271,809 matches
-
Cârneci (după revoluție a renunțat la pseudonimul Magdalena Ghica) nu a mai răzbătut suficient de pregnant chiar dacă scriitoarea a adăugat multiplelor sale chipuri publice și pe acela, foarte la modă, de militant în plan civic. Am sentimentul că volumele sale apărute în anii din urmă nu s-au bucurat din partea criticii de atenția pe care ar fi meritat-o, iar doctele sale articole publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate au fost și ele înconjurate de o respectuoasă tăcere
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
poate că aceasta a și fost cauza reală pentru care, în momentul apariției în revistele timpului o serie de articole au suferit amputări), care se diminuează pe măsura maturizării scriitoarei. Cu timpul stilul se simplifică, tonul devine tot mai firesc, apar, pe alocuri chiar nuanțele confesive, mesajul este clar, direct, iar cititorul are numai de cîștigat. Cu o onestitate puțin comună zilei de azi, Magda Cârneci reproduce întocmai textele și răspunsurile date în interviurile de la sfîrșitul anilor ’70 și începutul anilor
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
Constantin Țoiu Al Cazaban, nonagenarul în formă, povestește mai departe: Zece lei mi-a dat Caragiale pentru prima mea schiță apărută în Moftul român - era un onorariu respectabil. Cum aveam bani, alergam la Gambrinus. Când se întâmpla să mă vadă printre clienții lui din berărie, Caragiale venea la mine și îmi strângea mâna. Atunci îmi aruncam ochii în dreapta și-n stânga
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
Zaharia-Filipaș a cuprins în volumul precedent perioada 1913-1919. Textele sunt adunate din Chemarea, Adevărul, Luptătorul, Facla, Cuvântul liber și nu în ultimul rând din Contimporanul, celebra revistă de avangardă românească înființată de Vinea în 1922 și care va continua să apară până în 1932. Cât privește tipologia articolelor, putem spune că publicistul care dublează poetul se simte mai mult atras de temele politice și sociale decât de cele literare. De altfel, și în revistele concepute anterior cu Tristan Tzara - Simbolul (1912) și
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
că nici intervalul cuprins nu este unul dintre cele mai generoase din literatura noastră. Suntem imediat după primul război mondial, departe încă de febra anilor ’30. Vinea nu scrie selectiv despre ultimele apariții, ci scrie pur și simplu despre ceea ce apare, de la volume rămase și astăzi în listele canonice (vezi Pe Argeș în sus al lui Ion Pillat) la titluri care acum nu ne mai spun nimic (Umbre pe drumuri de Barbu Solacolu). Avangardistul temperat are o netăgăduită slăbiciune pentru simbolism
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori sabie.” În ansamblu (chiar dacă s-ar putea vorbi, în comparație cu mai vechile scrieri ale autorului, despre o parțială pierdere a suflului epic), Fric este, indiscutabil, unul dintre cele mai izbutite romane apărute la noi în ultima vreme, strălucind mai cu seamă prin detalii șlefuite îndelung, prin stilul de-acum inconfundabil al frazelor cu întorsături arhaice și falduri înșelătoare. Volumul de față mai cuprinde cîteva povestiri, multe dintre ele în stil Academia Cațavencu
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
Stan, oamenii din Slobozia au ceva trist și ridicol, sînt goliți de idealuri și speranțe, trăiesc într-un fel de automatism și în absența unui sistem de valori valabil (cele vechi au fost parțial abolite, iar cele noi întîrzie să apară). Privirea autorului către personajele sale este mereu una caldă, încărcată de o foarte umană înțelegere. Inevitabil, citind cartea lui Nicolae Stan, comparația cu James Joyce vine de la sine, dar ea nu știrbește cu nimic autenticitatea unui roman în care spiritul
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
susține cauza”. Francezii observă și ei respectarea convenției sociale care poartă numele de la bienséance (buna cuviință) ce de regulă e înregistrată, în scrisul moraliștilor, la plural: les bienséances („dovadă fiind acest amănunt al preocupării pentru analitic, pentru formă”). La bienséance apare corelată cu le bon sens (bunul-simț), indispensabil comportamentului rațional, conturînd împreună un stil de viață aristocratic, protocolar, solemn. Rațiunea alcătuiește nucleul acestei existențe normate și totodată condiția operei de artă, potrivit doctrinei clasice... Ce-ar putea fi ridicolul, într-o
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
a lăsa deoparte pe cît posibil nimic semnificativ, în orizontul unei „globalizări” umaniste... Cel puțin tot atît de interesante ni se înfățișează considerațiile eseistului consacrate ridicolului în calitatea sa categorială, perenă. Sistematizîndu-le, putem ajunge la o schemă în cadrul căreia ridicolul apare abordat sub cîteva unghiuri esențiale, cu caracter complementar. Din punct de vedere social, conceptul e surprins în balansarea sa între integrarea și solitudinea individului. Firește, ridicolul e o funcție eminamente a relației. Ia naștere ca o încălcare a bunei conviețuiri
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
inteligență, din care derivă încăpățînarea, impertinența, înfumurarea, înțepenirea în convențional, întreaga sferă a moralului inautentic, mimat. Savuroasă e cu osebire prostia „inteligentă”: „Hartmann explicitează, dînd ca exemplu prostia și convenționalul. Comică nu este prostia primitivă, ci aceea rafinată, în care apare o doză de inteligență, unde, cu toată chibzuiala, scapă ceva principial și la îndemînă și persoana «cade în capcană»”. Tertipurile mincinosului sau ale șarlatanului, descoperite pînă la urmă, sînt doveditoare în acest sens. Al treilea grup, socotit cel mai „inocent
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
interlocutorului să se implice într-o acțiune (hai, așteaptă un pic); fără pauză, întărește valoarea imperativă și autoritară a unui ordin, a unui îndemn (hai să mergem), cuvîntul avînd de altfel, și singur, valoare verbală (hai acasă!). Diferențe pragmatice interesante apar în funcție de combinarea interjecției cu forme verbale care au anumite persoane gramaticale, realizîndu-se astfel valoarea de îndemn, de asociere sau de anunț cooperativ al unei acțiuni proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin). În funcție de punctul de reper și de
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
exemple de folosire a formulei de salut, majoritatea din mesaje informale, de pe forumuri de discuții din Internet: „te sun eu în 10 minute și-ți spun timpii de la boxe... hai pa...”; „mai vorbim noi. Hai pa ”. De cele mai multe ori, salutul apare singur, la încheierea mesajului, fără mărci particulare. Poate intra totuși în combinații: cu cuvinte străine („hai pa all”), cu explicații și justificări („hai pa, că io o tai!!!”; „hai pa că am treabă, nu stau acum...” - și mai ales cu
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
cea care indică despărțiri scurte, anunțînd revederea peste puțin timp. Oricum, pare cert că hai pa rămîne o formulă de despărțire - la fel de specializată ca elementul care îi stă la bază - pa. Două exemple care par să contrazică această regulă, pentru că apar la început de mesaj - „de azi dimineață pe unde citesc numai «hai pa, o să scriu doar așa nițel, dau capacitatea” - , una chiar într-o autoprezentare: „Hai, pa! Sunt A. T.”, - pot fi explicate ca reprezentînd o folosire glumeață, intenționat aberantă
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
Hai pa) și externe: împrumuturi și calcuri, inevitabil din engleză, cu sprijinul multiplu datorat caracterului internațional al fenomenului: Hi, dar și O zi bună sau Ai grijă de tine. Foarte frecvent în momentul de față e salutul O zi bună: apărut (proces confirmat de alte limbi), ca transpunere, ca adaptare a formulei „Have a nice day”, cu care e de multe ori echivalat și de care este chiar mai aproape în construcții de tipul Să ai/ să aveți o zi bună
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
nice day”, cu care e de multe ori echivalat și de care este chiar mai aproape în construcții de tipul Să ai/ să aveți o zi bună (dată fiind mulțimea exemplelor orale și scrise și tipicitatea contextelor în care ele apar, am renunțat de această dată la indicarea exactă a surselor). Imitarea expresiei străine nu reprezintă un calc fidel, pentru că respectă regulile gramaticale și lexicale românești: poziția normală a adjectivului, afinitatea semantică prototipică cu substantivul. Impresia de „corp străin” nu e
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
expresiei străine nu reprezintă un calc fidel, pentru că respectă regulile gramaticale și lexicale românești: poziția normală a adjectivului, afinitatea semantică prototipică cu substantivul. Impresia de „corp străin” nu e produsă de veritabile abateri, ci doar de faptul că noua formulă apare ca o rescriere a salutului prin excelență neutru - bună ziua. Reprezentantul oficializat al unui număr mare de saluturi aproximativ echivalente de circulație populară și regională (bună vremea, sănătate bună etc.; vezi Marica Pietreanu, Salutul în limba română, 1984), bună ziua are deja
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
conformă cu noile modele ale comunicării eficiente, ale succesului în relațiile publice. Analizînd-o acum (și sub puterea obișnuinței, căci trecerea timpului a fixat-o în uz), trebuie să recunosc că nu pot să-i fac reproșuri serioase. În prezent, formula apare cu rol de inițiere sau de închidere a dialogului oral sau a mesajului scris („O zi bună tuturor. Aș dori un sfat...”; „... Mersi anticipat, o zi bună tuturor”). Registrul stilistic acoperă o zonă care se întinde între standard, colocvial elegant
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
sfat...”; „... Mersi anticipat, o zi bună tuturor”). Registrul stilistic acoperă o zonă care se întinde între standard, colocvial elegant și ceremonios. Nu cred că formula funcționează (cel puțin deocamdată) și ca simplu salut de întîlnire, de recunoaștere, neînsoțit de conversație. Apare adesea în structuri sintactice mai ample - marcând explicit destinatarul, printr-un dativ (O zi bună și ție. O zi bună tuturor), verbul performativ, sau/și subiectul (Vă urez și eu o zi bună). Unele dezvoltări - multiplicarea adjectivelor - păstrează imprevizibilitatea combinării
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
opacitatea la proletcultism și la realism socialist, și pe C. Stănescu, care, acum, în tranziție, susține profesoral, „Revista revistelor culturale” în „Adevărul literar și artistic”, o inteligentă și onestă critică a criticii, demnă de campania revizuirilor actuale veritabile. Desigur, eu apar legat de acest faimos grup, inoportun, doar printr-un gest subiectiv de intruziune. Ca intrus, mă recunosc în rolul personajului alegoric feminin și al celui minor-masculin din fabulele Pisica sălbatică și tigrul și Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu. De
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
Alexandrescu. De aceea, mă puteți admonesta precum Samson pe Samurache: „Noi, frații tăi, potaie!” Între congenerii menționați, ați confirmat aspirația și vocația de a ne oferi „Istoria critică a literaturii române”, într-o similară viziune și amplitudine călinesciană, vol. I, apărut la Editura Minerva, în 1990. ș...ț E bine că vă consacrați decisiv continuării și finalizării acestui proiect important. Nu cred, totuși, că editorialul dv. din „România literară” ar fi sau poate deveni un impediment. Nu am prejudecata vârstelor sau
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
Cronicar „Am a-ți spune că a fost charmant” De patru ani, în ziua de 28 a fiecărei luni, apare la Ploiești revista culturală AXIOMA, finanțată de Editura Premier care are tipografie proprie. Lunarul „de literatură, științe, religie, arte” (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru) e bine făcut și - lucru rar la publicațiile din provincie - deși acordă o atenție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
în fondul de documente al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ieronim Tătaru a cercetat-o și transcris-o după manuscrisele originale, cele mai multe inedite, a adnotat-o și a alcătuit un volum (nu ni se dau amănunte cînd a apărut sau va apărea, și nici la ce editură). Ceea ce am citit în „Axioma” e probabil un fragment din prefața la această carte ce aduce noi amănunte la biografia și geneza operei caragialene, la receptarea ei în epocă. Cele mai importante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
documente al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ieronim Tătaru a cercetat-o și transcris-o după manuscrisele originale, cele mai multe inedite, a adnotat-o și a alcătuit un volum (nu ni se dau amănunte cînd a apărut sau va apărea, și nici la ce editură). Ceea ce am citit în „Axioma” e probabil un fragment din prefața la această carte ce aduce noi amănunte la biografia și geneza operei caragialene, la receptarea ei în epocă. Cele mai importante prin număr (36
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
un scandal despre un alt membru al guvernului Năstase. Ministrul Sănătății, Mircea Beuran, e acuzat de plagiate în serie în EVENIMENTUL ZILEI. Sub un titlu cît toate zilele: „Ministrul Sănătății - plagiat după plagiat” sîntem informați de următoarele: „În presă au apărut recent informații despre existența unei cărți plagiate și semnate de Mircea Beuran, ministrul Sănătății. Medicul Constantin Crețan, din Brașov, a descoperit însă că pe piața românească au apărut nu una, ci mai multe lucrări preluate după literatura de specialitate străină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Ministrul Sănătății - plagiat după plagiat” sîntem informați de următoarele: „În presă au apărut recent informații despre existența unei cărți plagiate și semnate de Mircea Beuran, ministrul Sănătății. Medicul Constantin Crețan, din Brașov, a descoperit însă că pe piața românească au apărut nu una, ci mai multe lucrări preluate după literatura de specialitate străină. Este vorba de o serie de „ghiduri de urgențe”, destinate medicilor rezidenți, și în care numele ministrului Sănătății apare ca șef al unei „redacții” formate din reputați medici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]