1,813 matches
-
Musset (1810-1857). Poet, prozator și dramaturg romantic francez. A scris, printe altele: poezii: Noaptea de mai (1835); Noaptea de octombrie (1835), Noaptea de august (1836); proză: Confesiunea unui copil al secolului (2 volume, 1836), Mimi Pinson (1845), Nuvele (1848); teatru: Andrea del Sarto (1833), Lorenzaccio (1834), Cu dragostea nu-i de glumit (1835). 75 Contele Alexandre Walewski (1810-1868). Om politic și de stat francez și polonez, fiu natural al lui Napoleon I și al contesei poloneze Maria Walewska. Ministru al Afacerilor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de bu că tărie! De la neosel sau cum draci îi zice. Și-i vine femeie la cură țenie. A dracu’, că singură o fi greu să dea cu cârpa. Babele iar dădeau din scăfârliile roz. — Apăi, de, dacă e cocoană... Andrelele începeau iar să troncăne egal, în ritm mărunt. Da tu, Caterino, nu vrei o căciulă pentru nepoc-tu Georgică? Ete ce frumoasă mi-a ieșit asta! Albastră cu alb. De mariner. — Da’ lasă-mă, Vetuță, în pace. Că îi ia mă-
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
casă, făr-o lumânare? Păi să putrezească, să neputrezească, trebuia să che mați organul! Numai organul are dreptu’... — Io-te că nu ne-a dus capul de babe proaste. Noi ne-am speriat și gata, se disculpă Caterina scăpând din mână andrelele, care rămăseseră țepene în aer de când in trase polițistul. — Mda, îhî, trase iar o concluzie polițistul. — Da’ domnu’ polițist, cu Veta ce-o fi? Unde-i? Că de azi-dimineață o to-o-oot așteptăm..., își luă avânt Florica. Acu’, dacă tot am
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-o-ntoarseră babele. Al dracu’ gabor, auzi la el, comerț ilicit! — Auzi la el, zise și Florica țipând. Da’ nu ți-e așa nițel rușine obrazului? Babele păreau pălite de nebunie subită. Strigau cât le ținea gura și gesticulau cu andrelele și, ca la comandă, plu tonul de mămăici se repezi șontorog, dar hotărât, să-i dea polițistului o lecție. Cu o forță nebănuită, căpșoarele roz începură să se agite, să-i care frenetic andrele pe spinare polițistului și să-l
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
le ținea gura și gesticulau cu andrelele și, ca la comandă, plu tonul de mămăici se repezi șontorog, dar hotărât, să-i dea polițistului o lecție. Cu o forță nebănuită, căpșoarele roz începură să se agite, să-i care frenetic andrele pe spinare polițistului și să-l facă albie de porci. — Na, mă, nenorocitule. Să mai zici tu că face Vetuța noastră comerț ilicit! Fire-ai al dracu’ de nenorocit cu cin’ te-a făcut! Mă, tu n-ai mamă, n-
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ilicit! Fire-ai al dracu’ de nenorocit cu cin’ te-a făcut! Mă, tu n-ai mamă, n-ai tată! N-ai bunică? N-ai, ă? Polițistului îi scăpase chipiul pe jos și încerca să se apere cum putea de andrelele ascuțite care-i cădeau în ploaie pe spinare. Spadasinele nu-l slăbeau o secundă. Nici cu andrelele, nici cu înjurăturile. — Să n-ai parte de ce-i mai bun pe lume! Las’ că te-n vă țăm noi minte! Auzi, Vetuța
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
n-ai tată! N-ai bunică? N-ai, ă? Polițistului îi scăpase chipiul pe jos și încerca să se apere cum putea de andrelele ascuțite care-i cădeau în ploaie pe spinare. Spadasinele nu-l slăbeau o secundă. Nici cu andrelele, nici cu înjurăturile. — Să n-ai parte de ce-i mai bun pe lume! Las’ că te-n vă țăm noi minte! Auzi, Vetuța noastră! Auzi, comerț ilicit! Păi nu te facem noi arșice? Las’ că vezi tu pe dracu’! Polițistul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
într-o lavă neagră și se prăvăli buf nind de podea cu bărbia. Babele se opriră trezite din război. Florica căscă prima gura: — Fa, să știi că l-am omorât! Caterina privi corpul care zăcea pe podea. — Măcar să-mi iau andreaua... Babele se mai uitară o dată la corpul trântit pe jos, din care gâlgâia un sânge incredibil de roșu. Oftară și por niră în șir indian pe holul blocului făcându-și cruci. Se opriră la lift. — Fă, Florico, zise Caterina, da
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Cristian Mandeal. A fost o evoluție vocal-simfonică amplă, coerentă, susținută fără pauză pe parcursul a peste 70 de minute. Atenția publicului, un public numeros, atent, a fost bine întreținută inclusiv cu concursul celor doi protagoniști, soliști de excelent nivel profesional, soprana Andrea Melath și bas-baritonul Gustav Belacek. Este un semn că literatura muzicală a secolului trecut - marea literatură a secolului XX - poate fi atacată cu mai mult curaj. Și în Studioul de Concerte Radio a fost preferată formula concertului dedicat unui singur
Debutul stagiunii bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9105_a_10430]
-
numeroase misiuni în zone dificile, potrivit Pervîi Kanal. Pe 17 iunie, doi jurnaliști de la televiziunea publică rusă au fost uciși în regiunea vecină, Lugansk, iar angajatorul lor a atribuit moartea acestora unor tiruri de mortieră ale forțelor ucrainene. Fotograful italian Andrea Rocchelli a fost ucis în apropiere de Slaviansk, la sfârșitul lui mai, dar și asistentul său rus, Andrei Mironov.
Jurnalist de la televiziunea publică rusă, ucis în Ucraina by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/71844_a_73169]
-
Andrei Moisoiu (Google) Andrea Schaechter, șeful următoarei misiuni FMI în România, și-a început cariera la instituția internațională în 1998, ca economist pentru Benin, apoi a lucrat în mai multe departamente ale FMI, inclusiv cel pentru Europa. Andrea Schaechter are un masterat în economie
Cine e Andrea Schaechter, noul şef al misiunii FMI în România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55777_a_57102]
-
Andrei Moisoiu (Google) Andrea Schaechter, șeful următoarei misiuni FMI în România, și-a început cariera la instituția internațională în 1998, ca economist pentru Benin, apoi a lucrat în mai multe departamente ale FMI, inclusiv cel pentru Europa. Andrea Schaechter are un masterat în economie obținut în 1993 de la Universitatea Duisburg-Essen și un doctorat, tot în economie, de la Universitatea din Wurzburg, scrie Mediafax. Schaechter a publicat articole despre finanțe publice, afaceri monetare și riscuri bancare, domenii în care a
Cine e Andrea Schaechter, noul şef al misiunii FMI în România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55777_a_57102]
-
publicat articole despre finanțe publice, afaceri monetare și riscuri bancare, domenii în care a activat atât în ultimii ani la FMI, cât și într-o perioadă de doi ani la Directoratul General pentru Afaceri Economice și Financiare al Comisiei Europene. Andrea Schaechter îl înlocuiește pe Erik de Vrijer, care a preluat în vara anului trecut conducerea misiunilor FMI în România de la Jeffrey Franks. Primul post ocupat de Schaechter în cadrul FMI a fost, în anul 1998, acela de economist pentru Benin la
Cine e Andrea Schaechter, noul şef al misiunii FMI în România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55777_a_57102]
-
ale femeilor. Aceste idei și revendicări au fost formulate în teoriile politice feministe socialiste (Juliet Mitchel, 1971; Heidi Hartmann, 1981; Alison Jaggar, 1983), liberale (Carole Pateman, 1989; Susan Moller xe "Okin"Okin, 1989), radicale (Kate Millet, 1970; Susan Brownmiller, 1975; Andrea Dworkin, 1981)1, care au avut femeile ca destinatar principal, însă îi includ și pe bărbați. xe "Molyneux"Molyneux afirmă că cerințele formulate pentru atingerea acestor interese au avut o bază feministă, dar foarte importantă este completarea pe care o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Press, Princeton, New Jersey. xe "Parks"Parks, Robert Q., 1982, „Interests and the Politics of Choice”, Political Theory, vol. 10, nr. 4, pp. 547-565. xe "Pasti"Pasti, Vladimir, 2003, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași. Petö, Andrea; Rasky, Béla, 2005, Women, Family & Politics in Central Europe, Central Europe University, Budapesta. xe "Phillips"Phillips, Anne, 1991, Engendering Democracy, Polity Press, Cambridge. xe "Phillips"Phillips, Anne, 1998, „Democracy and Representation: Or, Why Should it Matter Who our Representatives Are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
în politica românească, Editura Polirom, Iași. xe "Thenjiwe"Thenjiwe, Mtintso, 2003, „Representativity: False Sisterhood or Universal Women’s Interests? The South African Experience”, Feminist Studies, vol. 29, nr. 3, pp. 560-579. Toubia, Nahid, 1995, „Female Genital Mutilation”, în Julie Peters, Andrea Wolper (ed.), Women’s Rights, Human Rights. International Feminist Perspectives, Routledge, New York. xe "Young"Young, Iris Marion, 2000, Inclusion and Democracy, Oxford University Press, Oxford. Preferințe și mecanisme pe piața muncii - o abordare de gen sau cum „aleg” femeile performanțe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
cu sforicica de la încheietura umărului până la încheietura pulsului. " Erminia asta, își zicea Ioanide, clocește ceva!" Într-adevăr, într-o bună zi, Ioanide primea prin mijlocirea Elvirei un pachet în care găsea un trusou întreg de obiecte executate în lână cu andrelele: fular, mănuși, ciorapi, pulover, totul după jurnal. - E superb, zise madam Ioanide, eu n-aș fi fost în staresă-l fac! Ioanide și Elvira sufereau mereu de pierderea Pichii și a lui Tudorel, însă acest lucru, pentru observația superficială și mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la capăt a unei sarcini nedorite, femeile apelau la diverse mijloace. Printrea altele s-a revenit la practicile descrise de Panait Istrati la începutul secolului precedent. „Cruzimi fără nume, adevărate barbarii”, numea scriitorul obiceiurile femeilor ce-și înțepau uterul cu andrele de împletit, cărau poveri, își opăreau picioarele cu apă fiartă sau și le rupeau sărind de la înălțime. Inventarierea mijloacelor de provocare a avortului dovedește că faptul echivala cu suferințe fizice și psihice greu de estimat. Perioada 1984-1989 poate fi considerată
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
între buze de mărgean, corsajul de dantelă albă și malacov de satin bleu, cu sute de fundițe, de sub care ieșea vârful pantofiorului din piele de șopârlă, se zărea așezată la spineta ce scotea sunete ca la atingerea ușoară a unor andrele. Ar fi fost o fermecătoare imagine a iubirii, dacă sub cocul de abanos, prins în piepteni dulci de baga, pe ceafa delicată, cu zulufi cârlionțați, nu i-ar fi crescut o hidoasă tumoare, cât un cap de nou-născut, buboasă și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fiecare gospodărie, femeia se străduia să-i fie casa cât mai curată, cât mai împodobită cu lucruri făcute cu dibăcie și talent de mâinile ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu, Victoria Curcă, Soltana Melinte, Lenuța Neamțu, Maria Amariei, Ileana Stoica. La Lespezi: plapume - Aurica Ionescu, Chirilă. La Heci: Catinca Ciolac, Ruxanda Pintilie, Adriana Spataru, Viorica Dâmbu, Ruxanda Roșca, Ileana Spataru, Didina Jitaru, Alexandrina Miron, Aneta Alexa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Alexandrina Miron, Aneta Alexa, Maria Ungureanu, Niculina Paiu,Vatica Tomescu. Între uneltele utilizate de femei în munca lor se numărau războiul de țesut, care se afla în fiecare casă și cuprindea toate accesoriile necesare: ițe, vatale, suveică, fucei. Nu lipseau andrelele, iglița, acul, mielițoiul și ragilile pentru cânepă și in. De asemenea, pentru vopsirea firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
recomandări pentru Obama privind Rusia", Nezavisimaia Gazeta, 16 martie 2009. 279 Helene Cooper, Peter Baker, "Căutând să o ia de la capăt, SUA și Rusia demarează discuțiile legate de armament", International Herald Tribune, 1 aprilie 2009. 280 Hans-Hagen Bremer, Otfried Nassauer, Andrea Nusse, "Cât de realistă este viziunea lui Obama asupra unei lumi fără arme atomice?", Tagesspiegel, 6 aprilie 2009. 281 Agerpres, 2 aprilie 2009. 282 Conferința comună de presă a președinților Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse, CNN International, 6 iulie 2009. 283
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Sorin și Sorina ajunseră în cameră și se aflau în pătucurile lor, gata pentru odihna amiezii. De fapt, gata pentru a asculta glasul cald și melodios al bunei. Oare ce poveste o să le spună? După ce-și luă ghemul și andrelele pentru împletit, bunica începu: Păi, să vă povestesc despre Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana... ... pe care a răpit-o un zmeu rău și băiatul cel viteaz a salvat-o. O știm bunică, o știm! Atunci despre Scufița Roșie... ... și lupul cel
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Mă uitam dacă pot să avansez... În spate zisese și mama Andreei cu sarcasm. Mă uit după fiica mea. E-n ordine, mamă, stau bine aici, nu-ți face griji și compostează tu bilet și pentru mine, o auzise pe Andrea care se așezase chiar pe geamantan, pentru mai multă siguranță. Șoferul mâna ca nebunul, nu ținea cont de apostrofările celor din mașină care se balansau când pe o parte când pe alta Într-un echilibru fragil. El avea de respectat
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mașină de tăiat scânduri, Îi luase tatăl Încă din copilărie, nici nu ncepuse liceul, când a simțit Într-adevăr greul situației lor materiale. Fulgerător și dramatic În aceeași măsură. Apa dușului se oprise, deci Teia urma să iasă curând iar Andrea Își alungase repede din minte acel tragic eveniment din familia lor. Trecuseră mai bine de patru ani de atunci, dar mama ei nu a mai putut să se apropie de nimeni. Toată energia și atenția ei o focalizase asupra singurului
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]