem privi chipul desprins din locul
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
să-l scoateți din sărite. Sfîrșitul digresiunii. Însă titlul filmului lui Corneliu Porumboiu dă, mură în gură, stratul cel mai profund al peliculei. Anume că istoria recentă devine, odată scoasă din manuale și din lucrările de specialitate, o sumă de amintiri a celor care au trăit-o. Amintiri care se suprapun pe alocuri, se întretaie în alte părți, dar se și contrazic. Pe scurt, istorie orală, un trend care încă face furori prin universități pentru că implică acceptarea și deopotrivă ilustrarea faptului
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
Însă titlul filmului lui Corneliu Porumboiu dă, mură în gură, stratul cel mai profund al peliculei. Anume că istoria recentă devine, odată scoasă din manuale și din lucrările de specialitate, o sumă de amintiri a celor care au trăit-o. Amintiri care se suprapun pe alocuri, se întretaie în alte părți, dar se și contrazic. Pe scurt, istorie orală, un trend care încă face furori prin universități pentru că implică acceptarea și deopotrivă ilustrarea faptului că și Istoria e tot o ficțiune
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
Hominum primi sunt Scythae, Scytharumque, quis singuli oculi esse dicuntur, Arimaspae”. Ptolemeu (lib. VI. 14) numește regiunea de sud a munților Urali „ta Rymicha ore”, adică munții Rumic. Un vârf din Uralii centrali se mai numește și azi Iremel în amintirea armenilor care au locuit cândva acolo. Râul Ural se numea mai demult Rymmos (Ptolemeu, lib. VI. 14), Rymos (Eustațiu, ad Odis. XXIV. pag. 843) și Rymnos (Agathemerus, lib. II. 10). Pe valea inferioară a fluviului locuiau o populație numită Rymnoi
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
rea, care nici măcar nu se suprapune cu conturul lui pe hartă, și unde "emoția și poezia se strecoară în toată viețuirea." Oricum ar fi, bucureștenii (și poate că nici alții...) n-o să-i reproșeze lui Arghezi niciodată că e, în amintiri, impresii, prea poet. Felul lui de a scrie, trădînd delicatețuri de îndrăgostit, e potrivit cu un oraș care se fărîmă, și-ale cărui prefaceri zadarnic încearcă, în '72, cînd apare cartea, la Minerva, să le vîndă de semne bune. Scotocitor prin
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
greu de descris: un amestec de surpriză, bucurie și recunoaștere înduioșată, dar și o strângere de inimă. Această senzație, atât de dificil de transpus în cuvinte, se regăsește, nealterată, în paginile romanului După-amiaza de sâmbătă, de Valeriu Cristea. Povestindu-și amintirile (cele mai multe dintre ele, din copilărie), protagonistul păstrează mirările și spaimele copilului, acordând atenție nu numai detaliilor exterioare ale fiecărui episod, ci și receptării sale subiective. Un nor de pe cer, un fascicul de lumină sau un umil obiect casnic precum ciuperca
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
ci și receptării sale subiective. Un nor de pe cer, un fascicul de lumină sau un umil obiect casnic precum ciuperca de reparat ciorapii pot ajunge în prim-plan, căpătând o putere de sugestie mai mare decât a unei descrieri exhaustive. Amintirile nu sunt așezate ordonat în sertarele memoriei, ci se contaminează reciproc, își dispută întâietatea, devin pretexte de reflecție sau porți către alte amintiri. Cu toată diversitatea episoadelor și personajelor evocate, unele elemente revin aproape obsesiv în memorie: spațiul închis, securizat
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
pot ajunge în prim-plan, căpătând o putere de sugestie mai mare decât a unei descrieri exhaustive. Amintirile nu sunt așezate ordonat în sertarele memoriei, ci se contaminează reciproc, își dispută întâietatea, devin pretexte de reflecție sau porți către alte amintiri. Cu toată diversitatea episoadelor și personajelor evocate, unele elemente revin aproape obsesiv în memorie: spațiul închis, securizat, căutat în mod constant, inclusiv în vis; angoasele pe care le provoacă despărțirile temporare de părinți; momentele izolate de beatitudine, lipsite de orice
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
angoasele pe care le provoacă despărțirile temporare de părinți; momentele izolate de beatitudine, lipsite de orice motiv aparent. Deși alcătuit din întâmplări mărunte care se petrec într-un decor preponderent casnic, După-amiaza de sâmbătă depășește condiția unui simplu volum de amintiri. Miza romanului reiese din câteva episoade în care protagonistul are veritabile revelații, precum după-amiaza în care, adolescent fiind, este trimis la "muncă patriotică", împreună cu colegii săi: Atunci, în vreme ce ședeam cu mâinile în șolduri într-una din pauzele pe care mi
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
a unui univers ostil, guvernat de forțe oarbe care lovesc la întâmplare, fără niciun avertisment. Deși se declară ateu și vede în Ivan Karamazov un model, protagonistul nu rezistă tentației de a căuta în jurul său manifestările unei ordini superioare. Din amintirile sale reiese tendința de a stabili legături între evenimente, de a observa coincidențe și de a căuta semne prevestitoare - cu alte cuvinte, de a da un sens mai înalt propriilor sale experiențe. Această căutare obsedantă a sensului exorcizează, măcar vremelnic
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]