2,251 matches
-
înalt profe sionalism era altă înfățișare a ratării, deplina identificare cu colivia. Promisiunile, capcana ? Să accepți forma salarizată a disperării, fără o șansă de schimbare. Acceptăm și trăim acceptarea, zi de zi, ne aranjăm, uităm, murim. I se păreau caraghioase, apăsătoare și zadarnice succesele pe care travestiul său le înregistra. Trecea între ceilalți drept studios, riguros, temeinic, în vreme ce el se știa ruinat. Iar colegul, prietenul ? Lucian își făcea cu strălucire meseria doar pentru a smulge vieții plăceri epicureice ? Gospodar subtil al
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și doctorul Meyer, un ursuz taciturn, suferind de insomnie, cu o dragoste specială pentru "clienții" lui ― cum le zicea celor din tranșee ― și luând masa totdeauna în odăița trecătorilor, fără însă a se amesteca în discuțiile lor. Fiindcă tăcerea devenea apăsătoare, Klapka zise către doctorul Meyer, căutând un ton glumeț: ― Eu pot sta aici până la ziuă, că tot n-am cvartir, iar soldatul îmi păzește în gară bagajele... Auzind glasul căpitanului, Bologa se dezmetici și vorbi repede, parcă ar fi vrut
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
salonașului de rezervă, la picioarele celor două paturi de fier. Pe fereastra unică se uitau în odaie ramurile negre ale unui păr bătrân, dârdâind în gerul sfârșitului de februarie. Pereții, îmbibați de gemete și dureri, își amestecau respirația cu mirosul apăsător de spital și cu căldura sobei de teracotă din dosul ușii. În paturile curate cei doi ofițeri, în halaturi cenușii, stăteau lungiți, cu ochii în tavanul înalt. La căpătâi, în perete, pe tăblițe negre, albeau numele lor: Locotenent Bologa, Locotenent
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mișcat și ea, așezând câte ceva, acuma stătea lângă pat, neștiind ce să facă cu mâinile, uitîndu-se la Apostol cu o curiozitate înfricoșată și mai ales așteptând din clipă în clipă să se întîmple o minune. În sfârșit, după o tăcere apăsătoare, Apostol Bologa se așeză pe laviță, între ferestrele dinspre uliță, și vorbi deodată cu glas rece și străin, cum ar fi vorbit cu un soldat oarecare: ― Dar tatăl tău ce-a mai dres de când am plecat? Ilona se repezi asupra
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
porni iar, prin odăiță, ascultîndu-și pașii, care băteau pe podele cu lovituri regulate, ca limba unui ceasornic... Gânduri subțiri ca niște ace lungi îi înțepau creierii și-l usturau. Se opri. Înțepăturile se risipiră brusc, lăsând în urmă un zumzet apăsător. " Mi-am pierdut cumpătul, își zise dânsul cu amărăciune. Mintea, împreună cu legile și disciplina ei, se zdruncină ca o mașină între ale cărei roți ai zvârlit un bolovan, de îndată ce e pusă în fața zidului ce desparte ființa de neființă... Mai bine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe un client fidel ce ești de nenumărate zile și luni. Scoate-ne din impas, omule, dă ne motive să bem până cunoaștem atmosfera intimă de sub mese... Zi-i ceva, dar zi-i! Ești Între prieteni, tovarăși și domni! Liniștea apăsătoare nu mai este tulburată de nimeni. Până și cd-ul cu muzică lăutărească s-a blocat În așteptarea destăinuirilor lui Sandu Șpriț. După ce se uită lung când la unul, când la altul, după ce revine cu privirea pe fața unuia care dădea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
din tine, de voluptate tremuri tu; Sărutul ei poate fi dulce, cu toate-asta gura-i e-amară, Nu-i dulce gura ce la mie nainte-ți li se prea dădu! Și gloria te chinuește - e un supliciu ce apasă. Mărirea e apăsătoare, insomnia e plata ta; Și vinu-n loc să lumineze a ta privire-ntunecoasă Mai mult te face să vezi răul, micimile din lumea ta. Nu împlinirea cea aevea a celor ce dorești în lume, Numai dorința după [ceva] e tot
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Doar pentru că suntem oameni. Simțurile noastre nu pot percepe veșnicia. Ni se pare un basm. Moartea este victoria hazardului sau a unei boli neglijate. Lumea e rea, pentru că oamenii buni, așa cum se scrie în necroloage au murit. E tot mai apăsător și pentru morți. Pentru că betonul e mult mai greu decât țărâna. Dacă nu ar exista moartea, am sucomba din lipsă de adversari redutabili. Viața e dramatică uneori, dar niciodată nu poate fi cu adevărat tragică. Deoarece am fost avertizați din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
veșnicia împreună. Asfințitul își lăbărța chipul neîndestulat al clipelor mai lungi ca orice închipuiri; fantomatice liniști dintr-un apus indicibil, franjurat în culori plăpânde... galben-roșiatice întăreau viziunile. Văzduhul albastru se destrămase gradat prin goblenuri în degrade; lumina pătrunsese peste zgomotul apăsător al înserării; marea înnegrită se bucura împingând spuma valurilor nesfârșite spre țărm iar întunericul, înstăpânit pe oriunde, arunca umbre lungi spectrale. Pluteau singuratici răscolind secolele în așteptări; dezmățul pregătit de natură a căzut cu toate stelele din cer... se apropia
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și lacrimile îi umplură ochii și începură să-i curgă pe obraji. Radu nu mai plânsese până atunci în fața nimănui, decât în fața tatălui său, având grijă să-și ascundă lacrimile de mama sa. Amândoi plângeau, după care urmă o tăcere apăsătoare. Radu este cel care întrerupse tăcerea spunând, cu capul plecat: -Mi s-a întâmplat, Angela! Ca și cum ar fi vrut să se scuze față de ea. -A trecut, Radu! La urma urmelor, un pahar în plus, se poate întâmpla oricui, având grijă
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
pe Livia de mână. -Aveți grijă cum vă înțelegeți, le zâmbi Livia viitorilor ei nași, mișcând degetul arătător spre ei. Radu și Ramona îi conduse pe cei doi până la poartă. Când reveni în casă, între ei se așternu o tăcere apăsătoare. Ramona, care nu mai putu suporta aceasta, întrerupse tăcerea: -Când ai să te duci acasă la părinți?, încercând să fie cât mai degajată. -Chiar astăzi după amiază, deja fiind aproape ora trei dimineața. -Foarte bine, sunt sigură că ei abia
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
nici un bai, Dumnezeu să fie cu voi, copii! -Ai fost harnic bunicule, glumi Andrei. -Cam așa, zâmbi bunicul. Când eu eram tânăr au fost alte vremuri, nu umblam așa mult prin școli ca voi acum. Bunicul reuși să îndepărteze vălul apăsător care-i acoperea și destinse puțin atmosfera. Acum fețele tinerilor deveniră mai senine. Spre miezul nopții ninsoare se opri. Luna își făcu apariția printre stelele lucitoare, mângâind cu razele ei blânde mantia imaculată a iernii. Părea o noapte de argint
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
tine, de altfel te puteai aștepta. Adio. Angela 8 martie 19 .. Când termină de citit scrisoarea, pe chipul său palid, vizibil flutura durerea. Pentru o vreme, nici unul din ei nu scoaseră vreun cuvânt. Ramona fu cea care întrerupse tăcerea apăsătoare cu destul calm: -Uneori, viața este întruchiparea haosului. -Foarte adevărat, confirmă Radu venindu-i să plângă. Simțindu-se dator, îi povesti Ramonei tot ce s- a întâmplat în seara de Sfântul Nicolae, oftând la sfârșit. Ramona observă durerea și regretul
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
glas. Cu o privire fulgerătoare aruncată peste cei din jur și un zâmbet aproape ironic, Eugen anunță: -în termen de șase luni am nevoie de acești bani, le am și eu pe ale mele. Peste ei se așternu o tăcere apăsătoare, care în cele din urmă fu întreruptă de Ionuț, care îl rugă pe tatăl său să-l plimbe cu bicicleta. Radu își luă fiul de mânuță și ieși, bucurându-se în tăcere că putea să respire aer curat. La un
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
virtuți. Și așa e. Toată viața mea am muncit pentru ei. Asta Înseamnă că se aplică aceleași reguli. Trec pe acolo din Întâmplare intenționat, Întrucât eram prin zonă și alte rahaturi din astea. E o dimineață mohorâtă. Aerul e cam apăsător, dar nu pare că o să ningă. Buzele mi-au crăpat puțin, dar m-am dat cu un balsam uleios. Lui Bunty pare să-i facă plăcere că mă vede. Mă invită Înăuntru și pune ibricul pe foc. Poartă un pulover
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
apucat de pescuit. Se făcuse ora trei timp berechet, aer curat, umbră din belșug. Peștele nu s-a lăsat mult așteptat mai ales că înainte de a pleca la spital aruncasem deja nadă. Era o tăcere adâncă, stranie și o liniște apăsătoare. Razele soarelui iși mai făceau loc printre frunzele de copaci și trestia înaltă, stingându-se în apă. Pe furiș priveam fața lui Virgil. Probabil se gândea la pățania mea, episod ce va rămâne ca o nouă întâmplare din viața de
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
are nevoie să fie modificat într-o direcție, mai multă odihnă și mai puțin timp de lucru - atunci când proba este obositoare, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic, pe când proba este plăcută elevului și nu este obositoare sau apăsătoare, raportul muncă - odihnă poate fi modificat în direcția opusă. O altă întrebare care s-a născut a fost aceea, de ce ajută uneori chiar și exersarea distanțată. Mai multe teorii au fost lansate să explice de ce aptitudinea motrică, pare să se
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
nepotrivite, în timp ce componentele potrivite sunt reținute, reamintite și meditate cu eforturi de exersare ulterioare. Oricare ar fi cauza, profesorul ar trebui să profite de îmbunătățirea spontană care se poate observa adesea atunci când exersarea este distanțată în timp. Exersarea care este apăsătoare, solicitantă și repetată la intervale scurte are adeseori un efect depresiv asupra nivelelor de performanță. Punând în contradicție cele două tipuri de exersare și anume, exersarea totală împotriva celei parțiale, datorită cercetării s-au născut unele linii îndrumătoare care ar
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
noastră se va concentra asupra minciunii spuse sau scrise, însă e bine de amintit că și tăcerea poate fi o modalitate de a induce în eroare. Tăcerea nu este neapărat semnul unei atitudini neutre; într-adevăr, vorbim uneori despre "tăceri apăsătoare". După spusele lui Disraeli (1927:277), "Tăcerea este mama Adevărului". O tăcere neașteptată este ca zonele acelea goale care apar din loc în loc pe anumite hărți. Cînd le întîlnim știm imediat că e vorba de zone probabil înțesate de baze
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
zarea proaspătă a Înseninării. Iar tot ce era regret fără de leac se Însuflețește de un nobil farmec rănit. Climatul prielnic al acestei fericite mutații de sens și de regim existențial este chiar acela al zvonului, stihie blîndă ce destituie regimul apăsător al atonei tăceri interioare și instituie guvernarea Înfiorată, incitantă a rumorii inimii pădurii. Odată stîrnit, nu se știe de unde și Încotro, zvonul circulă și rătăcește, se propagă și se răspîndește, persistă, umple și ia În stăpînire un tărîm Împînzit de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
adăpostul nopții, reușesc să treacă fluviul Îndreptându se direct spre Târgoviște (4 iunie 1462). În aceste condiții Țepeș va aplica tactica hărțuirii: pustiirea pământului, mai ales drumul spre Târgoviște, otrăvirea fântânilor, atacarea detașamentelor turcești plecate după hrană. În această atmosferă apăsătoare În care oștile turcești, flămânde și Înfricoșate, Înaintau prin țara pustiită, a avut loc marea lovitură a lui Vlad Țepeș, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit să 38 demoralizeze și mai mult oastea otomană, atac despre care pomenesc
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
origine română, albaneză și grecească. O dată cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost complet integrate structurilor politice și militare otomane, Încetând să mai desfășoare o politică externă proprie. Principala trăsătură a epocii este noul caracter al regimului dominației otomane, mult mai apăsător din punct de vedere politic și economic. Domnitorii au devenit funcționari În cadrul administrației sultanului, având rangul de pașă cu două tuiuri. Erau numiți și revocați În funcție de interesele Porții. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMÂN MODERN ( SECOLUL AL XVIII LEA - 1858
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
să vadă lumea cu ochi americani. Prima Renaștere: un singur dicționar pentru toți, limba națională. A doua Renaștere: o singură oglindă pentru toți, cinematografia Imperiului, lingua franca a noastră. Capitolul IV Spre un materialism religios "Aurul muzeelor mi-e prea apăsător Vase nesfârșite Opera lui Picasso îmi spune mai mult ca ale lor Guri veștejite" Jean Cocteau În mod tradițional, estetica și tehnica se opun, divorț întemeietor căruia Kant i-a dat scrisorile de noblețe. Pentru a reuni materialul și spiritualul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este foarte aproape, privilegiu, miracol, nebunie, nu este un reflex, ci o cucerire. A concretului asupra abstractului sau, mai degrabă, a particularității asupra generalității. Căci știutul a acoperit multă vreme văzutul. Vederea limpede a însemnat o smulgere din zvonuri, din apăsătoarea și falsa știință a memoriei colective, din mâlul legendelor, poveștilor și proverbelor, din confuzia imemorială care timp de milenii a făcut vizibilul să vorbească despre altceva decât despre el însuși. Columb citise prea mult ca să vadă ceva nou. El n-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ne-am văzut cu toții nici la balul bobocilor...". • "Și la serile studențești, la discotecă, stăm tot în grupurile noastre, nu facem noi cunoștințe". Când atmosfera e bună în an, în grupă, lucrurile merg bine, suntem apropiați; când atmosfera e grea, apăsătoare, nu știm cum să plecăm mai repede ...". Cei care au visat la o viață studențească idealizată ca în serialele de televiziune pot fi dezamăgiți de ce găsesc la noi: • " Am avut imaginea universităților americane de la TV ... clădiri mari, de cărămidă roșie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]