5,517 matches
-
la șoarece. Această informație genetică este unică, prin faptul că ea se prezintă diferit în linia germinală, față de limfocite - celulele somatice relevante pentru realizarea răspunsului imun. Informația genetică pentru sinteza imunoglobulinelor (Ig), ca și aceea care dirijează sinteza receptorilor de antigen din celulele T (desemnați TCR) este deținută nu de gene unice, adică de cistroni - unități funcționale în dirijarea sintezei unei catene polipeptidice, respectiv proteine, ci de multiple segmente genice, transmise pe linie germinală în toate celulele, dar care sunt supuse
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente genice, transmise pe linie germinală în toate celulele, dar care sunt supuse unor rearanjamente strict controlate într-o dinamică funcțională, riguroasă, doar într -o categorie aparte de celule somatice, reprezentate de limfocitele induse să sintetizeze Ig sau TCR față de antigenele cu care organismul vine în contact la un moment dat. Fiecare segment genic imunoglobulinic, luat individual, nu are capacitatea de a funcționa ca genă, dar informația genetică deținută în secvența sa de nucleotide devine parte constituentă a informației genetice din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de la tată, de asemenea, reprezentativ pentru această specie (fig. 3.1). Această organizare a informației genetice implicată în realizarea răspunsului imun este una strategică, deoarece ea asigură ca organismul să producă anticorpi special proiectați spre a recunoaște orice tip de antigen cu care organismul se confruntă stochastic și cu a cărui structură sistemul imunitar ia contact pentru prima dată. Astfel, în condiții normale, organizarea informației genetice pentru sinteza Ig sau a TCR conferă organismului capacitatea de a contracara agresiunea antigenelor ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de antigen cu care organismul se confruntă stochastic și cu a cărui structură sistemul imunitar ia contact pentru prima dată. Astfel, în condiții normale, organizarea informației genetice pentru sinteza Ig sau a TCR conferă organismului capacitatea de a contracara agresiunea antigenelor ce sunt de o diversitate infinită. Comparația dintre caracteristicile regiunii variabile și acelea ale regiunii constante a catenelor imunoglobulinice a condus la apariția unei veritabile dileme centrale a imunogeneticii: cum poate un genom să codifice un set de proteine în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de rearanjare, funcționale în procesul de maturație a limfocitului, aduce plusul de variabilitate pentru catenele imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
continuitate covalentă a segmentelor genice pentru regiunile V și C ale catenelor imunoglobulinice LK, proces care are loc în limfocitele B aflate în cursul maturației, când acestea devin capabile de a sintetiza și secreta imunoglobuline cu specificitate de legare a antigenului specific. Cele două probe radioactive de ADN au fost specifice pentru secvențele ADN care codifică pentru regiunea C și pentru regiunea V a catenei ușoare a imunoglobulinei produse în mielomul de șoarece (după Alberts și colab., 1994). Un model de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice. O asemenea combinație succesivă de segmente genice distincte, cu realizarea unui cistron imunoglobulinic, a fost numită recombinare somatică. Această suită de evenimente se desfășoară în cursul determinării și diferențierii limfocitului matur, în prezența unui anumit antigen. Acest mecanism recombinațional este unul nelegitim, deoarece implică participarea unor structuri genetice neomoloage, localizate într-unul și același cromozom, dar la distanțe mari, violând regulile „clasice” ale recombinării genetice propriu-zise, care implică schimb reciproc de segmente omoloage între cromozomii pereche
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alta lipsită de informația genetică completă pentru sinteza imunoglobulinelor, în acest din urmă caz intervenind mecanismul apoptozei. Celula în care s-ar realiza o informație genetică completă și corespunzătoare specificității antigenice ar sta la originea clonei de celule indusă de antigen. Această ipoteză care ne aparține este una speculativă, dar ea ar putea beneficia și de argumentul că mecanismul crossing-over-ului inegal a fost funcțional în geneza multiplelor segmente genice pentru regiunea variabilă ca și pentru regiunea constantă a imunoglobulinelor și însăși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
experimentale în susținerea intervenției „crossing-overului inegal” în geneza genelor funcționale imunoglobulinice, sugerăm evitarea termenului de recombinare somatică și utilizarea celui de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice. Construcția unei gene funcționale pentru imunoglobulină sau a unei gene funcționale pentru receptorul de antigen din celula T apare a fi un proces lamarckian, în care o modificare a genomului reprezintă un răspuns la schimbarea mediului, urmare a prezenței în organism a unui anumit antigen. Dacă fiecare organism moștenește un număr mare de segmente genice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru imunoglobulină sau a unei gene funcționale pentru receptorul de antigen din celula T apare a fi un proces lamarckian, în care o modificare a genomului reprezintă un răspuns la schimbarea mediului, urmare a prezenței în organism a unui anumit antigen. Dacă fiecare organism moștenește un număr mare de segmente genice V și un număr mai mic de segmente genice C, dar nu are gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor, mediul, prin antigen, acționează asupra sistemului imunitar, îi declanșează reacția care se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mediului, urmare a prezenței în organism a unui anumit antigen. Dacă fiecare organism moștenește un număr mare de segmente genice V și un număr mai mic de segmente genice C, dar nu are gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor, mediul, prin antigen, acționează asupra sistemului imunitar, îi declanșează reacția care se finalizează cu construirea unei gene active imunoglobulinice sau pentru receptor de antigen din celula T. Ar fi interesant de identificat în sistemul imunitar echivalentul pentru sistemul senzorial de la animale care recepționează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și un număr mai mic de segmente genice C, dar nu are gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor, mediul, prin antigen, acționează asupra sistemului imunitar, îi declanșează reacția care se finalizează cu construirea unei gene active imunoglobulinice sau pentru receptor de antigen din celula T. Ar fi interesant de identificat în sistemul imunitar echivalentul pentru sistemul senzorial de la animale care recepționează stimuli și declanșează transformarea de tip lamarckian a organismului, sub acțiunea mediului. De aceea, pe verticală, de la genitori la descendenți, prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recepționează stimuli și declanșează transformarea de tip lamarckian a organismului, sub acțiunea mediului. De aceea, pe verticală, de la genitori la descendenți, prin celulele germinale sunt transmise doar seturile bazale înscrise în patrimoniul ereditar al speciei, pentru răspunsul imun la diferitele antigene care au acționat asupra speciei în decursul evoluției sale de milioane, zeci de milioane sau sute de milioane de ani. Asemenea seturi bazale de informații ereditare pentru răspunsul imun conferă speciei capacitatea ereditară de a da un răspuns imun la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru răspunsul imun conferă speciei capacitatea ereditară de a da un răspuns imun la orice element non-self, materializată prin conturarea unei norme de reacție imunitară. Natura răspunsului imun dat într-un anumit moment al vieții individului, este determinată de natura antigenului invadator în acel moment și presupune ca din spectrul normei de reacție imunitară să fie selectate acele elemente care vor avea capacitatea de a contracara antigenul prezent, recunoscând cu înaltă specificitate natura acestuia. Teoria selecției clonale admite că rearanjamentul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
răspunsului imun dat într-un anumit moment al vieții individului, este determinată de natura antigenului invadator în acel moment și presupune ca din spectrul normei de reacție imunitară să fie selectate acele elemente care vor avea capacitatea de a contracara antigenul prezent, recunoscând cu înaltă specificitate natura acestuia. Teoria selecției clonale admite că rearanjamentul de segmente genice are loc la nivelul genomului, înainte de expunerea organismului la antigen. Expunerea la antigen declanșează desfășurarea selecției clonale prin care dintre numeroasele clone limfocitare preexistente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reacție imunitară să fie selectate acele elemente care vor avea capacitatea de a contracara antigenul prezent, recunoscând cu înaltă specificitate natura acestuia. Teoria selecției clonale admite că rearanjamentul de segmente genice are loc la nivelul genomului, înainte de expunerea organismului la antigen. Expunerea la antigen declanșează desfășurarea selecției clonale prin care dintre numeroasele clone limfocitare preexistente, aflate în „stare de așteptare”, „de veghe”, este aleasă aceea care poartă imunoglobulina cu valoare de receptor de antigen și care se poate lega la antigenul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fie selectate acele elemente care vor avea capacitatea de a contracara antigenul prezent, recunoscând cu înaltă specificitate natura acestuia. Teoria selecției clonale admite că rearanjamentul de segmente genice are loc la nivelul genomului, înainte de expunerea organismului la antigen. Expunerea la antigen declanșează desfășurarea selecției clonale prin care dintre numeroasele clone limfocitare preexistente, aflate în „stare de așteptare”, „de veghe”, este aleasă aceea care poartă imunoglobulina cu valoare de receptor de antigen și care se poate lega la antigenul prezent. Acest proces
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la nivelul genomului, înainte de expunerea organismului la antigen. Expunerea la antigen declanșează desfășurarea selecției clonale prin care dintre numeroasele clone limfocitare preexistente, aflate în „stare de așteptare”, „de veghe”, este aleasă aceea care poartă imunoglobulina cu valoare de receptor de antigen și care se poate lega la antigenul prezent. Acest proces se desfășoară în celulele somatice, astfel că nu este afectată ordinea segmentelor genice din linia germinală pentru imunoglobuline sau pentru receptorii de antigen din celulele T, și organismul transmite descendenților
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigen. Expunerea la antigen declanșează desfășurarea selecției clonale prin care dintre numeroasele clone limfocitare preexistente, aflate în „stare de așteptare”, „de veghe”, este aleasă aceea care poartă imunoglobulina cu valoare de receptor de antigen și care se poate lega la antigenul prezent. Acest proces se desfășoară în celulele somatice, astfel că nu este afectată ordinea segmentelor genice din linia germinală pentru imunoglobuline sau pentru receptorii de antigen din celulele T, și organismul transmite descendenților săi întreaga informație genetică pentru răspuns imun
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
poartă imunoglobulina cu valoare de receptor de antigen și care se poate lega la antigenul prezent. Acest proces se desfășoară în celulele somatice, astfel că nu este afectată ordinea segmentelor genice din linia germinală pentru imunoglobuline sau pentru receptorii de antigen din celulele T, și organismul transmite descendenților săi întreaga informație genetică pentru răspuns imun, așa cum, la rândul său, a moștenit-o de la genitorii săi. Din această cauză, răspunsul la un anumit antigen nu se transmite ca atare descendenților organismului în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
linia germinală pentru imunoglobuline sau pentru receptorii de antigen din celulele T, și organismul transmite descendenților săi întreaga informație genetică pentru răspuns imun, așa cum, la rândul său, a moștenit-o de la genitorii săi. Din această cauză, răspunsul la un anumit antigen nu se transmite ca atare descendenților organismului în care s-a realizat rearanjamentul genic imunoglobulinic. Astfel, în acest caz, un aspect esențial al conceptului lamarckist al transformării organismului sub acțiunea schimbării mediului devine, neoperabil. Este vorba de celebra paradigmă lamarckiană
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o populație de limfocite imature. De regulă, într-un limfocit B are loc un singur rearanjament productiv de segmente genice pentru catena ușoară și un singur rearanjament productiv pentru catena grea, situație întâlnită și în rearanjamentele genice pentru receptorii de antigen din celulele T. 3.2.3. REARANJAMENTUL DE SEGMENTE GENICE IMUNOGLOBULINICE PENTRU CATENELE UȘOARE Lλ ȘI LΚ Geneza genei funcționale în dirijarea catenei imunoglobulinice Lλ este rezultatul asocierii cu continuitate covalentă a trei segmente genice V λ, Jλ și Cλ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o asemenea procesare complexă a sectorului din cromozom, la nivelul căruia este edificată gena imunoglobulinică, implică intervenția unui complex enzimatic multifuncțional (endonucleaze, exonucleaze, reparaze, recombinaze, ligaze etc.). Rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice poate avea loc în multe variante, depinzând de natura antigenului inductor a activării limfocitelor B, generându-se marea diversitate de molecule Ig sintetizate de unul și același organism. Rearanjamentele segmentelor genice cu asamblarea genelor active în dirijarea sintezei imunoglobulinelor au loc în limfocitele B din măduva hematopoietică a oaselor. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genei funcționale pentru sinteza catenei LK. Dintr-un asemenea polipeptid va fi excizat sectorul lider, în cursul transferului prin membrana reticulului endoplasmic, rezultând catena L K deplin funcțională, gata să participe la edificarea heterotetramerului imunoglobulinic, eficient în cuplarea sa cu antigenul. Potențialul de variabilitate al locusului genic complex pentru imunoglobuline este enorm (fig. 3.7). Numărul posibil de regiuni variabile ale catenei L K este de 350 4 1 = 1 400. Reunirea imprecisă a segmentelor genice VK și JK determină însă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
12 4 = 24 000 variante. Pentru imunoglobulinele care au catene ușoare de tip LK, diversificarea este și mai mare și anume, de ordinul 24 000 1400 = 33 600 000. Limfocitele B virgine (care nu au luat încă contact cu vreun antigen) au deja gene funcționale rearanjate pentru catenele L și H, exprimând anticorpi din clasa imunoglobulinelor legate de membrana limfocitului, din clasele IgM și IgD. Unele asemenea limfocite B produc numai IgM, pe când altele produc deopotrivă IgM și IgD. Se estimează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]