5,714 matches
-
VIII-X, s-au descoperit în Dobrogea (28), Muntenia (Oltenia având un aport semnificativ, 15 din 23), Transilvania (majoritatea în Banat, 10 din 12), iar cele mai puține în Moldova (7), de unde și nevoia completării necesarului cu moneda orientală (arabă). Pentru arealul Moldovei, majoritatea descoperirilor numismatice bizantine se concentrează până la linia Prutului, respectiv a Bârladului, de unde și prezența majorității monedelor izolate din bronz și a tezaurelor în bazin. Deși nu indică o intensă circulație monetară, ele certifică implicarea comunităților locale în relații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele 36 descoperiri funerare din spațiul Moldovei, 15 aparțin bazinului. În altă ordine de idei, circa jumătate din vestigii sunt din bazin, iar cele din timpul culturii Dridu au ponderea cea mai ridicată. Dacă vom compara etapele istorice, de la un areal la altul, doar pentru secolele VI-VII s-au găsit mai multe vestigii funerare în afara spațiului hidrografic amintit. În privința ritului funerar, deși în Moldova au fost descoperite morminte atât de incinerație, cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-IX nu există argumente pentru practicarea înhumației. Credem că această situație se datorează numărului extrem de mic al descoperirilor funerare, iar în lipsa unor noi cercetări, susținem ideea unei imagini unitare pentru spațiul Moldovei, întrucât nu există motive să credem că acest areal făcea excepție. Cele două morminte de înhumație (secolele V/VI-VII), izolate, nu au oferit prea multe informații legate de rit, datorită distrugerii lor accidentale. Însă, conform altor descoperiri, din restul teritoriului Moldovei, poziția scheletului era pe spate (decubit dorsal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au găsit nouă monede din bronz, specifice secolelor V-VI și X-XI. Toate descoperirile monetare sunt de pe teritoriul județelor Iași și Vaslui, exceptând emisiunea de la Salcia-Umbrărești (Galați), iar din punct de vedere al cronologiei, cele mai multe corespund secolelor X-XI. Spre deosebire de arealul bazinului, unde ca însemn pecuniar s-a folosit moneda din bronz, în spațiul pruto-nistrean descoperirile numismatice denotă faptul că moneda din aramă a fost intens utilizată, reprezentând circa 69% din totalul emisiunilor izolate. În cazul tezaurelor, cele șase de pe teritoriul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
majoritatea acestor artefacte veneau din Bizanț, iar multe obiecte de podoabă și vestimentație (cercei, inele, brățări, pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri, seceri, cosoare și topoare). Dependența de produsele bizantine a fost resimțită în condițiile crizei economice din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu secolul X, când s-au reluat schimburile comerciale dintre locuitorii nord și sud-dunăreni. Printre elementele de import trebuie amintite și recipientele bizantine (amforele, cănile, opaițele), prezente îndeosebi în spațiul dobrogean (descoperite în majoritatea cetăților romano-bizantine) și mai rar în arealul muntean și moldovean. Pentru zona bazinului semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte bizantine. Această situație s-a menținut și ulterior, în intervalul veacurilor XI-XII, după care s-a constatat o scădere a importurilor, prin prezența lor în doar 42% din totalul complexelor. În ansamblu, după această succintă analiză a descoperirilor din arealul bazinului, care s-a dorit a fi o interpretare comună a tuturor vestigiilor, pentru a reflecta printre alte aspecte și ocupațiile autohtonilor, credem că se pot contracara, inclusiv prin amploarea descoperirilor (240 vestigii, datate în secolele VIII-XI), vocile contestatoare ale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin numărul mare de obiecte metalice, îndeosebi unelte și arme, dar și a elementelor de podoabă, de regulă bizantine, care ar susține o intensă activitate comercială și nu fundamentul unei culturi autohtone. Însă, în altă ordine de idei, la un areal atât de vast, elementele culturale componente nu puteau fi identice, unitare, iar în plus, necesitățile fiecărei comunități, condiționate de zona geografică, au impus diferențe în privința obiectelor de inventar, potrivit ocupațiilor (agricultură, păstorit, vânatoare, pescuit, olărit etc). În concluzie, argumentele arheologice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Salcia, Broșteni, Bălteni și Plopoasa. Cât privește repartiția geografică, pentru cea de-a doua jumătate a mileniului I, locuirea umană pentru regiunea Moldovei este împărțită după cum urmează: circa 50-60% în zona de podiș, 30% pentru câmpie și doar 10-20% pentru arealul montan și submontan. În consecință, cele mai bune condiții de trai (surse de apă, terenuri agrare și pământuri împădurite) erau întâlnite în zonele de podiș, fapt susținut și de Bazinul Bârladului, acoperit în mare de Podișul Bârladului sau de o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
precum cel din secolele VIII-IX (retragerea mai multor enclave slave la sudul Dunării). Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic amintit deoarece apa rămâne un element de comuniune om-natură, fiind indispensabil vieții și pentru desfășurarea ocupațiile umane. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi în segmente cu grinduri înalte. Totuși, pentru arealul bazinului au fost preferate terasele superioare, inferioare și văile râului Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului, Racovei, Tutovei, Lohanului, Stemnicului, Bogdanei, Stavnicului, Jarovățului, Similișoarei, Similei, Crasnei, Iezerului etc. În consecință, gruparea pe distanțe mici și în aceiași regiune geografică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
urmări o evoluție a numărului siturilor, al cărui apogeu este înregistrat în perioada secolelor X-XI, când procentul așezărilor și implicit al locuitorilor crește (chiar și în microregiunile mai slab populate), situație favorizată de interesul scăzut al triburilor turanice, pentru întreg arealul geografic, rezultând un climat liniștit, care a permis o creștere demografică progresivă și un nivel cultural ascendent al civilizației vechi românești. Analiza etapelor istorice din intervalul secolelor V/VI-XI indică, pentru unele așezări, o continuitate etnică și teritorială, păstrată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din 615 așezări numai 102 au fost săpate sistematic, fapt ce ne sugerează un procent extrem de redus al siturilor cercetate exhaustiv și regretul că aceste vestigii au fost valorificate doar parțial. În vederea argumentării celor afirmate propunem următoarea grafică: Remarcăm pentru arealul bazinului că numărul așezărilor cercetate arheologic reprezintă doar 8% din total, în timp ce pentru restul teritoriului Moldovei înseamnă 17 %. Deși dublu, acest procent este extrem de mic la nivelul numărului mare de așezări descoperite prin recunoașteri de teren și în condițiile în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se aruncă, turbați, ca Într-un unic spectacol al astâmpărării foamei. S-au aruncat, secole de-a rândul, neîntercuții În măiestrie răpitori, se-aruncă și-n prezent, și, Încă, aruncase-vor, În continuare, până, hăt, departe, spre invizibila viitorime! În arealul despre care povestesc, pe aproape de cingătoarea dintre nord și sud, s-a dezvoltat, prin timp, o localitate numită Bacău. Nu departe de aceasta, a Înflorit, ceva mai târzior, un fel de așezare, În care a fost Înființată o fabrică de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
câte ceva din ce Îmi povestise anterior scoaterii telefonului din cutiuța sa de piele, ori, poate, dintr-un soi de plastic. Dar, ce-mi povestise, oare? Îmi povestise, că, În ultima săptămână de viață, parcă a trăit ani Întregi. În acest areal de basm. În poiana de sub stânca și de lângă pădurea și de deasupra adâncimii văii de dedesupt. Soarele, când răsare, pare că iese, de pe undeva, de prin niște ascunzișuri de basm. Și apare Încet, Încet, ca o ciripire de poet, În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să i se alăture imediat, pentru ca nu cumva, la ieșirea din sală a trupului, să rămînă - supraeu neștiut - prins, pentru totdeauna, sub bolțile de piatră ale Escorialului. La mausoleu nu a mai mers. Thomas putea fi socotit, păstrînd proporțiile și arealul, un mascul Alfa. Un leu trona peste femelele din propria haită; un macac, de asemenea, peste maimuțele turmei sale. Acolo totul era evident: Alfa fecunda tot. Thomas habar nu avusese cine Îi primise sămînța; stors Într-o eprubetă, redus la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
la rețeaua națională/europeană de transport pentru majoritatea regiunilor, din cauza lipsei de întreținere a drumurilor județene; − lipsa infrastructurii urbane moderne (apă, canalizare, drumuri modernizate, iluminare publică), care afectează negativ interesul investitorilor străini. − îmbătrânirea și scăderea populației; − riscul depopulării în anumite areale urbane; − necorelarea mecanismelor fiscale cu procesul de descentralizare a responsabilităților administrative de la nivel central către autoritățile locale etc. Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR) include toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Maine de Biran, Condillac sau chiar Kierkegaard). Un fapt rămâne decisiv însă: onestitatea perfectă și gratuită din care gândul filozofic al lui Michel Henry s-a plămădit, în creșteri succesive și neașteptate. Henry nu comite o simplă aplicație teologică în arealul fenomenologiei, ci își continuă intuițiile teoretice expuse încă de la începutul anilor ’60. El captează crepuscular câteva fascicule convergente în timp, recompuse, finalmente, într-un tablou exuberant. Creștinismul nu este decorul gândirii lui Henry, pentru că însăși esența fenomenologică a Revelației îi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
asupra mediului, apropiindu-se de un echilibru cu natura, cu ecosistemele naturale. Modelele de producție și consum tradiționale au permis populațiilor indigene viețuirea timp de multe zeci sau sute de generații umane pe același teritoriu. Progresul tehnic, înmulțirea populației, extinderea arealului așezărilor urbane, modelele noi de producție și consum, polarizarea societății după mărimea venitului, intervenția modei, apariția societății de consum, toate acestea au amplificat acumulările entropice ale proceselor economice, schimbând raportul om-mediueconomie în defavoarea mediului, dar, prin reacția inversă, și în defavoarea omului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
la modificările climei: specii noi de plante, animale, păsări, insecte își vor face apariția, gestiunea lor în interes național fiind necesară. Sunt preocupări la nivel de gospodării și ferme pentru creșterea struților, aclimatizarea salcâmului dulce, citricelor, a fructului kiwi, extinderea arealului smochinului, castanului comestibil. Concomitent, aridizarea solului trebuie să-și găsească soluții; - asigurarea autonomiei energetice a așezărilor rurale; - clarificarea prezentului și viitorului biocombustibililor; - studiul fezabilității biorafinăriilor în economia României, bazate în special pe deșeuri agricole; - culturi rapid crescătoare cu valoare energetică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
industriale, inclusiv reconstrucția ecologică; - alternative la exploatarea unor resurse sau la produsele rezultate pentru a se ține seama și de nevoile generațiilor umane viitoare; - eficiență maximă, externalități pozitive; - inventarul național al resurselor minerale. Resurse naturale regenerabile: - conservare și extindere a arealului; - exploatare până la limita de regenerare; - valoare adăugată maximă a produselor; - eficiență maximă, externalități pozitive; - reconsiderarea agriculturii ca aport la PIB; - punerea în valoare a resurselor incomplet sau deloc valorificate; - inventarierea resurselor naturale. Obiective-model în abordarea entropică: - eficiență maximă (entropie/unitate
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
regenerabile. Productivitatea terenurilor poate fi menținută, în mare măsură, prin tratarea cu deșeurile organice rezultate din procesarea produselor sau de la hrănirea animalelor (instalații de compostare, instalații de biogaz). Reconstrucția ecologică este un imperativ: se pot gândi acțiuni de extindere a arealului pădurilor, reforestarea suprafețelor supraexploatate, punerea în valoare a terenurilor degradate de activități economice anterioare, ameliorarea structurii vegetației/ recoltei, plantarea de nuci pe terenul public etc.; - amplificarea activității economice, obiectivul principal al unei strategii de dezvoltare a comunei Roșia Montană, este
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
posibile, cum ar fi: exploatarea extensivă pe termen mediu a resurselor existente cu forță de muncă disponibilă în comună; organizarea filierelor de procesare a produselor agricole; structură a activității economice, agricole în special, concordantă cu cerințele pieței; activități manageriale în arealul comunei; pot fi gândite colaborări cu comunele din zonă pentru a putea folosi capacitățile optime de procesare a produselor agricole care urmează a fi realizate în parcul agroindustrial. Asemenea colaborări sunt favorabile și activității de marketing, favorizând contracte pe termen
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
nocivă (cronică), deosebire fondată pe efectele acesteia asupra organismului; - oboseala primară și oboseala secundară, apreciate după antrenamentul unei persoane în raport de o anumită activitate (spre exemplu, oboseala primară apare după debutul activității); - oboseala locală și oboseala totală, ordonate după arealul organismului afectat de oboseală (întregul organism sau numai anumite organe ale sale). Cauzele marcante ale oboselii elevilor sunt, în primul rând, din punct de vedere managerial, cele de suprasolicitare. Vocile tuturor experților sunt conjugate în sensul criticării și al stopării
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
profesor itinerant (specializat În activitățile educativ-recuperatorii cu elevii care au un anumit tip de deficiență). Modelul comun. Este relativ asemănător modelului precedent, cu deosebirea că, În acest caz, profesorul itinerant e responsabil de toți copiii cu dizabilități dintr-un anumit areal și oferă servicii de sprijinire a copilului și familiei, Îi ajută pe părinți la alcătuirea programelor de Învățare, urmărește evoluția școlară a copilului, colaborează cu profesorii școlii obișnuite În care sunt integrați copiii și intervine atunci când apar probleme de Învățare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]