2,289 matches
-
accesul la zona sacră, la zona semnificațiilor, de a deschide lumi care, altfel, ar rămâne închise. Avem de-a face cu o ipostază particulară a celuilalt, alteritatea apropiindu-se, în aces caz, de funcțiile pe care le au miturile pentru arhetip: obiectivarea unei teme primordiale. Această nevoie a omului de a proiecta în altul tot ceea ce nu poate fi, tot ceea ce timpul nu-l poate ajuta să devină este înscrisă în natura sa. Acest altul este depozitarul viselor, a eliberării de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
265, 266, 268, 301 altul, 8, 75, 93, 142, 145, 146, 148, 158, 164, 166, 171, 176, 177, 180-182, 184, 188, 189, 197-200, 202, 210, 220, 241, 251, 267, 292 animal, 19, 32, 33, 35, 37, 118 anistorie, 99, 187 arhetip, 5, 7, 8, 10, 15, 16, 84, 86-89, 91-96, 99, 115, 119, 127-129, 133, 136-138, 187, 202, 263, 267 categorie, 93, 110, 187, 224-227, 235, 263, 266 comunicare, 10, 11, 15, 21, 23, 29, 31, 35, 39, 72, 73, 77
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Gustav Jung (1919) pentru a desemna imaginile arhaice (dragonul, Paradisul pierdut ...) care constituie un fond comun al întregii umanități. Le regăsim la fiecare persoană, din toate timpurile și de pretutindeni, alături de amintirile personale. Vehiculate în fabule, mitologie, basme și legende, arhetipurile se manifestă în vise, deliruri și artele picturale." (Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. arhetip). 191 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994. 192 Ion
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
toate timpurile și de pretutindeni, alături de amintirile personale. Vehiculate în fabule, mitologie, basme și legende, arhetipurile se manifestă în vise, deliruri și artele picturale." (Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. arhetip). 191 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994. 192 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura comunicare.ro, 2004, p. 7. 193 "Revolta omului în fața furtunilor devastatoare, groaza sa în fața elementelor dezlănțuite umanizează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Edmund Leach, Culture and Communication: The Logic by which Symbols are Connected, Cambridge, Cambridge University Press, 1976, p. 70. 206 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994, p. 150. 207 "Omul primordial se dovedește îndeosebi a fi un arhetip, cu neputință a se realiza deplin într-o existență umană oarecare. Scăpând de condiționarea sa istorică, omul nu-și părăsește calitatea de ființă umană spre a se pierde în animalitate, el regăsește limbajul, și uneori, experiența unui paradis pierdut. Visurile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
om sau despre lume va proveni tot de aici. Ar fi, firește, o greșeală să presupunem că aceste imagini ale fanteziei izvorâte din inconștient își pot găsi o utilitate imediată ca revelațiile, de pildă." (Ibidem). 314 "Este vorba despre un arhetip revitalizat, după cum numeam altundeva aceste imagini originare. Modul de gândire primitiv și analogic al visului este cel care reproduce imaginile străvechi. Nu este vorba despre o reprezentare moștenită, ci despre trasee moștenite" (Carl Gustav Jung, Personalitate și transfer, traducere de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Așa cum a arătat foarte bine Ph. Hamon (1981, p. 57) putem spune că "astfel de liste de acțiuni, mai mult sau mai puțin ordonate, pot fi adesea reduse la o calificare permanentă [...], deci la definiția unui tip sau a unui arhetip de personaj"2. Ghicitorile pentru copii se bazează pe acest postulat, și anume că o enumerare de acțiuni poate caracteriza un actor și că, de aici, numind acțiuni sau mimîndu-le, putem identifica despre ce este vorba (cf. mai departe, cazul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrise ce ar putea fi reunite sub tema-titlu "a aprinde o lampă de stradă", servesc de fapt la a arăta calificările/funcțiile unei clase de actori: "aprinzătorii de lămpi de stradă". Ne apropiem astfel de noțiunea de "definiție a unui arhetip de personaj" (Ph. Hamon), descriere care, prin intermediul unei descrieri de acțiuni, face trimitere la o stare socială și/sau profesională. Ultima caracteristică a POVESTIRII permite distincția dintre DA și FINALUL său: Naratorul care vrea să ordoneze succesiunea cronologică a evenimentelor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
metamorfoza ființa umană într-o entitate trans-personală, oglindind astfel niște straturi mai adânci ale psihicului, la care conștiința (eul individual) nu are acces. "Realitatea" vizată de melodramă ar întoarce așadar arta dinspre amăgitoarea contingență înspre izvorul ideilor platoniciene, spre lumea arhetipurilor, unde nu e loc pentru individ și trăirile lui mărunte (vezi latura sa "expresionistă"). Așadar, s-ar părea că numai în forma schematic-obiectivă a (melo)"dramei" se poate vorbi cât de cât convingător despre suflet. Iar genul acesta de artă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
să stea în atenția exegeților români, pentru că aici se află nodul de înțelesuri de dezlegat și nu lansajul în polemici sterile. Conflictul dintre păstori nu este decît punerea în scenă a unei interogații grave și obsedante (cu suport în abisalul arhetipurilor comune popoarelor de mare tradiție agro-păstorească) și care și-a găsit o formă de exprimare în spațiul carpatic. Nu trebuie să deruteze că mesagerul este un simplu analfabet. Moartea se arată aceeași pentru toți și nimeni nu-și poate dovedi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Pe asemenea căi, negativul (și moartea) cunoaște o serie întreagă de înțelesuri, decriptate de Eliade (și nu numai) în multe dintre lucrările sale. Există o moarte creatoare, pusă în relație cu miturile active, resurecționale ale vegetației și cu familia de arhetipuri, de asemenea „constructive”, din sistemul imaginarului: apa, femeia, șarpele, calul, luna. Moartea mai poate fi adevărată și reală, cînd îndeplinește un rost; spre deosebire de moartea banală, comună. Omul ales, eroul tragic „știe” să moară, experimentînd propria-i existență dramatică, în sens
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căi „necunoscute” și uneori pustii, și ea rostește în stînga și-n dreapta cuvinte întrebătoare: „... dacă mi-ați văzut,/ De mi-ați cunoscut”, trecînd prin sate un oier falnic și ortoman, „cel cu căciula brumărie”. Vitoria tinde spre starea de arhetip, de ființă chtoniană. Numai aceasta, în chip de Mutter Erde, se arată neîntrecută acaparatoare, nu ostenește să-și apere cu strășnicie și să-și recupereze inventarul bărbătesc, drept proprietate absolută. Ea posedă nesecate resurse de energie s-o regăsească dacă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
politică a fost dominată de Partidul LiberalDemocrat. Sistemul prezidențial are următoarele caracteristici: șeful statului este și șeful executiv și nu răspunde în fața Parlamentului; șeful statului nu este atotputernic, dar Parlamentul nu-l poate determina să demisioneze decât în cazuri excepționale; arhetipul sistemului prezindențial este S.U.A.; acest tip de sistem a fost adoptat și de Rusia, chiar dacă aici există prim ministru; Modelul prezidențial american: la nivel federal, puterea executivă este deținută de Președinte iar puterea legislativă de Congres format din Senat și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1993-2001), Barack Obama (din 2009); președinți republicani: Richard Nixon (1969-1974), Gerard Ford (1974-1977), Ronald Reagan (1981-1989), G. Bush (1989-1993), G.W.Bush (2001-2009); Sistemul semiprezidențial: Președintele este arbitrul vieții publice; Președintele numește Primul Ministru din facțiunea care a câștigat alegerile; arhetipul sistemului semiprezidențial este Franța de la instaurarea celei de-a V-a Republici (1958); Sistemul semiprezidențial din Franța Președintele: este ales prin vot universal; inițial avea mandatul de 7 ani, prin referendumul din 2000, s a redus la 5 ani; promulgă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sunt legate mass-media, si cu mult încercată lor tema a ceea ce se numeste human interest: "românce, religion, money, children, health, animals". Printr-o prezentare dramatică a faptelor și bine calculate stereotipii, ea mizează pe o reorientare a opiniei în funcție de noi arhetipuri și simboluri, pe care își ia îndatorirea de a face publicul să le adopte".14 Însă, pe cât de adevărat este ca in RP sunt folosite asemenea tehnici, pe atât este de puțin justificat să li se impute lor "reorientarea" opiniei
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
care își ia îndatorirea de a face publicul să le adopte".14 Însă, pe cât de adevărat este ca in RP sunt folosite asemenea tehnici, pe atât este de puțin justificat să li se impute lor "reorientarea" opiniei publice în funcție de noi arhetipuri. Chiar faptul, valabil pentru publicitatea comercială și publicitatea corporatistă, în egală măsură, ca strategiile de comunicare se elaborează numai după o strictă observare a caracteristicilor publicului-țintă, ne arată că reorientarea către alte "arhetipuri și simboluri", către alte "interese publice" aparține
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
impute lor "reorientarea" opiniei publice în funcție de noi arhetipuri. Chiar faptul, valabil pentru publicitatea comercială și publicitatea corporatistă, în egală măsură, ca strategiile de comunicare se elaborează numai după o strictă observare a caracteristicilor publicului-țintă, ne arată că reorientarea către alte "arhetipuri și simboluri", către alte "interese publice" aparține societății, reorientare care pune accentul teoretic și moral pe noile teme (materii prime, daca ne este permisă expresia) pentru strategiile persuasive, nu pe strategiile discursive (produsul finit) al diverselor "manipulări" prin intermediul comunicării. Pe
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și norme este calitativ generator și organizator de scheme ale sistemului periferic mai numeroase, condiționale, contextualizate și variabile. Thêmata: noțiune propusă de Holton (1981), apoi reluată de Moscovici și Vignaux (in Guimelli, 1994), pre-zentîndu-se în general sub formă de idei-surse, arhetipuri, scheme de opoziții (bărbat/femeie; elită/popor; libertate/constrîngere; sacru/profan), implicînd o "the-matizare" generică și modulații socio-istorice, argumentative și spațio-culturale, integrate mai mult sau mai puțin în RS. Index de nume A Abric (Jean-Claude), 18, 70-71, 76, 89-90, 92-93
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei definiții cât mai obiective, care să acorde o importanță specială și expresiei de imagine vizuală. Capitolul introductiv recurge la sondarea relațiilor instaurate de-a lungul vremii între domeniile sacrului și ale artei vizuale, urmărind diferitele expresii ale acestora, de la arhetip, la mit și simbol. Înțelegând sacrul ca un veritabil fundament al creației artistice, această parte a lucrării își propune spre analiză și existența legăturilor stabilite între fenomenele creatoare ale artei și înțelesurile expresiei de experiență religioasă. Se dezbate astfel un
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
noțiuni, vom avea în vedere tratarea unei idei premergătoare acestora, menită să prezinte sacrul în lumina unui fundament esențial al actului creator în genere. Investigând legăturile instituite între acestea vom face referire la trei dintre formele primare ale manifestării sacrului arhetipul, mitul și simbolul -, prin intermediul cărora omul se poate desprinde de realitatea profană, căutând adevărurile absolute ale Realității supranaturale. Totodată, vom porni de la convingerea că cele trei noțiuni mai sus enunțate constituie unele dintre argumentele cele mai solide ale fundamentării actului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
explicând și potențând deopotrivă raporturile dintre sacru și arta vizuală. În susținerea acestei teorii, readucem în actualitate conceptul jungian de Dumnezeu arhetipal, conform căruia, la nivelul cel mai profund al psihicului fiecărui individ, rezidă o amprentă specifică a prototipului divin. Arhetipul constituie o imagine primordială și un "model ideal"87, "care se repetă în cursul istoriei acolo unde fantezia creatoare se manifestă liber. Dacă cercetăm aceste imagini mai îndeaproape, descoperim că ele sunt întrucâtva rezultanta formulată a numeroase experiențe tipice ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nenumăratelor trăiri de același tip. Ele descriu milioane de experiențe individuale în medie și astfel oferă o imagine a vieții psihice, descompusă și proiectată în multiple figuri ale pandemoniului mitologic"88. În conformitate cu însemnătatea care i se acordă în domeniul psihanalizei, arhetipul face referire la o serie de imagini arhaice, care persistă în conștiința întregii umanități, încă din cele mai vechi timpuri. El poate fi înțeles deci, ca o expresie a subconștientului colectiv, ca o predispoziție a conștiinței sociale, și ca un
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ca o expresie a subconștientului colectiv, ca o predispoziție a conștiinței sociale, și ca un dat aprioric al psihicului uman de a produce reprezentări. Ținând cont de aceste realități, dar și de celebra aserțiune eliadiană conform căreia "crearea Lumii devine arhetipul oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă interacțiune a conceptului de arhetip (ca o imagine primordială, originară) cu cel de creație artistică (ca generatoare de imagini originale, dobândite prin actul producerii operei de artă). Fiind înnăscut în firea umană
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ca un dat aprioric al psihicului uman de a produce reprezentări. Ținând cont de aceste realități, dar și de celebra aserțiune eliadiană conform căreia "crearea Lumii devine arhetipul oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă interacțiune a conceptului de arhetip (ca o imagine primordială, originară) cu cel de creație artistică (ca generatoare de imagini originale, dobândite prin actul producerii operei de artă). Fiind înnăscut în firea umană, arhetipul reprezintă argumentul corespondenței dintre creația divină și cea umană, omul repetând, la
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă interacțiune a conceptului de arhetip (ca o imagine primordială, originară) cu cel de creație artistică (ca generatoare de imagini originale, dobândite prin actul producerii operei de artă). Fiind înnăscut în firea umană, arhetipul reprezintă argumentul corespondenței dintre creația divină și cea umană, omul repetând, la nivelul posibilităților sale, modelul arhetipal al acțiunilor creatoare primordiale. În acest sens, psihologul și psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung scria că procesul creator rezidă în stimularea arhetipului la
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]