6,356 matches
-
urmat fără curmare de la căderea guvernului conservator, în ciuda bunului simț și a cerințelor constituționale și fiindcă, cum zice poetul, răul se face lege, lumea se deprinsese de-a vedea pe niște oameni porecliți miniștri intrând în cabinet și ieșind, palide arătări fără acțiune și fără voință. Dar în sfârșit toți aceștia nu aveau nici o însemnătate, erau pioane cu care juca d-l Brătianu singur; jucătorul însuși, acela ce le da mișcarea și voința rămânea același ca să răspunză de toate. Iaca însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e desigur o vină a rasei române. {EminescuOpXII 271} Cât despre emisari cari să turbure poporul cu nemulțumiri asupra guvernului, chiar dac' ar exista, nu credem că sunt necesari. Cel mai bun emisar pentru a turbura populația unui comitat e arătarea unui funcționar unguresc, bețiv, jucător de cărți, venal, fără nici o conștiință de datoria lui, și cel mai nimerit mijloc pentru a inspira odiul în contra ungurilor e guvernul unguresc însuși. Ar fi o greșeală ca emisari speciali să mai denigreze pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
privirea aceasta guvernul nostru s-a arătat foarte prevenitor cătră cel unguresc. Corespondentul foii din Pesta află că însărcinatul cu afaceri al Austriei a fost informat din partea ministrului nostru de interne că ministrul de război, îndată ce i s-a făcut arătare din partea Ungariei, a dat ordine ca să se evite o împresurare de teritoriu. Guvernul s-a declarat gata de-a da afacerea în seama unei comisii mixte, iar ziua întrunirii acestei comisii, compuse din delegați români și unguri, s-a propus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a fost un diplomat improvizat, ci a făcut studii pregătitoare la o academie anume destinată pentru creșterea personalului diplomatic al Austriei, dîndu-i-se cunoștințele necesare pentru a pătrunde esența politicei austriace îndreptate spre Orient. Baronul Haymerle era un om de o arătare elegantă, de-o constituție gingașă și abia de statură de mijloc. Puțin încărunțit, atitudinea sa era demnă, umbletul ușor și elastic. Fața, cu trăsături fine și lucrate oarecum în amănunțime, trăda semne ușoare de oboseală, pricinuită prin studii ostenitoare, prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tot bine. Până când comedia aceasta? Până când panglicăria de principii, până când schimbările la față de pe-o zi pe alta? Sîntem copii noi, pe cari un regisor străin ne pune să ne batjocorim între noi, să ne sfâșiem pentru credințe și, la arătarea unei prăzi, care-i punga noastră, căci e a țării, să ne scuipăm*** și conservatorul să fraternizeze numaidecât cu radicalul, radicalul să devină conservator? Sîntem comedianți cari ne batem de florile mărului pentru petrecerea și câștigul străinilor ce trăiesc aci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ispite, Încercări și suferințe mai mari și mai Înșe‑ lătoare parcă decât În vremurile primare, pentru ca să se nevoiască mai mult și să ia o cunună mai strălucitoare În ceruri. Astfel, unul dintre ucenicii părintelui Paisie ne isto‑ risește următoarele despre arătarea minunată a Sfintei Eufimia : „Tocmai mă Întorsesem din lume, unde ieșisem pentru o problemă bisericească. Marți 207, pe la ora 10 dimineața, stăteam În chilie și făceam Ceasurile. Deodată am auzit o 166 Suferința și creșterea spirituală ciocănitură În ușă și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe Hristos. „(...) Hristos a pătimit pentru voi, lăsându‑vă pildă, ca să pășiți pe urmele Lui”. (I Petru 2, 21). Suferința este parte a căii credinciosului către ceruri. „Ci, Întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucurați‑vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare”. (I Petru 4, 13). În scrierile Sfinților Părinți ni se arată că, după cum Domnul, trecând prin suferințe și răstignire, a fost slăvit și așezat de‑a dreapta Tatălui, tot așa și creștinul suferă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă Încerce, ca și cum vi s‑ar Întâmpla ceva străin ; dimpotrivă, bucurați‑vă, Întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, ca să vă bucurați și să vă Învese‑ liți și la arătarea slavei Lui” (I Petru 4, 12‑14). Suferința nu este un semn al Îndepărtării de fiii Împărăției, ci o pecete distinctivă a apartenenței la ea. Astfel că a fi unit cu Hristos Înseamnă și a Împărtăși suferințele Sale și a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trupului său. După săvârșirea din viață, rămășițele pământești mențin puterea dumnezeiască din vremea când trupul lui era unit cu sufletul. Este rânduit ca toți să meargă În mormânt, dar moaștele dovedesc neputrezirea, mai mult, sunt Înhumate și, prin viziuni și arătări ale duhurilor drepților, sunt dezgropate, fac minuni, au un miros plăcut și Își mențin firea. Menținerea osemintelor sfinților În stare de incoruptibi‑ litate este privită ca o arvună a nestricăciunii viitoare pe care o vor avea trupurile credincioșilor după Înviere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu sclipirea unor rezultate alese, contribuția lui culturală cu direcția ei luministă, e de neocolit: este între primii gramaticieni prețuitor al poeticii și cel dintâi poet care leagă simțământul de spiritul limbii și de o convenție ce ține de viziune („arătarea cea însuflețită a istoriei”), ca și de etic. O față prelungă și cam palidă, cu fruntea lată, un nas drept și regulat, cu nările foarte largi, o gură zâmbitoare, pe ale cărei buze voluptoase abia le ascunde o mustață subțire
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
și Turda, Imprimeria Națională, București, 1938. Prodan, David, Transilvania și iar Transilvania, Editura Enciclopedică, București, 1992. Propp, Vladimir I., Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973. Serge Moscivici (ccord.), Psychologie sociale, P.U.F., Paris, 1990. Radosav, Doru, Arătarea Împăratului. Intrările imperiale În Transilvania și Banat (sec. XVIII-XIX). Discurs și reprezentare, Presa Universitară Clujeană-EdituraDacia, Cluj-Napoca, 2002. Radosav, Doru, Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică (sec. XVII-XX), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Radu, Andrei, Cultura franceză la românii din Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Târgu-Mureș, 1999; Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit. (v. nota 276), pp. 455-510. Vezi Carl Göllner, Regimentele grănicerești din Transilvania. 1764-1851, Editura Militară, București, 1973; Mathias Bernath, Habsburgii și Începuturile formării națiunii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, pp. 169-186. Doru Radosav, Arătarea Împăratului. Intrările imperiale În Transilvania și Banat (sec. XVIII-XIX). Discurs și reprezentare, Presa Universitară Clujeană - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002; Liviu Maior XE "Maior" , Românii În armata habsburgică. Soldați și ofițeri uitați, Editura Enciclopedică, București, 2004. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cel puțin la data la care era redactată versiunea inițială a acestui studiu (1987). Oare câte s-au schimbat de atunci, din punctul de vedere al subiectului În discuție, În peisajul istoriografiei românești? Pentru imaginea „bunului Împărat”, vezi Doru Radosav, Arătarea Împăratului. Intrările imperiale În Transilvania și Banat (sec. XVIII-XIX). Discurs și reprezentare, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Pentru „politica românească” a lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" și călătoriile acestuia În Transilvania, vezi Mathias Bernath, Habsburgii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ei este respinsă. La auzul mesajului, fata va muri de durere. Dincolo de dificultățile lingvistice sau de modificarea prin intermediar, era exact deformarea pe care o putea aduce poeziei un spirit iluminist, care nu poate fi de acord cu realitatea unei arătări miraculoase și o convertește Într-o stratagemă rațională, de natură să pună În evidență „superstiția” și să o Înfiereze prin consecințele dramatice pe care le poate avea. O asemenea temă era un loc comun În literatura moralizatoare ardeleană a epocii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ceva în interiorul lui fusese montat greșit, dar nu știa ce putea să facă, pentru că nu era foarte sigur ce anume era greșit. în noaptea aceea, cum stătea așa bietul soldățel în întuneric, i s-a arătat deodată ceva luminos. Pe măsură ce arătarea se apropia, se dovedea a fi o zînă minunată și plină de strălucire. Când s+a apropiat destul de mult, zîna s-a prezentat zicînd: "Eu sunt zina visurilor distruse". "Visuri distruse? Ce înseamnă asta?" a întrebat încetișor soldățelul de jucărie
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
trupul și sufletul să le piardă în gheenă. “ (Matei 10, 28-29) Creștinii sunt îndemnați să se bucure de orice încercare a credinței, ca Sfântul Apostol Petru, care spune: „întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucurați-vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare. De sunteți ocărâți pentru numele lui Hristos, fericiți sunteți, căci Duhul slavei și al lui Dumnezeu Se odihnește peste voi” (I Petru 4, 13-14). Predica de pe munte se încheie sub semnul speranței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
neinteligibil. Subiectul a învățat să folosească 1-5 cuvinte cu sens (casă, dulap, fructe, masă, lampă) și numește obiectele cunoscute când îi sunt arătate. Aceste denumiri au fost invățate concomitent cu alte deprinderi, cu ajutorul pictogramelor. Invățarea cuvintelor s-a facut prin arătarea copilului cartonașelor pe care erau desenate obiectele apoi când atenția i se focaliza pe imagine i se spunea „casă”, „masă”. Într-o primă etapă a terapiei s-a încercat crearea unui climat afectiv pozitiv pentru desfașurarea exercițiilor de gimnastică fonoarticulatorie
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la spate, se ridică, albă și ea, ca de gheață, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată umbra. Iar iepurașul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, iepurașul se destinse ca o coardă și o zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de-a dura ca un bulgăre, se sculă și iar se rostogoli până jos; apoi o
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
timbru, în mod necesar nominal, va fi lovită de o impunerede atât la sută în contul vechiului proprietar, de la data transferării până la descoperirea fraudei. Titlurile de transferare vor trebui să fie prezentate în fiecare săptămână Tezaurului din ținutul respectiv cu arătarea prenumelui, a numelui de familie și a domiciliului vechiului și noului proprietar. Această înregistrare nu va fi impusă decât pornind de la o sumă fixă, depășind cheltuielile obișnuite de cumpărare și vânzare a ceea ce e necesar, acestea nu vor fi pasibile
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
o caracteristică estetică. Chiar dacă în procesul de apariție a operei de artă fenomenul este presupus, operele de artă nu sunt fenomene, ci prezintă posibilitatea de a fi fenomene. Potrivit lui Heidegger cuvântul apariție este înțeles în două feluri: apariție ca ne-arătare de sine și apariție ca ceva ce anunță ceea ce nu se arată (Heidegger, Ființă și timp, §30). Or, în cazul operei de artă, prin apariția sa, se însușesc ambele cracteristici ale apariției fără să fie fenomen. Ca în cazul lui
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
În același timp, ereignen, construit din prefixul er cu adjectivul eigen, este lispsit de istoricitate. Heidegger face referire la verbul eräugnen (ceea ce se află înaintea privirii) adică ceea ce (se) artă (Auge). Adevărul este ceea ce se arată, ceea ce este evident, deschizând arătarea de sine a existențelor, aflându-se mereu în starea de deschidere. Arta este, în acest sens, modul prin care și în care adevărul iese a iveală în mod evident. Totodată, arta este văzută și ca fiind a priori oricărei opere
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
creației ce acționează sub auspiciul imaginației. Arta are puterea de a înșela prin ascunderea adevărului, iar imitațiile sau ars imaginaria sunt înțelese ca iluzii ce definesc diferite stări ale subiectului. Prin intermediul imaginației obiectul de artă se află între starea de arătare și de ascundere. Ceea ce se arată este adevărat, în timp ce procesul artistic al imitației va produce ceva ce are proprietățile obiectului deja prezent. De exemplu, un autoportret poate arăta omul în starea sa naturală împreună cu atributele sale de om bun sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artistic al imitației va produce ceva ce are proprietățile obiectului deja prezent. De exemplu, un autoportret poate arăta omul în starea sa naturală împreună cu atributele sale de om bun sau rău, mârșav sau cinstit. Adevărul autoportretului constă în starea de arătare adevărată a subiectului de imitat. Dar în cazul unui picturi abstracte existența se reduce la imaginea unei idei ce duce la prezența unei fantasme care poate, coincidental, să semene cu cea reală - prin imaginație arta dobândește aparența. Ideea de aparență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unor simboluri care devin o reflecție a unei realități profunde, un proces numit de Baudrillard ordinea sacramentală și reprezintă primul stagiu ontologic al semnului. În cadrul apariției obiectului de artă, simbolul ce este purtat de el, joacă un rol dublu: de arătare sau de amăgire. Al doilea statut ontologic al semnului, ca apariție amăgitoare, oferă o realitatea denaturată. O imagine purtătoare de un semn sau simbol amăgitor elimină realitatea și ne introduce într-o lume a fantasticului ce reprezintă ordinea înclinată spre
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
granița dintre imitație și creație, ajung prin forța reprezentării să fie considerate obiecte ale lumii fenomenale. Prin jocul liber al formei putem diferenția artele reprezentaționale de artele nereprezentaționale. Totodată, adevărul artei refuză opunerea totală față de realitate. Arta este apariția și arătarea a tot ceea ce se ființează în mod artistic având pretenția de a oferi adevărul. Ontologia obiectului estetic aduce în vedere, după Hartmann, aceleași straturi interioare ca ale realității ontice: "lucrul (sensibil) - viața - sufletul - lumea spirituală"38. Dar, straturile ontice au
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]