1,788 matches
-
petrecut în toamna anului 1330. Această bătălie a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare. Bătălia a fost menționată în mai multe cronici: cea pictată de la Viena ("Chronicon pictum", cca. 1360), cea a lui Thurocz ("Chronica Hungarorum", cca. 1486), analele lui Jan Długosz ("Annales seu cronici incliti regni Poloniae", cca. 1455 - 1480) precum și alte lucrări ungare, poloneze și germane de acest gen, toate din secolele XV-XVI, care reproduc în principiu relatarea cronicii vieneze. De asemenea, bătălia mai este pomenită și
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
titular la Academiei Române, dar și alte personalități care au avut un rol esențial în cadrul învățământului sucevean interbelic, respectiv postbelic, și anume: Gheorghe Iftinchi, profesor de limba și literatura română în orașul Iași, pasinat de dialectologie, ceea ce duce la publicarea în Analele Universității din Iași a numeroase articole pe teme de dialectologie; Modest Iftinchi, profesor universitar la Conservatorul din București, cunoscut pe plan european la fel; Nuța Iftinchi, profesor universitar la același Conservator; Ion Covașă, primul profesor de limba și literatura română
Comuna Frătăuții Vechi, Suceava () [Corola-website/Science/299676_a_301005]
-
a fost vicepreședinte al Academiei Române de două ori (prima dată între 25 mai 1910 - 25 mai 1913 și a doua oară între 28 mai 1916 - 1 iunie 1919). Desfășoară o fecundă și asiduă activitate de cercetare, descoperind numeroase manuscrise slavo-române: "Analele de la Putna", "Cronicile lui Macarie, Eftimie și Azarie", "Codicele de la Tulcea". Opera sa, axată în principal pe studierea istoriei poporului român și a culturii sale în Evul Mediu, se adresează în aceeași măsură istoricului, filologului și lingvistului. Studiile sale, ample
Ioan Bogdan () [Corola-website/Science/299889_a_301218]
-
lapte matern. Porțile de intrare cele mai frecvente sunt rănile proaspete, sângerânde din mucoasă (oculară, bucală, vaginală, anală) sau rănile nevindecate sau insuficient protejate de pe oricare parte a pielii corpului. Căile de transmitere cele mai frecvente sunt cele vaginale sau anale datorate nefolosirii prezervativelor și practica sexuală orală. La toxicomani folosirea în comun a acelor de seringă poate fi, de asemenea, un mod de transmitere prin consumul de droguri pe cale intravenoasă. Grupul homosexualilor este considerat ca fiind un grup de risc
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
Codreanu . A colaborat la numeroase ziare și reviste (mai ales Convorbiri literare pe care a condus-o mulți ani): "Cuvântul Studențesc", "Duminica poporului", "Lamura", precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: "Analele Academiei Române", "Buletinul Societății Române de Geografie", "Analele Dobrogei", "Natura", "Anuarul de Geografie și Antropogeografie", "Volkermagasin" (Germania) și multe altele. Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins din
Simion Mehedinți () [Corola-website/Science/299299_a_300628]
-
reviste (mai ales Convorbiri literare pe care a condus-o mulți ani): "Cuvântul Studențesc", "Duminica poporului", "Lamura", precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: "Analele Academiei Române", "Buletinul Societății Române de Geografie", "Analele Dobrogei", "Natura", "Anuarul de Geografie și Antropogeografie", "Volkermagasin" (Germania) și multe altele. Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins din viață în anul 1962.
Simion Mehedinți () [Corola-website/Science/299299_a_300628]
-
mitul lui Cain și Abel; fiica mezină, Issy (Isolda), față de care HCE nutrește sentimente incestuoase și care a fost modelată după personalitatea Luciei Joyce. Lor li se alătură un personaj colectiv, "„Mamalujo”", sau mai degrabă patru personaje nediferențiate, care evocă "Analele celor patru maeștri" (o cronică irlandeză medievală), pe cei patru evangheliști (în engleză, Matthew, Mark, Luke, John) sau cele patru provincii ale Irlandei. Caracterul ciclic al romanului, început și terminat la mijlocul aceleiași fraze (Harriet Weaver compară romanul cu un uroborus
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Numele de (în rusă: Приднестровье, în ucraineană: Придністров'я) desemnează trei teritorii: La începutul Evului Mediu, slavii de răsărit îi numeau pe români (inclusiv moldoveni) „volohi”. Pe la 1150 este atestat în analele rusești poporul, probabil slavo-român, al Bolohovenilor, în timp ce o icoană din Liov menționa existența unui voievod „voloh”, Ioan de Onut, prin preajma Hotinului. Istoricul rus Nikolai Karamzin scria în 1892 în volumul al IV-lea al Istoriei Imperiului Rus, că orașul „Bolohov
Transnistria () [Corola-website/Science/297748_a_299077]
-
de exploatarea nemiloasă a muncitorilor englezi, el a început să scrie un raport care a fost publicat în 1845 sub numele de "Condiția clasei muncitoare în Anglia în 1844". În același an, Engels a început să contribuie la jurnalele numite "Analele Franco-Germane", care au fost editate și publicate de Karl Marx în Paris. După ce s-au întâlnit pentru prima oară, au descoperit că au o viziune similară asupra capitalismului și au decis să conlucreze mai strâns. După ce Marx a fost deportat
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
II-lea. Împăratul asamblează armata imperiului și o trimite în Italia. Din această armată multinațională mai făceau parte și românii balcanici și varegii. Participarea românilor (valahilor) și a varegilor în campanie este semnalată în cronica "Anales Lupi Protospatharii" numite și "Analele de la Bari". Împăratul Vasile a murit la mijlocul lunii decembrie în 1025 iar noul împărat Constantin al VIII-lea (fratele lui Vasile) a redus amploarea campaniei din Italia. În anul 1038, strategul macedonean Giorgios Maniakis cu trupe bizantine și un detașament
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
de a practica avocatura. Lucrează ca avocat începând cu anul 1900 la Constanța, unde devine și primar al orașului în 1910. A fost redactor și colaborator a mai multor publicații foarte importante, printre care: Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc. Alături de prof. Constantin Brătescu se află la originea fondării ""Societății culturale dobrogene"" ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și fondarea unui muzeu
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
cu caracter general și specific pentru aplicarea Tratatului, programarea și coordonarea lucrărilor în acest sens, repartizarea pe Departamente a obligațiilor, interpretarea clauzelor Tratatului și autorizarea Departamentelor de a încheia aranjamente și convenții necesare executării obligațiilor din Tratat. Este citat în Analele Cursului de vară de la Sighet ("Academia Civică") drept un oponent al profesorului Vintilă Ciocâlteu (vezi Analele Sighet, 2005, Prof. Dr. Dinu Antonescu), fiind considerat ca "politruc". După 1944 au început presiuni pentru scindarea catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
pe Departamente a obligațiilor, interpretarea clauzelor Tratatului și autorizarea Departamentelor de a încheia aranjamente și convenții necesare executării obligațiilor din Tratat. Este citat în Analele Cursului de vară de la Sighet ("Academia Civică") drept un oponent al profesorului Vintilă Ciocâlteu (vezi Analele Sighet, 2005, Prof. Dr. Dinu Antonescu), fiind considerat ca "politruc". După 1944 au început presiuni pentru scindarea catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină din București și pentru numirea ca profesor a unui activist comunist, chimistul Simion Oeriu, demnitar important
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
Unirea Bucovinei cu România, în 1918. Încetează din viață în 1920, fiind înmormântat la Fălticeni. Prima sa lucrare publicată a fost o traducere, apărută în 1868 în "Foaia Societății pentru Cultură și Literatura Română". Contribuțiile sale au apărut și în "Analele Academiei Române", "Arhiva", "Aurora Română", "Calendariul Societății pentru Cultură și Literatura Română", "Convorbiri Literare", "Gazeta Bucovinei", "Junimea Literară", "Revista Politică", "Transilvania" și "Tribuna". S-a semnat sub formele T.Șt., Ț. V. Ștefaniu, Truță și Ț. V. St. Cea mai mare parte
Teodor V. Ștefanelli () [Corola-website/Science/307106_a_308435]
-
Monde Musical” (Paris), „Lar Revue Musicale” (Paris), „Gazette des Etrangeres” (Geneva), „Schweitzerische Musikzeitung” (Zürich), „Musik-padagogische Zeitung” (Basel), „Musikblatter des Anbruch” (Viena), „Die Musiek” (Amsterdam), „Fidac” (Paris), „La Nation Roumaine” (București), „Revue de musicologie” (Paris), „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Analele culturale”, „Boabe de grâu”, „Rampa”, „Bulletin Mensual des Musees et Collections de la Ville de Geneve”, „Anuario Musical del Instituto Espanol de Musicologie del CSIC” (Barcelona) „Formes et Couleures” (Paris), „Suisse Contemporaine” (Geneva), „Viața românească” etc. Moare la data de 20
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
al Asociației Române pentru Clubul de la Romă, membru de onoare al Executive Club Luxembourg, membru în Comitetul de Patronaj al Centrului de Studii și Documentare România -Luxemburg, membru în Comitetul Național Român pentru Deceniul Mondial al Dezvoltării Culturale ; directorul revistei Analele Institutului Național de Cercetări Economice , membru în colegiul de redacție al Revue Roumaine des Sciences Sociales; comunicări și referate la sesiunile Academiei Române, al cărei membru correspondent este din 1974 și membru titular din 1990.
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
Comitetul de redacție al culegerii de studii „Romanoslavica”, iar între 1990-1998 a fost redactor responsabil. M. a fost membru în Comitetul de redacție și al altor prestigioase reviste de specialitate, precum „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique”, „Analele Universității din București”. Pe plan internațional, M. și-a câștigat o reputație solidă, recunoscută de personalități ale slavisticii din întreaga lume. Pentru meritele sale a fost recompensat cu premii și distincții, printre care se numără titlul de "Doctor Honoris Causa
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
mitul romanității românilor și al ortodoxismului și al superiorității lui față de catolicism. Ovidiu Pecican observă că textul este hibrid, fiind alcătuit din două părți narative, anume "Gesta lui Roman și Vlahata" și, respectiv, "Legenda lui Dragoș Vodă", continuate prin niște anale moldovenești care se opresc odată cu începutul domniei lui Bogdan al III-lea cel Orb (1504 - 1517). Conform aceluiași, narațiunea despre eroii eponimi ai românilor a fost scrisă, în forma păstrată până astăzi, în Maramureș, probabil între 1390 și 1410, fiind
Roman și Vlahata () [Corola-website/Science/307217_a_308546]
-
a cărei viață o îmbunătățeau. Datorită virtuții și puterilor lor supranaturale au viețuit incredibil de mult și au guvernat într-o perioadă îndelungată de pace. Celor Trei Auguști li se atribuie diferite identități în diferitele texte istorice chineze: astfel în "Analele marelui istoric" din Sima Qian se spune că au fost: Izvoarele "Yundou shu" și "Yuanming bao" îi identifică astfel: Fuxi și Nüwa sunt zeul și zeița, soțul și soția, cărora le este atribuită descendența omenirii după un potop nimicitor, iar
Trei Auguști și Cinci Suverani () [Corola-website/Science/307299_a_308628]
-
Nüwa cu Suiren, inventatorul focului. Izvorul "Diwang shiji" substituie pe Nüwa cu Împăratul Galbăn, strămoșul totem (presupus) al întregului popor Han. Și aceștia ca și primii trei Auguști, sunt personaje legendare: regi-înțelepți și, din punct de vedere moral, perfecți. Conform "Analelor Marelui Istoric" acești împărați au fost: Yao și Shun sunt cunoscuți și ca "Cei Doi Împărați", și, împreună cu Yu cel Mare, fondatorul dinastiei Xia, în epocile următoare au fost considerați de istoriografia chineză drept suverani model și exemplu de urmat
Trei Auguști și Cinci Suverani () [Corola-website/Science/307299_a_308628]
-
al Facultății de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București (din 2004). 1) Redactor șef- "Bucharet Working Papers în Linguistics", revista anuală a Catedrei de Limbă Engleză din cadrul Universității din București 2) Membră în Comitetul de redacție al revistei "Analele Universității București, Limbi străine", revista anuală a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din București 3) Membră în Comitetul de redacție al revistei "British and American Studies", revista anuală editata de Romanian Society for the Study of English" 4) Membră
Alexandra Cornilescu () [Corola-website/Science/308583_a_309912]
-
preluat de arabi de la perși, care în timpul imperiului sasanid, sub Șapur II de ex., impuneu o taxă tip capitație procentual dublă creștinilor din interiorul statului lor. Astfel, Bal'ami, traducător și comentator pers din secolul al X-lea al scrierilor (Analelor) lui Tabari, scria: ""Tributul impus și azi provinciilor Sauad și Iraq este același din timpul regilor perși, și pe care Sa'd l-a menținut în profitul musulmanilor."" Profesorul Alfred-Louis De Prémare spune: ""Se pare deci că impozitul tip capitație
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
își făceau studiile în străinătate, transferul de idei făcîndu-se mai ales pe filiera franceză, datorită predilecției pentru cultura franceză. Mai ales după revoluția de la 1848, ideile socialiste au fost propagate prin intermediul presei muncitorești și socialiste, reprezentate de "Telegraful român" (1865), "Analele tipografice" (1869), "Uvrierul și Lucrătorul român" (1872). În jurul acestor publicații s-au format cercuri socialiste, în cadrul cărora s-au afirmat personalități ca Titus Dunca, Zamfir Arbore, frații Ioan și Gheorghe Nădejde. Un aflux important l-a avut venirea în țară
Partidul Social Democrat Român (istoric) () [Corola-website/Science/308753_a_310082]
-
opere de artă, în concurență cu cele chinezești. Alte meșteșuguri caracteristice civilizației japoneze sunt cel al țesutului mătăsii, cel al broderiilor fine, cel al confecționării evantaielor și al prelucrării diverselor specii de bambus. Evantaiul este menționat în cele mai vechi anale ale Japoniei, adică în jurul secolului al VIII-lea. Japonezii sunt cei care au inventat evantaiul pliant, pe care apoi l-au adoptat și chinezii în epoca Ming (1368-1644). Din bambus se făceau șarpante ușoare la case, scaune, mese, scări, garduri
Artizanatul în Japonia medievală () [Corola-website/Science/308198_a_309527]
-
Transport, Comunicații și Industrie, Ed. Mladinska Knjinga, 2006. Articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulație internațională sau la manifestări științifice 1. CUPSA, OVIDIU-SORIN. "THE ROLE OF GLOBAL ECONOMICAL AND REGIONAL POLITICS ÎN THE TRANS-GLOBALIZATION OF THE TRANSPORT ACTIVITY." "Analele Universității Maritime Constantă" 13.17 (2012). 2. Dinu, Dumitru, and Cupsa Ovidiu. "Using FLUENT aș an Experimental Stând Flow Through a Broken Barrage." "Journal of Marine Technology and Environment" 2.2 (2009). 3.Cupsa Ovidiu. Sorin, "DETERMINING THE SPEED OF
Ovidiu Sorin Cupșa () [Corola-website/Science/308235_a_309564]