2,667 matches
-
s-au recrutat cadrele în URSS, unde bolșevicii i-au nimicit pe menșevici devenind cadre, și că Nicolschi le-a promis că îi va elibera și îi va face ofițeri de Securitate dacă obțin informații. În aprilie 1952 a fost anchetat la Baia Sprie pentru procesul Țurcanu, iar anchetatorul i-a transmis că deținuții care l-au torturat vor fi pedepsiți. Mihai Timaru Născut în comuna Gornești, județul Mureș, la 5 februarie 1918, a fost ultimul dintre cei 16 copii ai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
gardian s-a îndurat de el și i-a facilitat comunicarea cu soția, aducându-i chiar o poză cu ea și copilul nou-născut. Poza avea să îi fie descoperită de Țurcanu la Gherla, care îl va obliga să o mănânce. Anchetat de Securitatea Galați aproape un an de zile, a fost condamnat pe 17 octombrie 1950 la 20 de ani de închisoare, ulterior reduși la 15. A ajuns la Gherla în vara lui 1951. După două săptămâni petrecute într-o cameră
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
încercat să îl prevină pe Ion Botoacă asupra acțiunii și a fost bătut pentru aceasta de Octav Grama cu piciorul de la prici. Octavian Tomuța Student în anul IV la Politehnică în București, a fost arestat pe 24 mai 1948 și anchetat la Ministerul de Interne. Pretinde că în ancheta sa a intervenit colonelul Dulgheru (deși nu îl cunoștea la vremea respectivă, a auzit cum a fost prezentat): Vă avem în mână, nu înțelegeți că facem ce vrem cu voi? De beton
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să fie eliberat și să primească gradul de colonel promis de către autorități. A fost ridicat din Gherla în decembrie 1951 și dus la Jilava, unde Ioan Cerbu l-a întâlnit resemnat în mai 1952. Acesta pretinde că Țurcanu a fost anchetat la Ministerul de Interne în primele luni ale lui 1952, însă documentele rămase sunt datate în perioada martie-august 1954. Este greu de reconstituit parcursul lui Eugen Țurcanu din 1952 până la proces, dar anchetarea sa dezvăluie faptul că a refuzat inițial
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fiind eliberat pe 7 noiembrie 1957, cu nouă luni înainte de expirarea pedepsei, datorită muncii prestate la Gherla și Baia Sprie. După doar două săptămâni de libertate, i s-a impus domiciliu obligatoriu în Bărăgan, apoi în lagărul de la Noua Culme. Anchetat la Securitatea Baia Mare pentru aceeași organizație, a fost încă o dată condamnat, de data aceasta la 25 de ani de închisoare. Și-a petrecut restul detenției în Aiud, fiind eliberat în urma decretului din 1964. Ion Voin Născut la 23 noiembrie 1923
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fiu de legionar. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, iar Mihai Timaru spune că Voinea și fratele său, Jean, pot fi considerați inițiatorii grupului de rezistență armată Paragină din Vrancea. Arestat în mai 1948, a fost anchetat timp de două luni și trimis după proces la închisoarea din Pitești, după un ocol de o lună la Jilava. A ajuns în Pitești În iunie 1950 a fost mutat la camera 2-subsol, unde Virgil Bordeianu și Cornel Pop aveau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
după oprirea schingiuirilor. Exemplele la îndemână sunt cele ale lui Aristotel Popescu și Dan Dumitrescu (ambii torturați crunt și în repetate rânduri până când au cedat), care au fost ținuți în închisoare până la moarte. Implicați în înscenarea proceselor deținuților, au fost anchetați, ținuți sub presiune și lipsiți de informații până în ultimul moment. Astfel se explică de ce în Casimca Jilavei, deși grav bolnavi amândoi, se purtau ca și cum ar fi fost în mijlocul torturilor și îl invocau pe un Țurcanu deja executat la acea dată
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
încălca legile pe față discreditând cele mai importante personalități ale noastre. Și procurorul general, numit de Emil Constantinescu, a refuzat să facă ceva. După aceea, Emil Constantinescu a încercat că creeze o unitate anticorupție, să pună un procuror anticorupție să ancheteze acest capitalism de cume‑ trie născut în timpul lui Iliescu. Dar era foarte greu. Am fost odată, din întâmplare, la un Consiliu Suprem de Apărare, sub Emil Constantinescu, când era o situație foarte grea - minerii erau revoltați, amenințau să vină la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pentru că pe celelalte nu le îndeplineam. V.A. : Am impresia că am făcut chiar și câteva favoruri țărilor care au condus Uniunea Europeană în cicluri de câte șase luni. A.M.P. : PĂi, da, am dat EADS securizarea frontierelor. Pe care le anchetăm astăzi. V.A. : Nu numai asta. Am dat și băncile, am dat Petromul ș.a.m.d. A.M.P. : Da, dar asta e foarte bine. țările care sunt des‑ chise investițiilor străine, în general, sunt țări ce sunt mai prospere în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Bacău, care era secretar de stat la Transporturi, dădea banii de la minister în funcție de cum migrau primarii spre partidul de guvernare. Am dovedit folosind acest raport, deși acela era foarte sus în partid. A ieșit Alin Teodorescu și a spus : „O să anchetăm, o să dăm afară...“. Și au făcut-o. Deci raportul a fost influent fărĂ niciun compromis și noi fiind destul de performanți. Cei mai buni experți din România au lucrat cu noi, de atunci știu eu cum scrie fiecare, că i-am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
DNA-ul nu mai era echilibrat la a doua suspendare a lui BĂsescu e clar ; DNA-ul nu avea ce căuta să-i întrebe pe oameni cum au votat ; asta ținea de procuratură. Dar DNA-ul s-a dus să ancheteze, pentru că procuratura nu acționa ; le era teamă. Eu știu foarte bine legile DNA, nu aveau ce căuta în cazuri de mită de doi bani. Și, cu toate acestea, s-au dus și au fost foarte activi. În acest fel ei
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
rînd istoricilor de astăzi, aceștia fiind contemporani cu evenimentele, autoarea crede îndreptățit că doar ei pot "să descifreze procesele-verbale de anchetă și să vadă îndărătul cuvintelor pumnul, cizma, porunca, schingiuirea fizică și psihică, nopțile nedormite, lanțul ce-l trage pe anchetat spre acel tărîm unde Minciuna domnește fără tăgadă". E limpede că un istoric, peste patruzeci de ani, cu greu ar mai putea descifra subtextele prezente pe fiecare filă din dosare. Nici cei care prin legea de funcționare a CNSAS, promulgată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
moment, mai erau în viață, după cum consemnează realizatorul ediției, cam trei sute de foști deținuți politici. Mărturiile sînt ordonate alfabetic. Vasile Ailenei (n. 1929), agricultor din Bălușeni este arestat în octombrie 1948, împreună cu alți săteni pentru revoltă împotriva sistemului. Este rapid anchetat și condamnat la 2 ani închisoare, majorată de către Ministerul de Interne, fără judecată, cu încă jumătate de an. Nu el, cît copiii au avut de suferit, n-au avut acces la învățămîntul superior pe motiv de cazier politic al tatălui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
membrii organizației. Pe 15 mai va fi arestat. Cum era de așteptat, unul dintre cei arestați pe 10 mai, Alecu (Alexandru) Constantinescu, cedează în timpul anchetelor și deconspiră. După, va fi condamnat la 20 de ani. Cel mai crunt va fi anchetat de Feller (anchetatorul-șef): "M-a bătut cu funia udă. Cu ochii lui bulbucați, părea turbat. Eu eram legat la spate cu niște cătușe țigănești. Cînd a văzut că n-o poate scoate la capăt cu bătaia, a început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Pentru asta i-au dat 8 ani de închisoare!" Emanuoil Babii (n. 1925), din Corni, student la Facultatea de Drept în ultimul an cînd a fost arestat. Membru și el al Grupării Albastre din 1948, după plecarea regelui. Va fi anchetat cu bătăi la tălpi, cu curent electric, cu izolare în beciuri. Va primi 15 ani muncă silnică. Se considera un condamnat politic dar fără culoare politică. Povestește despre situații ciudate: "La Securitate, la Iași, am cunoscut pe unul Vasile Ciofu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
transportați la Securitatea din Botoșani, condusă de Ruchenștain. "Mai avea, alături de el, doi ofițeri: pe Feller, și pe un țigan, Lungu, un sadic, care bătea arestații pînă cînd obosea. După care pleca. Ruchenștain bătea numai în cursul anchetelor". Vor fi anchetați, după tipicul cunoscut, nouă luni de zile. Mîncarea era proastă, dormeau pe dușumele, hainele erau zdrențe și în tot acest interval n-au făcut baie. Apărător la proces va fi avocatul Katz, din Piatra Neamț, ce s-a ridicat și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de un om al Securității. În 1949, după vacanța de Paști, aflat la gazdă, după lectură, pînă tîrziu, cînd stinge lumina este invadat de securiști și percheziționat pentru a afla materiale subversive se înțelege, nu au descoperit nimic. Va fi anchetat și bătut de Lică Kaufman și Bursuc. Tot ei îi vor înscena o execuție pentru a-l determina să declare ce voiau ei. Nu s-a lăsat impresionat. Deși ortodox, va fi dus la Roman și băgat într-un lot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
discuții mai libere în contra regimului, mai ales după evenimentele din Ungaria. Unul dintre ei, ca în cunoscutul banc, era informator al Securității, dar ei nu știau. Deși nu făcuseră nimic concret, în temeiul celor declarate de informator, vor fi arestați, anchetați bestial și judecați în 22 august 1958. Toți cei zece din grup vor fi condamnați la ani grei. Capverde va primi 25 de ani muncă silnică, confiscarea totală a averii, 10 ani degradare civilă, pentru "crimă de uneltire contra ordinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
1942), din Dorohoi, n-avea 16 ani cînd, împreună cu alți trei, a încercat să treacă granița pe la Oravița, pentru a fugi în America. Vor fi prinși și arestați pe 14 octombrie 1958 (peste două zile împlinea 16 ani). Vor fi anchetați, trei luni, de Nicolae Ardeleanu. Încarcerat cu un informator (experiență prin care am trecut personal în '89 și rămîn uimit cum nu realizau că arestații, cu un al șaselea simț, îi depistau pe provocatori), îi toarnă acestuia cîteva minciuni gogonate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un alt coleg de clasă de la liceul "Laurian" au inițiat constituirea unei organizații subversive: A.E.N. Asociația Eliberării Naționale, subintitulată și Asociația Elevilor Naționaliști. Cum la gazeta de perete a scris cu cretă Jos jugul sovietic, a fost bănuit și anchetat, în stare de libertate, zi de zi, timp de două săptămîni. Între timp, împreună cu ceilalți a tipărit și răspîndit manifeste, apelînd la niște ștampile de cauciuc, cu texte gen: Jos comunismul! Faptul că se răspîndeau manifeste și în timpul anchetei i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar șefii Securității de la regiune, nemulțumiți, dispun o percheziție la domiciliu. Aici descoperă ștampilele de cauciuc, o mapă de hîrtie, pe copertă era inscripționat numele și adresa scrise de posesor Eugen Hilote. În aceeași noapte au fost arestați. Vor fi anchetați de Feller și David Solomovici. N-au fost prea duri cu ei, dovezile incriminatorii erau evidente, iar ei nu le-au negat. Cum remarcă teatrologul, "la anchetele Securității, cea mai nenorocită soartă o aveau nevinovații, oamenii care, pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pregătirea populației satelor în vederea conflictului, prevăzut de noi, dintre Occident și URSS. Credeam că vin Americanii!" Împreună cu Constantin Malu va avea cîteva confruntări cu Securitatea și schimburi de focuri. Vor sta fugari prin păduri. Va fi capturat împreună cu soția și anchetat din 1951 pînă în 1953. Au fost condamnați la cîte 25 de ani de închisoare. Preotul Filip va fi ucis în 1952, în timpul anchetelor, la Securitatea din Bacău. Dumitru Huțanu (n. 1939), din Dolina-Leorda, economist, scrie și împrăștie prin sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Bacău. Dumitru Huțanu (n. 1939), din Dolina-Leorda, economist, scrie și împrăștie prin sat manifeste ce îndemna populația să nu se înscrie în colectivă și să acționeze după modelul revoluționarilor din Ungaria anului 1956. Va fi arestat în iulie 1959 și anchetat la Suceava pînă la sfîrșitul lui martie 1960, de Dolfi Solomovici. Va fi bătut de dimineața pînă seara. Mărturisește: "Am luat atîta bătaie, că mă rugam să mor. Cînd auzeam strigătele de durere ale altor anchetați, tremura sub mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
seara. Mărturisește: "Am luat atîta bătaie, că mă rugam să mor. Cînd auzeam strigătele de durere ale altor anchetați, tremura sub mine și patul de beton: Acuși vin să mă ia!". Deși a recunoscut că a împrăștiat manifeste, va fi anchetat în continuare, la fel de dur: "Trebuia să spun cine m-a învățat: nu cumva tata? Nu m-a învățat nimeni, am zis. Am luat exemplul, unora dintr-o carte pe care am citit-o." "Ce carte?" "Tînăra Gardă." "Bine, dar ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
altă declarație de făcut". În iulie 1955 va fi eliberat. Un altul din lotul Mihai Pușcașu este Vasile Maluș (n. 1922), din Stîncești. Va fi arestat pe drumul către nunta surorii sale de către Lungu, țigan, în octombrie 1949. "M-a anchetat, povestește Vasile Maluș, Ruchenștain, înlocuit din cînd în cînd de Feller și de Segal. Aceste nume nu trebuie să ne mire. Evreii ocupau atunci mai toate posturile de conducere din oraș. Ei stăpîneau Securitatea, Miliția, sovromurile, ei erau directori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]