4,171 matches
-
Forces. The making of a distinctive power, Routledge, London, 2012. Biscop, Sven, The Value of Power, the Power of Value: a call for an E.U. grand Strategy, Egmont, Royal Institute for International Relations, Academia Press, octombrie 2009. Bocancea, Cristian, Antropologie politică, Universitatea "Petre Andrei" din Iași, 2007. Bocancea, Cristian, Introducere în științele politice, Universitatea "Petre Andrei" din Iași, 2007. Bocancea, Cristian, "Experiențele constituționale ale României și posibile modele. Povestea Constituției la români", în Sorin Bocancea (coord.), Constituția României. Opinii esențiale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ei, Editura Antet, traducere Andreea Năstase, 2000, p. 7. 2 Encyclopaedia Universalis, vol. 12, Editeur à Paris, France, 2008, p. 792. 3 Idem, pp. 71-72. 4 Kenneth Waltz, Teoria politicii internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 27-41. 5 Cristian Bocancea, Antropologie politică, Universitatea "Petre Andrei" din Iași, 2007, p. 17. 6 Cristian Bocancea, Introducere în științele politice, Universitatea "Petre Andrei" din Iași, 2007, p. 3. 7 Iain McLean, Alistar McMillan, The Concise Oxford Dictionary of Politics, Third Edition, Oxford University Press
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
poate fi utilizat în analiza unei game largi de narațiuni, de la opere literare la jurnale intime și autobiografii, conversații sau povești ale vieții obținute prin intervievare. E de la sine înțeles că aceste studii țin de discipline diverse: literatură, istorie, psihologie, antropologie și așa mai departe. Scurtă trecere în revistă a literaturii de specialitatetc "Scurtă trecere în revistă a literaturii de specialitate" Literatura de specialitate publicată atât pe hârtie, cât și pe Internet, rapoartele și bazele de date depun toate mărturie asupra
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
atât pe hârtie, cât și pe Internet, rapoartele și bazele de date depun toate mărturie asupra validității concluziei următoare: utilizarea materialelor narative în cercetare a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii 15 ani. În psihologie, în studiile de gen, în educație, antropologie, sociologie, lingvistică, drept și istorie, studiile narative devin din ce în ce mai utile, deoarece deschid o poartă spre înțelegerea identității personale, a stilului de viață, a culturii și a mediului istoric în care trăiește naratorul. Acest lucru se poate vedea clar în figura
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
aceste aspecte sunt cu mult mai vechi decât postmodernismul, dar au căpătat, desigur, o mai mare anvergură în ultima vreme. Nimic nu ni se înfățișează astăzi mai pasionant (și, deopotrivă, mai discutabil), în teoria și critica literară, în filosofie, în antropologie etc., decât „realul”, neîndoielnic una dintre obsesiile vremurilor pe care le trăim și, în același timp, „oaia neagră” a studiilor literare. Euforia acumulării de experiențe inedite, setea de autenticitate, nevoia de adevăr și nevoia de simulacru, fascinația lucrurilor privite intens
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ci și în tematică”93. Așadar, momentul adevărului este, pentru cititor sau privitor, acela în care reușește să descifreze, retrospectiv, „desenul din covor”, făcând recurs la propria strategie interpretativă. Într-un cuvânt, nu este greu de remarcat că - în conformitate cu principiile antropologiei culturale - Northrop Frye acordă prioritate ordinii semantice și chiar simbolice, în detrimentul structurii verbale și construirii intrigii, fără a le elimina însă nici pe acestea din urmă cu totul din joc. 1.6 Alte tentative de reconciliere între lume și ficțiune
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ci constituie jocul În sine: actorii sunt construiți ca jucători, arbitri, antrenori etc., situațiile În care se pot afla jucătorii (de exemplu „offside”) sunt, de asemenea, construcții sociale, reieșind din instituția jocului. O altă viziune asupra instituțiilor ne-o furnizeză antropologia simbolică. M. Douglas folosește termenul de instituție „În sensul de grupare socială recunoscută legal” (2002:71). Gruparea socială presupune o structură de autoritate, un sistem legitim de statusuri și roluri ce se reproduce de la sine, fără a avea nevoie de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Gruparea socială presupune o structură de autoritate, un sistem legitim de statusuri și roluri ce se reproduce de la sine, fără a avea nevoie de acțiunea intenționată a membrilor săi. Sistemul se fundamentează cognitiv, pe o Înțelegere comună a realității sociale. Antropologia operează o distincție Între simple convenții - aranjamente provizorii sau pur utilitare - și convenții instituționale sau instituții; acestea din urmă se legitimează și sunt justificate printr-un principiu fondator general, și nu În termenii interesului reciproc. Ele se Întemeiază pe rațiuni
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ideea emanicipării femeilor „e cam precipitată și... nerealizabilă”. Evident, Ateneul Român nu a mai găzduit și conferințele în replică ale feministelor românce în general, ale Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" în particular. Pe scurt, ea demonstrează utilizând argumentele biologiei, anatomiei și antropologiei, că raportat la greutatea corpuluixe "„corp", creierul femeilor întrece în greutate creierul bărbaților. În consecință, starea lor de inferioritate trebuie căutată în mediul social saturat de prejudecăți, în discriminările din legislație, în starea economică precară, în educația mai joasă și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
asistentului social se regăsește în: participarea la rezolvarea problemelor sociale, creșterea calității vieții grupurilor sociale vulnerabile și nu numai, îmbunătățirea funcționării sociale etc. De aceea, în practică, un bun asistent social are nevoie de: 1Ă deprinderi; 2Ă cunoștințe din sociologie, antropologie culturală, economie, psihologie, filosofie, medicină, politologie, întrucât o practică bună presupune o teorie bună; 3Ă vocație, condiție primordială în practicarea profesiei de asistent social. La baza acordării ajutorului în procesul de rezolvare a problemelor stau câteva valori fundamentale: valori orientate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
dimensiuni și subsisteme, realitatea socioumană este abordată, desigur, nu doar de sociologie, ci și de alte discipline științifice, inclusiv prin metoda anchetei sau a sondajului. De altfel, între sociologie și alte științe socioumane (istorie, unele discipline economice și juridice, demografie, antropologie culturală - nemaivorbind de psihologia socială cu care se suprapune în considerabilă măsură) funcționează numeroase transferuri de cadre conceptual-metodologice. Frontierele disciplinare sunt movibile, iar șovinismul disciplinar - ca orice șovinism - este, până la urmă, contraproductiv. Nu întâmplător astăzi se vorbește tot mai mult
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
le dețin despre persoana lor, despre contextele și activitățile în care sunt nemijlocit implicați se dovedesc a fi foarte importante, nu doar pentru propria lor conduită, ci și pentru investigațiile sistematice deanvergură, ținând de domeniul psihologiei sociale, al sociologiei, al antropologiei sau al altor discipline socioumane. Pentru că, chiar dacă nici o cercetare serioasă de acest gen nu confundă descrierea și explicarea unui fenomen social cu reprezentările și interpretările subiecților-actori implicați în respectivul fenomen, datele culese prin interviuri, chestionare, discuții de grup sau alte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
metodologic nu trebuie absolutizat nici aici, pentru că valorile există și la nivel supraindividual, fiind promovate de către structuri și instituții sociale (școală, familie, Biserică, mass-media etc.). Acceptabilă pare teza, avansată cu mai bine de o jumătate de secol în urmă în antropologia culturală, a cauzalității circulare dintre specificul cultural și personalitatea individului, în sensul că o anumită matrice culturală produce, prin socializare și educație, un anumit tip de personalitate, care, la rândul ei, creează o cultură specifică. 2. Valorile au statut de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
bază de chestionare și interviuri - și această problematică a raportului dintre constatările științifice și credințele populare și a difuziunii cunoștințelor tehnologice, medicale și de altă natură. Credințele sunt interdependente și formează un sistem. Nu întâmplător în manualele și tratatele de antropologie culturală apare foarte frecvent un capitol extins intitulat„Sistemul de credințe” (Beliefs System). Spunem „nu întâmplător” pentru că la populațiile simple, „exotice”, unde mentalitățile și comportamentele sunt înalt standardizate - realități vizate prin excelență de antropologia culturală -, acest sistem poate fi mult
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întâmplător în manualele și tratatele de antropologie culturală apare foarte frecvent un capitol extins intitulat„Sistemul de credințe” (Beliefs System). Spunem „nu întâmplător” pentru că la populațiile simple, „exotice”, unde mentalitățile și comportamentele sunt înalt standardizate - realități vizate prin excelență de antropologia culturală -, acest sistem poate fi mult mai bine circumscris și analizat. Aceasta spre deosebire de societățile complexe, pluraliste, cu stiluri de viață foarte diversificate. Sistemul de credințe este structurat atât pe orizontală, cât și pe verticală. Pe orizontală, în sensul că există
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
științelor socioumane (pentru detalii, vezi Iluț, 1997, cap. 1), să precizăm că metodele respective suntspecifice nu doar sociologiei, ci disciplinelor socioumane în general- după cum s-asugerat deja, cu ponderi diferite: în psihologie domină experimentul; în științele educației, experimentul și ancheta; în antropologia culturală, observația participativă și interviul intensiv; în istorie, analiza documentelor și a urmelor(arheologie); în sociologie, ancheta și interviul, dar din ce în ce mai mult și observația. 2. Metodele enumerate de noi sunt, așa cum am afirmat, „de investigare a universului empiric”, mai precis
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
observația participativă. Luând parte la viața și activitatea unei colectivități (observația participativă), acești cercetători au realizat și discuții informale, iar uneori au inițiat și interviuri propriu-zise. Observația participativă și interviul de profunzime sunt prezente nu numai în studiile clasice de antropologie culturală, adică cele referitoare la culturile „exotice”, ci și în cercetarea subculturilor, din societățile complexe, de către sociologi. Se naște însă următoarea dilemă: dacă cercetătorul își declară identitatea, apare „efectul de străin” (cei observați și intervievați nu se mai comportă natural
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
varianta prezentă la cimpanzei în doi din cei 715 aminoacizi constitutenți, după cum afirmă Pääbo și colaboratorii săi (Enard et al., 2002); această variație, minoră pentru nonspecialiști, este totuși neașteptat de mare din punctul de vedere al genomicii comparative și al antropologiei evoluționiste, dată fiind durata de timp derulată de la separarea celor două specii. Alterările proteinei se sugerează că ar putea sta la baza controlului motor fin, necesar pentru producerea limbajului oral. Lahn și colaboratorii își au studiat un număr de 214
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
-și axeze activitatea pe un fundament teoretic solid. Teoriile în asistența socială sunt parte integrantă a evoluției contemporane a asistenței sociale.2 În asistența socială își găsesc aplicare o serie de teorii împrumutate din sociologie, psihologie, drept, politici sociale, medicină, antropologie, economie, pedagogie etc. Cu timpul, pe măsura dezvoltării ei, asistența socială și-a creat și un șir de teorii proprii (teoria îngrijirii, participării, atașamentului, identității, pierderii), devenind limpede că este imposibil de a acționa adecvat situației fără a dispune de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
etapă se dovedește utilitatea unor cunoștințe teoretice din diverse științe socioumane, ca și utilitatea metodelor științifice de cercetare (în special a celor de culegere a datelor empirice). Astfel, la nivel teoretic, analiza situației va activa cunoștințe din domeniul sociologiei, psihologiei, antropologiei, dar și din acela al economiei, dreptului, științelor politice, geografiei etc. 3. Etapa evaluării preliminare și operaționale constă în construirea unui model explicativ al realității în care urmează să se deruleze intervenția. Acest model presupune definirea și operaționalizarea conceptelor-cheie, formularea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și tehnica participantului observator presupune integrarea observatorului în grupul cercetat pentru o perioadă lungă de timp, perioadă în care poate observa realitatea în mod global și nu fragmentar. Observația participativă a fost utilizată pentru prima dată de către Bronislaw Malinowski în antropologie, cu titlul de tehnică de investigare a societăților arhaice. Insă dacă societăților primitive le sunt străine scopurile urmărite de etnologi, cercetătorul realităților sociale moderne trebuie să prezinte cu exactitate scopurile și obiectivele cercetării, pentru a putea obține acordul comunității. In
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Colecția ACADEMICA 83 Seria Antropologie Apărut cu sprijinul UMR " Développement et sociétés ", IRD, Université Paris IPanthéon Sorbonne Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Laurent Bazin este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Colecția ACADEMICA 83 Seria Antropologie Apărut cu sprijinul UMR " Développement et sociétés ", IRD, Université Paris IPanthéon Sorbonne Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Laurent Bazin este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR Dezvoltare și societăți, Universitatea Paris 1). Pionieră în domeniul antropologiei urbane, dar și în cel al antropologiei întreprinderii, a condus cercetări în Franța, apoi în Bangladesh, Laos, Vietnam și China. (c) 2008, Laurent Bazin, Monique Selim (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR Dezvoltare și societăți, Universitatea Paris 1). Pionieră în domeniul antropologiei urbane, dar și în cel al antropologiei întreprinderii, a condus cercetări în Franța, apoi în Bangladesh, Laos, Vietnam și China. (c) 2008, Laurent Bazin, Monique Selim (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]