2,440 matches
-
pagini. Destul de conformistă, dar bine informată și didactic corectă, aceasta conține numeroase observații referitoare la limbajul prozei lui Sadoveanu. Deloc lipsite de interes. Cu un pas în urma lui Nicolae Manolescu, Dumitru Micu percepe dimensiunea culturală a prozatorului altfel decât livresc. Antropologic. Popular. Oral. Ceea ce, deși metodologic revolut, e, până la urmă, licit. Ca o curiozitate trebuie citită, în schimb, prefața lui Alex. Ștefănescu la volumul Țara de dincolo de negură. Hanu Ancuței. Perfect à la page din punctul de vedere al terminologiei (Hanu
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
să cutreier poteca îngustă/ Dintre magazinele cu vitrinele smulse./ 24. Pe cornierul cărora/ își reascut mușcătura și urșii cavernelor și marile carnasiere./ 25. Sînt recunoscut și înconjurat imediat de acei băștinași/ ce rînjesc". Exasperat de rafinament, poetul coboară înapoi scara antropologică, dar, hélas, postura sa nu e decît o altă față, sofisticată, a rafinamentului. Sub faldurile masive ale delirului eroticesc, Mihail Gălățanu ascunde o egolatrie sfioasă, un egotism incredul care devine simpatic chiar prin această fragilitate a sa pe care o
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
a fost făcută aceasta uluitoare descoperire. Lespedea a fost găsită în Galeria Hiperboreana, aflată pe Valea Cornei, sub satul Corna de la Roșia Montană. Acest loc a fost cercetat în urmă cu 38 de ani, iar datorită uluitoarelor descoperi arheologice și antropologice practic de neconceput pentru acea vreme, ea a fost închisă și apoi sigilată la comanda Securității. Geologii români și canadieni au descoperit la baza galeriei capătul dreptunghiular al unei lespezi aurii, care nu părea a fi o rocă naturală. După
SECRETUL de la Roşia Montană. De ce Securitatea a sigilat mina by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62152_a_63477]
-
actuale; în capitolul Vaticana sînt discutate experiența diplomatică a autorului, vizita papei, modelul catolic de implicare în viața publică; partea a patra, Nume proprii, conține portrete ale unor personalități importante în biografia autorului și nu numai, iar ultimul capitol, Fărîme antropologice, reunește o serie de eseuri cu subiecte diverse. N-am să încep cu începutul și nici n-am să pot discuta aici fiecare din articolele acestei cărți minunate, așa cum nu numai că s-ar cuveni - cum se cuvine cu orice
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
fel de Baconsky însuși și "promovat" eficient și riguros, pe de altă parte, un "uitat", Vasile Băncilă. Portretul profesorului André Scrima e subtil și misterios ca personajul însuși, iar acela despre Mihai Șora e un adevărat eseu filozofic. Din Fărîmele antropologice am reținut mai ales un lung eseu despre Marea Neagră, o pledoarie subiacentă pentru centralitatea geografică, dar mai ales un festin cultural în jurul fascinantei tradiții a cartografiei. Mesajul teologic general al eseurilor din prima parte a cărții este acela al iertării
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
poem; de aici și necesitatea experienței propriu-zise a locuirii poetice în lume. La Michel Deguy, relația dintre literatură și imaginarul simbolic al modernității nu este circumstanțială ori accidentală; ea explicitează faptul că literatura constituie, de fapt, obiectul privilegiat al analizei antropologice. Toate studiile reunite în volumul La raison poétique (Paris, Galilée, 2000, tr. rom. în pregătire) sau în volumul mai recent Réouverture aprčs travaux (Paris, Gallilée, 2007, (tr. rom. în pregătire) privesc această articulație dintre poetic și antropologic. O articulație care
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
privilegiat al analizei antropologice. Toate studiile reunite în volumul La raison poétique (Paris, Galilée, 2000, tr. rom. în pregătire) sau în volumul mai recent Réouverture aprčs travaux (Paris, Gallilée, 2007, (tr. rom. în pregătire) privesc această articulație dintre poetic și antropologic. O articulație care enunță limitele omului contemporan: stăpân al tehnicii, al instrumentarului imagologic și, tocmai prin aceasta, deposedat de logos, expediat în impersonalitatea mersului Istoriei, a iraționalului pur. Domnia individualității și schimbarea categoriilor existentului nu prevestesc nimic bun, spune Deguy
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
pentru un grup ceva mai mic muncă bine făcută; și doar pentru o minoritate de intelectuali organizare inteligentă și management corect al forței de muncă". (p. 11) Studiul Monicăi Heintz este elaborat pe cele trei niveluri care caracterizează orice scriere antropologică serioasă: descrierea fenomenului, încadrarea sa în contextul social economic și concluziile de ordin teoretic trase în urma analizării acestuia. În descrierea fenomenului autoarea se folosește de interviurile pe care le-a luat în perioada stagiului de un an petrecut în țară
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
al său. Sigur, dacă schimbăm termenii discuției, putem vorbi de o literatură de consum, reprezentată, cum știm, de genul romanului polițist, de aventuri, de dragoste etc., unde, într-adevăr, textul literar se conformează profilului unui cititor în funcție de anumite atitudini, clasificabile antropologic, care determină diverse nevoi de lectură. Dar ce nevoi de lectură satisface poezia? Revenind la volumul lui Răzvan Țupa, textul introductiv programatic e aproape nociv, căci poemele însoțite de discursul secundar sînt parazitate printr-o explicitare univocă. Dacă poezia lui
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
adică științele limbii, istoria și critica literară, folclorul, istoria culturală chiar, și se risipise ulterior între domenii din ce în ce mai specializate și mai greu de utilizat laolaltă. Intuiția acestui instrument și a acestui domeniu, cărora le spunem astăzi antropologie culturală, respectiv cercetare antropologică, bîntuie întreaga operă a lui D. Caracostea, diversă, inegală și greu de parcurs, ca o obsesie fertilă pentru viitor, dar nocivă pentru propria carieră critică și pentru ecourile demersurilor sale în public. Căutările disproporționate în domeniul metodologiei, nevoia de a
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
parte din categorii foarte distincte, începînd de la natura noastră foarte diferită: eu sînt un "picnic" mai curînd acomodant, el este un "leptozom" radical și hipersensibil, ca să invoc tipologia lui Kretschmer. Prin urmare nu ne leagă afinități de ordin structural somatic, antropologic, să spunem. Ne leagă faptul de a bîjbîi printre aceleași întrebări. Ceea ce am descoperit la Horia Patapievici este o extraordinară autenticitate. Am cunoscut puțini oameni atît de sinceri - incomod de sinceri - în expresia de sine, puțini care să avanseze atît
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
interesant și puțin cercetat - narațiunile personale. Cele analizate aici sînt, evident, narațiuni despre naștere. Pitorești și expresive, așa că lectura lor merită atenție sporită. Analiza e una convingătoare, ce îmbină farmecul arhaic al culturii tradiționale cu o pătrunzătoare înțelegere a teoriilor antropologice asupra sacrului. E interesant studiul Narcisei Alexandra Știucă prin felul în care autoarea reușește să îmbine observația și analiza etnologică cu cea antropologică. O reușită a lucrării, pentru că în acest fel subiectul abordat e pus în lumină dintr-o perspectivă
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
Analiza e una convingătoare, ce îmbină farmecul arhaic al culturii tradiționale cu o pătrunzătoare înțelegere a teoriilor antropologice asupra sacrului. E interesant studiul Narcisei Alexandra Știucă prin felul în care autoarea reușește să îmbine observația și analiza etnologică cu cea antropologică. O reușită a lucrării, pentru că în acest fel subiectul abordat e pus în lumină dintr-o perspectivă proaspătă, ce aliază interpretări mai vechi cu analize recente și în principiu nu foarte cunoscute la noi ale unor subiecte asupra cărora părea
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
Dan Horia Mazilu și Eugen Negrici. O școală a „contemporaneizării" fenomenului literar medieval, fie prin apelul la istoria mentalităților și imagologie, fie prin lectura în grilă estetică și/sau stilistică, fie, în fine, prin îmbinarea tuturor acestora într-o perspectivă antropologică. Noul său volum, intitulat cam baroc Viața Sfintei Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și versiuni. Studii și texte, merge într-o altă direcție decât cea prefigurată de volumul de debut. Și, la drept vorbind, nici nu ar trebui
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
Scară este aici una mai degrabă interioară, caracterul personal și capricios de jurnal dintr-un "caiet de teze" explică multe afirmații surprinzătoare. , dialogul la care ne invită autorul ar acoperi o mare varietate de tonalități: de la solemnități teoretico-literare și îngrijorări antropologice la conversație ușoară de cafenea (sau terasă). E un lucru bun că o editură că Paralelă 45 (re)face posibil acest dialog (bineînțeles, pentru cine accepta invitația), avînd în vedere că reviste de prestigiu apar și dispar, dar problemele noastre
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
definește metaforicul că pe o constantă transistorică a spiritului uman. Deși o pomenește, filosoful ignoră definiția retorica a metaforei, optînd pentru „rostul ontologic” al acesteia. Adevăratele semnificații ale spiritului metaforic pot fi circumscrise, scrie Blaga, doar de perspectivă metafizica și antropologica. Teza fundamentală a filosofului român e ca metaforă reprezintă „un moment ontologic complementar”, în măsură să corecteze statutul precar al omului în lume. Două grade ale precarității găsește Blaga în condiția umană; acestea sînt determinate de două dimensiuni spre care
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
hermeneuticilor instaurative. Reperele lui Durand, în acest sens, sînt: Cassirer (etapă intermediară), Jung și Bachelard.13 Note: 1. Gilbert Durand, op. cît.,pp. 43-44. 2. Fundamentarea ontologica a imaginarului este o constantă a gîndirii durandiene. V., în acest sens, Structuri antropologice ale imaginarului, ed. cît., pp. 24-50, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ed. cît., pp. 17-36. 3. Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Ed. Dacia, Cluj, 1999, pp. 83-91. 4. Lucian Blaga, Opere, vol
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
dreptatea acestui punct de vedere (și nici nu cred că autorul Ultimilor eretici ai Imperiului vrea cu tot dinadinsul să aibă dreptate), dar mărturisesc că gust acuratețea raționamentului. Cu atât mai mult cu cât nu-l simt încorsetat. Distincția aceasta antropologică între datul natural și acumularea culturală va opera și mai târziu, într-o scrisoare a lui Vasilyi Andreevici, dar în registru ușor derizoriu și cumva pe dos decât ne-am fi așteptat: refugiul în alcool al generațiilor mai vechi ar
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
subiective, socotită, în chip tradițional, mai adecvată condiției lirice. Desigur e la mijloc și o sfidare a convenției, în numele libertății imprescriptibile a discursului "modern". Rostirea "înaltă", sec neologistică ("Proiectul are o dimensiune artistică, dar se vrea și o investigație/ sociologică, antropologică și filozofică a singurătății, a înstrăinării/ și a părăsirii ca fenomene specifice lumii moderne" - ibidem), se învecinează cu cea familiară, populară ("Am ars niște zahăr, am turnat răchia peste,/ așteptînd să dea în clocot./ Dar vai! vai! vai! tocmai cînd
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
rămâne consecventă, miza cărții e în pericol. Portretul se conturează însă pornind de la considerente de ordin psihologic (complexul lui Iov, luciditatea structurală), filosofic (se discută poziția lui față de Blaga), politic (este foarte bine surprins fenomenul depersonalizării impus de regimul totalitar), antropologic (accentuată este subordonarea opiniilor față de antropologicul politic), religios (comparația cu Țuțea, Blaga, Cioran) și chiar de ordin sociologic (referitor la analiza mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
pericol. Portretul se conturează însă pornind de la considerente de ordin psihologic (complexul lui Iov, luciditatea structurală), filosofic (se discută poziția lui față de Blaga), politic (este foarte bine surprins fenomenul depersonalizării impus de regimul totalitar), antropologic (accentuată este subordonarea opiniilor față de antropologicul politic), religios (comparația cu Țuțea, Blaga, Cioran) și chiar de ordin sociologic (referitor la analiza mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e "exercițiu de uitare", "o formă de
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
moderniste și postmoderniste și să înțelegem filmul ca pe o prelungire și depășire a marelui realism literar și pictural". De acord; am așteptat cu nerăbdare să văd cum demontează Mel Gibson mecanismul violenței umane, utilizînd ceea ce același filosof numește "versantul antropologic al descripției evanghelice". Ca să nu ratez întîlnirea cu filmul, am refuzat să-l văd în vreuna din copiile pirat care au circulat din plin, pe casete sau pe Internet; pentru că una e să vezi un calvar fizic pe un ecran
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
la Pișchia, în 20 martie 2003, sunt, cu certitudine, ale cunoscutului jurnalist. Alexandra Enache, medic primar legist, ne-a declarat în data de 4 iunie că a eliberat certificatul de deces, făcându-se identificarea rămășițelor pe baza mai multor expertize: antropologică, odonto-stomatologică și genetică. Costinaș, în vârstă de 63 de ani, a fost văzut ultima dată în Gara de Nord în data de 13 iunie 2002, iar peste șapte zile a fost reclamată Poliției dispariția lui. Resturile umane au fost găsite în această
Agenda2003-23-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281100_a_282429]
-
capitol introductiv (Evreii în mișcarea de avangardă) să fie mai dezvoltat și să cuprindă și un examen de antropologie culturală care să expliciteze de ce evreii au aglomerat, întreținut și dezvoltat mișcarea românească de avangardă. Din păcate, această modalitate de abordare antropologică a fenomenului lipsește, totul reducîndu-se la menționarea spiritului constant contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează, în destulă măsură, mișcarea românească de avangardă
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
o au în sufletele celor vii. În plus, vorbind despre morți, autoarea nu comite nici o indelicatețe și nu săvîrșește nici un gest macabru; dimpotrivă, scrie o carte ale cărei intuiții sunt incontestabile. Perimetrul în granițele căruia autoarea noastră își desfășoară cercetarea antropologică este Europa de Est și fosta URSS, iar scopul ei este punerea în lumină a modului în care amintirea morților poate influența comportamentul oamenilor vii, ajungînd chiar să le modifice conștiința națională, imaginea despre trecutul comun și perspectiva viitorului. }ările asupra cărora
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]