13,069 matches
-
și, pînă cînd ajungea jos, liftul, trebuia să-ți ții respirația sau să stai cu o batistă la nas. Lucrurile astea le-am văzut treptat, pe parcursul sutelor de vizite pe care le-am făcut, de-a lungul anilor, în strada Arcului 3, ca și cum carcasa de beton se degrada, se urîțea, îmbătrînea, o dată cu împuținarea discretă și fatală a ilustrului ei locatar. Însă atunci, în 1976, nu era încă nimic din toate astea. Dragomir, care tocmai împlinise 60 de ani, ne-a primit
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
primul îl învinge prin depănarea unui ghem, pe al doilea cu ajutorul săbiei. În aparență, cele două acte ascultă de reguli logice, în realitate ele sunt practici magice, la fel cum pe furtună (al doilea exemplu) geții obișnuiau să tragă cu arcul în nori, spre a alunga vremea rea. Armele sunt unelte războinice, în schimb firul, ca instrument al legării, e element magic. În fine, al treilea exemplu îl evocă pe suveranul persan Xerxes I, care, surprins de furtună pe ocean în
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
de un subtil ne-sațiu de stranii nexuri, filologicale. De la (aproape) necunoscutele Texte pentru Phoenix de debut, punctînd prin mult mai consistentele Simpleroze, Salul, e șarpele Isadorei sau Copyright, pasul decisiv se face din Areal în Holorime, pentru a lăsa arcul contemplației să se destindă într-o picto(carte) "pour leș Enfants et pour leș Raffinés": Un castel în Spania pentru Annia. Nu-s de ingorat nici Afinitățile (s)elective devenite, după un deceniu, efective și nici Dublul regim (diurn/nocturn
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
obiect ticăitor, rotund, burtos, cu două emisfere goale deasupra, protejînd un ciocănel de alarmă... alăturîndu-mă minunăției cu minutar, secundar și-ncă o limbă, lentă, orar... uitîndu-mă neînfășat, m-a regăsit borfăind viscerele delicate, gîngurind fericit că am reușit să rup arcul, să zmulg niște pîrghii vinovate, să despart în titireze de mărimi varii întreaga ferecătură a drămuirii clipelor. Urlam de plăcere. Fui alăptat și dojenit blînd pentru ispravă. Se părea că obiceiul îmi va dispărea. Da' de unde! (va urma nu se
Nu vă lăsați momiți de orologii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15242_a_16567]
-
că începusem să atârn mai greu de mine însămi ziua în care iapa vecinei mele de nelegiuită meditație a fătat un mânz de cuc a avut un rol decisiv asupra modului meu de autodefinire și am căzut bolnavă într-un arc de beznă mi s-a spus că așa vine tinerețea și lasă în inimă un crater ca după sărutul cu meteoriții v dar am scăpat și din asta cu imunizare pe viață și am început să câștig bani frumoși mergând
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
eu nu știu ce să-ți mai spun atunci când prinzi de veste că eu nu sunt eu te scuturi de trupul meu cum de picăturile de ploaie un câine vagabond gravitația te moleșește privindu-mi mâinile cum întind un fir subțire peste arcul mlădios cum slobozesc săgeata către inima tunetului din care plesnesc apoi goarnele albatroșilor în jurul nostru femeile culeg nuiele unduioase iar bărbații umplu repede căruțele cu pește în timp ce copiii lor poartă mustăți din spice de grâu lumea ne întreabă de ce stăm
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
între viață și moarte între adevăr și minciună între foame și miez cu capul și trupul de o parte și alta a pendulului între rugă și ură întîmplări și sfințenie nemișcat și haotic labirint întors în sine încordat ca un arc torsionat ca un cerc între istorie și mit iluzii ale necuprinsului și ale prea plinului găuri negre și diluții de gînduri în nesfîrșitul palpabil ca o cascadă de existențe unele visate de altele unele mîncate de altele carcere fără repaos
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
Cercuri reabilitate spontan De cineva care nu le-a vorbit de rău Niciodată Lasă să se întrevadă Sfera vie a ce va veni Nu înseamnă de fel să rămâi imobil A face înconjurul lumii Sau numai un du-te-vino În strada Arcului În strada Pasului Descărcarea și reîncărcarea memoriei Accept și refuz simultan Necesitatea sintezelor rapide Iubesc șerpuirea lentă Și arderea bruscă a etapelor Dincolo de uitare și de amintire Dincolo de fad și de condimentat Cu sau fără noi Dincolo de bateriile memoriei Supraîncărcate
Biografobii by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/3111_a_4436]
-
era a mamei dimineața nici doct și nici ignorant nu sunt pe cât s-ar cuveni poate de aceea aștept să se facă seară Viața într-un lacăt Viața într-un lacăt e o viață într-un lacăt poate fi un arc poate fi o rotiță poate fi o limbă de clopot într-un gât de viperă poate fi ceea ce nici nu a visat că poate fi poate fi gara monumentală din québec sau un marfar într-o haltă din românia poate
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
închide emblematic, translația nervoasă, necontenită, a aparatului de filmat, nesățios de unghiurile captării. Bucuria criticului nu e de-a ,soluționa", ci de-a aproxima, de-a tatona fără încetare ficționalul căruia, simțim, i se respectă, așa cum se cuvine, funciarul mister: ,Arcul tematic al lui Alexandru Mușina e unul destins și întins între meditația gravă și cea frivolă. Aduse însă, amîndouă, în incidență cu condiția existențială. Gravitatea lui Mușina nu e însă niciodată onctuoasă. Ea abia dacă bate spre melancolie, antagonizată mereu
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
discuția a angajat numeroase opinii din partea gazdelor, unele exprimate cu mult înainte în presa literară. Ostilitățile au fost declanșate de seria de antologii Literatura din Basarabia în secolul XX, apărută în 12 volume, prin efortul combinat al editurilor ,Știința" și ,Arc" din Chișinău. Inițiativa a fost cât se poate de fericită, menită să aducă numeroase clarificări în imaginea de ansamblu a literaturii române din Basarabia. Nu voi face un rezumat al acestor dezbateri, căci ar însemna să reproduc întocmai și pe
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
bate, bate, tare, tare. Împreună cu directorul de la Chartreuse, îl conducem pe un bun prieten spre ieșirea din mînăstire. Pleacă... viața este un dar... cu o cheie imensă, François de Banes Gardonne deschide poarta bisericii. Ne face semn să intrăm. Încremenesc. Arcurile gotice, liniștea, frigul, neliniștile din mine. În fața mea, în locul altarului dărîmat de un abulic locuitor al cetății, undeva prin secolul al optsprezecelea, se pare, fortul Saint-André. Luminat. Și copacii înverziți dansînd în ritmul sălbatic impus de mistral. Sub ochii noștrii
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
spre îndărăt. LA BILANȚ viață era așa minunată. nimeni nu mă-njura, toți treceau și-n citadela mea defăimata am facut o revoltă pe șleau. să nu mai aud cântec de Mare, cum se zbate spre țărmuri, mereu, când vin arcele din depărtare și căpitanul...nu mai sunt eu. poate de melancolie sau bleg de insuccesele-mi prea ciunge mi-am spus mie...mi, ca unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
îi apare ca o ,condamnare" din seria unor nesfîrșite ghinioane, nenumărate poeme despre păsări ș.a.m.d. Aici se află marele oximoron intern al acestei poezii: ea ne prezintă enunțul liniar ca o simplă poveste, dar interiorul poemului este un arc încordat, pe care nici finalurile ,stinse" sau notațiile cu vag aer anecdotic nu-l eliberează. Spectacolul animat al serii, gălăgia auzită prin fereastra deschisă, omul întins pe pat dându-și seama că doar gândul la moarte îl mai ține în
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
care i-l conturează în Memorii celui ce avusese atâta încredere în ea, îl înfățișează ca pe un tânăr extrem de inteligent și neliniștit din cauza infirmității rămas neschimbat până în preziua dispariției sale premature: ,în veșnică mișcare, de parcă ar fi fost pe arcuri, mic, slăbuț, cu ochi albaștri străpungători și neliniștiți, când te ascultă ducându-și aparatul acustic la ureche, când își pierde răbdarea, când te întreabă iar. Surditatea cred îi dădea această nerăbdare și agitație necontenită". Curând, Camil Baltazar o prezintă pe
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
strigam / Chiar în vreme ce pasărea măiastră / Cădea de pe ram". Lipsit de orice echivoc stilistic, scrisul Ilenei Mălăncioiu dovedește talent și inteligență, deopotrivă de limpezi în magia rostirii. Chiar dacă pune zăbală sentimentalismului ei de tip elegiac, lupta cu sine este acerbă : ,Simt arcul ultimului nerv bine întins / Și aștept să văd ce se întîmplă; / Ca într-o vînătoare lăuntrică / Inima trage către tîmplă".
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
Federico Chabod, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965, p. 216. 31 Vezi E. Gellner, Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. 32 Vezi J. Breuilly, Naționalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. 33 Alberto Burgio, La dialettica dell'egemonia nelle rivoluzioni passive del XX secolo, op. cît., http://prcrho.altervista.org/index.php?option=com content&view=article
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
susținută decembrie 2015. Idem, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. GELLNER E., Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. GRAMSCI Antonio, SANTARELLI Enzo (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă,1978. Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino 1955. Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
baza monumentului, inscripția lămuritoare: „Aici odihnesc ostașii căzuți pe aceste locuri - 1916-1919”. și, bineînțeles, autorul: Societatea „Cultul eroilor”, Comitetul Central București. Dau, apoi, coperta de piatră la o parte și pătrund în incinta smălțuită cu iarbă. în stânga și în dreapta - două arcuri de cerc; toată incinta - un semicerc amplu, jumătate de sferă, împlinire și neîmplinire a armoniei supreme, a rotundului, a idealului. De o parte și de alta, rânduri de cruci, ca școlarii în bănci - și pentru că nu încăpeau toți în bănci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
trei ostași români necunoscuți. și: Eroul soldat Dedi Vasile. De regulă, de o parte și alta a rândului de bănci, ca niște monitori, eroii au nume. între ei: eroii anonimi, școlarii de rând. Continui consemnarea numelor, la întâmplare, din ambele arcuri de cerc: Eroul soldat Florea Havalan, Eroul soldat Brașoveanu Teodor, Eroul soldat Antonie Gh. Ion; eroii soldați Popa Ghiță, Florea Dumitru, Dumitru Mihai, Bogdan Ion, Store Ion, Busuioc Ioan, Nicolae Ion, Socmata Ion, Marin Ion - doamne câți Ioni au trudit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
umăr până când simte cum aceasta îi sapă în carne. Durerea fizică îi priește. O dezmeticește. Gândul că și-a părăsit bunica nu o mai doare. S-a dezlipit și de dalele, pe care părea a fi înmărmurită. Reface drumul în arc de cerc, se prelinge ca o dâră de culoare incertă, de la un exponat la alt exponat... A făcut deja de două ori turul sitului cu arme, pe cel de la însemne și trofee vechi, militare. Nimic de mare valoare! spune aproape
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe cer, ridicam privirea și mi se părea că din ei se desprind păsări negre care treceau în goană și sfâșiau văzduhul, speranțele mele zburau și ele - păsări albe -, se amestecau cu cele negre iar eu... Aș fi tras cu arcul să dobor păsările negre... Cum să uit acea zi? După defilare am primit o scrisoare din Germania. Nu era scrisul mamei și o vagă presimțire m-a făcut să o deschid cu teamă.” „Mai bine nu te întâlneam în viața
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ne fi făcut, cândva, de mult, cunoștință. George era cel mai bun prieten al meu - aud că și al lui Ioan Barbu - și l-am însoțit în ultima lui călătorie în spațiul originar, de siguranță. înalt, masiv, curbat ca un arc din care tocmai au pornit săgețile ochilor fremătători, cu brațe lungi de rugbist care întotdeauna ține ceva în mână, Nenea Ioan Barbu îmbrățișează pe toată lumea, fără să atingă pe cineva. și toată lumea se poziționează în jurul lui, căci numai el ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ani ce au trecut de la Revoluția Anticomunistă Valahă din Decembrie 1989 până în prezentul acestor epigrame («în România președintelui Tr. Băsescu și a prim-ministrului Em. Boc, a apărut un nou sport: săritura Națiunii de sub scut, pe scut... [„știre din presa arcului guvernamental“]: Nu vă lăsați, Români, cuprinși de stres, / vă dăruim noi strategii pentru progres: / cât alte nații sulițe-și ascut, / voi, de sub scut, săriți pe scut...!» [Sportivitate...]; «„în vremea ministrului culturii din România / Dacia, veterinarul Kelemen Hunor, Sarmizegetusa fu asediată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]