KorAP: Find »[drukola/base=anticomunist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...154 >

3,836 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

ei au apariții miraculoase, salvatoare și justițiare În situații-limită, cum este cazul lui Sfîrloagă, partizan din Munții Banatului 50. Percepția grupurilor de partizani transmisă prin memoria colectivă glisează așadar Între realitate și mit, fapt ce demonstrează că mișcarea de rezistență anticomunistă a avut un puternic impact În conștiința colectivă circumscrisă zonelor de activitate ale grupurilor. Degajările imaginarului popular din reconstituirea prin releul oralității a mișcării de rezistență rămâne În sarcina unor Întreprinderi istoriografice care ar trebui să-și asocieze particularitățile metodologice

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
o parte, și discursul oficial al istoriei, pe de altă parte, tensionează etic opinia publică, conștiința colectivă față de ceea ce Înseamnă compromis, trădare, lașitate majoritară, față de recunoașterea suferinței. De asemenea, ea tensionează etic prin mărturisirea trădării ori netrădării grupurilor de luptători anticomuniști. Mărturiile celor care au participat la rezistență sunt relevante În acest sens. Astfel, la sosirea, după 1990, a lui Traian șușman, fiul lui Teodor șușman, conducătorul grupului de rezistență din nordul Apusenilor, În satul natal pentru a revedea locurile pe

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ca mărturie controlată sau ca memorie controlată intră În jocul arbitrat etic dintre adevăr și minciună, a căror graniță la nivelul textului Înregistrat sau transcris este uneori greu percepută. Relevantă În acest sens este rememorarea unui episod din lupta partizanilor anticomuniști din Munții Banatului cu trupele de Securitate, din 22 februarie 1949. Distanța dintre adevăr și fals prin interpunerea și manipularea memoriei de către anchetatorii Tribunalului Militar Timișoara se măsoară echivalent În distanța dintre mărturie și depoziție (declarație): „Tot În acest timp

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
clandestin, de „samizdat”. Ele sunt supuse Însă unei presiuni etice determinate de nevoia de a comunica o istorie ocultată de comunism, de a lăsa mărturie asupra unor jertfe și tragedii ascunse de discursul triumfalist comunist. V.I. Pica, membru al rezistenței anticomuniste din Făgăraș, mărturisește că memoriile sale asupra rezistenței din Făgăraș scrise În 1986 sunt impulsul venit din zona confesiunii și a datoriei de a nu lăsa uitării: „De peste 36 de ani port În mine povara unor amintiri... În așteptarea marii

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și a datoriei de a nu lăsa uitării: „De peste 36 de ani port În mine povara unor amintiri... În așteptarea marii și mereu amânatei confesiuni... cu datoria sacră de a nu-i uita șpe cei care au murit În rezistența anticomunistă - n.n.ț”58. Controlul În care se face acest circuit de „istorii ascunse” se află el Însuși Într-o tensiune Între tendința de a mărturisi și de a lăsa mărturie și teama de a nu fi descoperite de autorități. Orice

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Lucian Toader, jurist pensionar din Iași, compune un „roman autobiografic cuprinzând mai multe volume În care descrie perioada de detenție”; Borca Toader, profesor pensionar din Sighet, redacta un „material memorialistic cu conținut tendențios”60. Din perspectiva istoriografiei oficiale, fenomenul rezistenței anticomuniste a fost un subiect tabu până În 1989. Acest fenomen a fost, așa cum am arătat mai sus, ascuns de discursul triumfalist al istoriografiei comuniste, În sensul că socialismul victorios a Învins „dușmanii ordinii publice și ai cuceririlor revoluționare”. Era un dușman

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fenomenul rezistenței, el fiind doar intuit În măsura În care noua armată, noua miliție și noua Securitate, organizate În 1948-1949 după model sovietic, au avut drept scop „reprimarea comploturilor, a sabotajelor și a altor acțiuni dușmănoase Îndreptate Împotriva poporului muncitor”61. Subiectul rezistenței anticomuniste a fost confiscat În mod eufemistic În discursul politic În care se menționa cu insistență că „veghea revoluționară” trebuie să fie contrapusă „dușmanului de clasă”. Pe de altă parte, acest subiect a fost prezent În articole de presă din ziarele

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fost revista Pentru Patrie, În care „bandiții” erau subiecte de articole unde nota de thriller se asocia cu cea ideologică, eticist-comunistă, centrată pe acțiunile de anihilare a acestor dușmani și de eroizare a organelor de represiune comunistă 62. Tema rezistenței anticomuniste a populat multe din lucrările literaturii „angajate” ce trata procesul colectivizării la sate și În care opoziția reprezentată de chiaburi era asociată rezistenței, detașamentelor de „bandiți” anticomuniști. Această temă se regăsește În romanele scrise de M. Sadoveanu, T. Popovici, I.

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
lucrările literaturii „angajate” ce trata procesul colectivizării la sate și În care opoziția reprezentată de chiaburi era asociată rezistenței, detașamentelor de „bandiți” anticomuniști. Această temă se regăsește În romanele scrise de M. Sadoveanu, T. Popovici, I. Lăncrănjan etc. Subiectul rezistenței anticomuniste, În care personajele negative sunt folosite pentru construirea mitului comunismului salvator, eliberator, justițiar, se regăsește În literatura didactică a manualelor școlare care aveau drept scop modelarea conștiinței elevilor În sensul ideologiei comuniste. Un exemplu În acest sens este poemul „Lazăr

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
modelarea conștiinței elevilor În sensul ideologiei comuniste. Un exemplu În acest sens este poemul „Lazăr de la Rusca” al poetului comunist Dan Deșliu, prin care „eroul” Lazăr Cernescu este promovat În manualele școlare drept victimă și martir În luptele cu partizanii anticomuniști din Munții Banatului. Acest personaj a făcut o carieră Îndelungată și pregnantă În martirologia și hagiografia comuniste, alături de alți „eroi” ai luptei din ilegalitate a partidului comunist. Așadar, subiectul rezistenței anticomuniste a fost exilat și la propriu, și la figurat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
școlare drept victimă și martir În luptele cu partizanii anticomuniști din Munții Banatului. Acest personaj a făcut o carieră Îndelungată și pregnantă În martirologia și hagiografia comuniste, alături de alți „eroi” ai luptei din ilegalitate a partidului comunist. Așadar, subiectul rezistenței anticomuniste a fost exilat și la propriu, și la figurat din istoriografia românească. El s-a putut regăsi În lucrări istorice apărute peste hotare, editate de exilul românesc din occident, cu predilecție cel de factură legionară (H. Sima, F. Verca, F.

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
românesc din occident, cu predilecție cel de factură legionară (H. Sima, F. Verca, F. Brădescu)63, și În lucrările aparținând unor personalități românești tot din exil, consacrate În mediile academice occidentale, precum Ghiță Ionescu, Vlad Georgescu etc.64. Tema rezistenței anticomuniste a fost reluată și dezvoltată În istoriografia și jurnalistica românească abia după 1989. Receptarea fenomenului rezistenței a fost una din cele mai fascinante teme de istorie În discursul public după 1989. Subiect interzis de ideologia comunistă, el a fost recuperat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În care sunt aduse ca surse ale istoriei atât mărturiile orale, cât și cele arhivistice. Purtând Însemnele traziției, fapt ce presupune o serie de metamorfoze și corecții și În planul discursului istoriografic, În planul eticii profesionale, recuperarea istoriografică a rezistenței anticomuniste nu a fost la Început un subiect agreat În mediile academice (institute de cercetare, universități), ea realizându-se cu predilecție În cadrul unor societăți și organizații din zona societății civile: Academia Civică, Fundația Memoria etc. Mefiențele față de un asemenea subiect Încorporau

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
societății civile: Academia Civică, Fundația Memoria etc. Mefiențele față de un asemenea subiect Încorporau și tarele unei mentalități din lumea istoriografică puternic contaminată și marcată de ideologia comunistă, mai ales În ceea ce privește segmentul istoricilor specialiști În istorie contemporană. Această problematică a rezistenței anticomuniste devine subiectul unor cercetări sistematice, instituționalizate În cadrul Academiei prin Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului și În cadrul Institutului de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Reconstituirea istoriografică și, În paralel, recuperarea memoriei colective, componentă a conștiinței istorice privind rezistența anticomunistă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
anticomuniste devine subiectul unor cercetări sistematice, instituționalizate În cadrul Academiei prin Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului și În cadrul Institutului de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Reconstituirea istoriografică și, În paralel, recuperarea memoriei colective, componentă a conștiinței istorice privind rezistența anticomunistă, au beneficiat de elaborarea sau articularea unui discurs public asupra acestui fenomen din istoria noastră, „Memorialul durerii”, În plan mediatic, sau locuri ale memoriei (monumente, statui, cruci) dedicate rezistenței anticomuniste constituie exemple În acest sens. Colectarea, prelucrarea și confruntarea unor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
paralel, recuperarea memoriei colective, componentă a conștiinței istorice privind rezistența anticomunistă, au beneficiat de elaborarea sau articularea unui discurs public asupra acestui fenomen din istoria noastră, „Memorialul durerii”, În plan mediatic, sau locuri ale memoriei (monumente, statui, cruci) dedicate rezistenței anticomuniste constituie exemple În acest sens. Colectarea, prelucrarea și confruntarea unor date prezente În istoria oficială (cu predilecție cele din arhivele scrise) și a celor tezaurizate În memorie și memorialistică suplinesc reciproc „uitările”. Astfel, istoria oficială și memoria determină o critică

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
reconstituiri ale istoriei-realitate, pornind de la sursele de arhivă (cercetate de Institutul pentru Studierea Totalitarismului), de la depoziții și mărturii (În Analele Memorialului de la Sighet editate de Academia Civică), de la poveștile de viață sau extensia biografică a percepției prin oralitate a rezistenței anticomuniste (din cadrul Institutului de Istorie Orală din Cluj-Napoca), se poate articula un discurs coerent marcat de arhivă-memorie-oralitate și se poate susține un discurs public eufonic și de mare credibilitate și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de transferurile succesive ale

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a percepției prin oralitate a rezistenței anticomuniste (din cadrul Institutului de Istorie Orală din Cluj-Napoca), se poate articula un discurs coerent marcat de arhivă-memorie-oralitate și se poate susține un discurs public eufonic și de mare credibilitate și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de transferurile succesive ale amintirii În memorie și ale memoriei În istorie 66 va profila și valida valențele unei „noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate anticomuniste În discursul public este motivată

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de transferurile succesive ale amintirii În memorie și ale memoriei În istorie 66 va profila și valida valențele unei „noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate anticomuniste În discursul public este motivată Însă prevalent etic. Bibliografietc " Bibliografie" Banu, F., „Epilog optzecist la mișcarea de rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bejenaru, L.M., „Să lupți pentru a muri

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate anticomuniste În discursul public este motivată Însă prevalent etic. Bibliografietc " Bibliografie" Banu, F., „Epilog optzecist la mișcarea de rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bejenaru, L.M., „Să lupți pentru a muri: mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România. O Încercare de analiză”, În CNSAS, Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bica, G., Mișcarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
motivată Însă prevalent etic. Bibliografietc " Bibliografie" Banu, F., „Epilog optzecist la mișcarea de rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bejenaru, L.M., „Să lupți pentru a muri: mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România. O Încercare de analiză”, În CNSAS, Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bica, G., Mișcarea de rezistență din Munții Banatului În memoria colectivă, teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2006. Brădescu, Faust, Guvernul de la Viena

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bejenaru, L.M., „Să lupți pentru a muri: mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România. O Încercare de analiză”, În CNSAS, Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bica, G., Mișcarea de rezistență din Munții Banatului În memoria colectivă, teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2006. Brădescu, Faust, Guvernul de la Viena, Madrid, f.a. Brișcă, A., „Rezistența armată anticomunistă din România”, Arhivele Totalitarismului, București, VII

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În CNSAS, Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bica, G., Mișcarea de rezistență din Munții Banatului În memoria colectivă, teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2006. Brădescu, Faust, Guvernul de la Viena, Madrid, f.a. Brișcă, A., „Rezistența armată anticomunistă din România”, Arhivele Totalitarismului, București, VII, nr. 22-23/1995. Brossat, A., Combe, S., Potel, Jean Yves, Szurek, Jean Charles, A l’Est la mémoire retrouvée, La Découverte, Paris, 1990. Budeancă, C., Rezistența armată anticomunistă din România, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Călin-Bodea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Madrid, f.a. Brișcă, A., „Rezistența armată anticomunistă din România”, Arhivele Totalitarismului, București, VII, nr. 22-23/1995. Brossat, A., Combe, S., Potel, Jean Yves, Szurek, Jean Charles, A l’Est la mémoire retrouvée, La Découverte, Paris, 1990. Budeancă, C., Rezistența armată anticomunistă din România, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Călin-Bodea, Cornelia, Folclorul rezistenței anticomuniste, Studium, Cluj-Napoca, 1999. Ciuceanu, Radu, Mișcarea națională de rezistență din Oltenia, 1947-1949, București, 2001. Ciuceanu, Radu, Roske, Octavian, Troncotă, Cristian, Începuturile mișcării de rezistență În România, 2 vol., Institutul Național

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Totalitarismului, București, VII, nr. 22-23/1995. Brossat, A., Combe, S., Potel, Jean Yves, Szurek, Jean Charles, A l’Est la mémoire retrouvée, La Découverte, Paris, 1990. Budeancă, C., Rezistența armată anticomunistă din România, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Călin-Bodea, Cornelia, Folclorul rezistenței anticomuniste, Studium, Cluj-Napoca, 1999. Ciuceanu, Radu, Mișcarea națională de rezistență din Oltenia, 1947-1949, București, 2001. Ciuceanu, Radu, Roske, Octavian, Troncotă, Cristian, Începuturile mișcării de rezistență În România, 2 vol., Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1998, 2001. Constantinescu, Miron, Daicoviciu, Constantin

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]