2,292 matches
-
iată / Ochii ce se Întind ai Omului privesc adîncurile unor lumini minunate!"144 Înțelegem astfel că pentru Blake sferele îngerești există din veșnicie, iar taină lor este cunoscută doar de Dumnezeu, spre care acestea veșnic se înalță. Sferele îngerești sînt arhetipuri dumnezeiești ce țin de ordinea lăuntrica a divinității. În mijlocul lor se află Mielul lui Dumnezeu care, din mila pentru cei ce dorm (cei aflați în cădere), va împlini Opera Creației. Căderea din veșnicie nu este o cădere totală. Doar o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Schelling privind viitorul conținut în prezent în stare abisal-germinală. De asemenea, teoria lui Paracelsus pare să explice existența în sistemul cosmologic al lui Blake a ideii că ființele eterne preced creația, acestea desfășurînd prin expansiune și contracție energiile creative ale arhetipurilor ființiale increate. Această concepție denotă un dinamism "static", deoarece avem și lege și paradoxala mișcare-libertate a legii, simultan. În acest sens, în fizica modernă ideea de "constante variabile" a fost dezvoltată de prin anii 1930, avînd însă antecedente în Lord
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nu fie pierdută"167: lanțul cauzalității trebuie să rămînă neatins de haos de la început și pînă la sfîrșit. Concepția creației care durează 6000 de ani apare și la Meister Eckhart 168, pentru care Dumnezeu creează din neant, prin cuvînt, după arhetipurile divine 169. La Eckhart, "creare" se apropie de ideea de Maya, iluzie, "pur neant"170, în schimb "facere" înseamnă primirea fundamentului de dincolo de Maya în Maya însăși, adică înseamnă primirea sufletului, care, pentru Eckhart, este singura realitate. Mai mult, observăm
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ur-th-on-a) în cauzalitate. Acesta devine Timp (Los), avînd nevoie de spațializare (Eni-tharm-on) fenomenala pentru împlinirea coborîrii în moarte a Tatălui (Tharmas), în Udan Adan (i.e. Neantul sau "gaură neagră" din fizica cuantică modernă că întoarcere la Neant a Ființei: puternicul arhetip numit descensus ad inferos). În sanscrita udán înseamnă "val" sau "apă"; ádana înseamnă "mistuire", "consumare", "mîncare"271. Spațializarea se face prin inima (Los) în jos spre pîntec (Enitharmon-spațiu). Clipa-atemporalul-Urthona (extremă de sus-cerul) atinge cealaltă extremă (din inimă-Los) și se produce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
New York, 1959 (Henry Holt, New York, 1946) 66. Robert E. Simmons, "Urizen: The Symmetry of Fear", în Blake's Visionary Forms Dramatic, ed. David V. Erdman și John E. Grant, Princeton, 1970 67. Mihai A. Stroe, Romantismul german și englez. Știință arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii și numărul de aur, Institutul European, Iași, 2004 68. Mihai A. Stroe și Gabriel Forfota, William Blake și sensul creației în mistica intelectuală europeană, în William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, Institutul European, Iași, 1998, pp. 15-129
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dima (coordonator), Editura enciclopedica română, București, 1972 17. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, univers enciclopedic, București, 1998 [titlu original: Leș structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, Paris, 1992/1960] 18. Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Arhetipuri și repetare, univers enciclopedic, București, 1999 [titlu original: The Myth of the Eternal Return, Princeton University Press, Princeton, 1954/1971; Le mythe de l'éternel retour, Éditions Gallimard, 1957] 19. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, Univers Enciclopedic, Editura
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dificultăților (subliniate de editorul englez, Șir Geoffrey Keynes) privind ordinea foilor manuscrisului. Imaginile angelice se succed într-o alternanta amețitoare cu imagini sumbre ale lumii-ruină care a căzut din Spirit. În Vala Blake descrie mitul Albionului (simbolizînd Anglia, dar și arhetipul omului primordial), transformările sale de la starea de fragmentare-dezbinare (Albion cade în primul rînd din cauza lui Vala) la cea de unitate-comuniune, fiecare Zoa avansînd spre unificare. Albion este compozit: în el există "Cei Patru Puternici" ("Four Mighty Ones"), i.e. cei patru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
numerele care au un nume"; ceea ce ne arată că spiritul și spațiul spiritului sînt indicibile. Traducerea ar putea fi și: "în linii drepte întrecute de proporții de [...]", cu sensul, posibil, că numărul și măsură preced mersul stelei, determinîndu-l. Numărul este arhetip și predetermina realitatea fizică. 90 (ÎI, 275) În piramidă-nvăpăiată, sau in Cub (fiery pyramid, or Cube): Din nou posibilă referire la ideile pitagoreice, philolaice, platonice și kepleriene [vezi supra, nota despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)] despre piramida-tetraedru în calitate de corp al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai sus, se adăuga astfel sfera dintre Terra și Venus (icosaedru). 101 (ÎI, 286) uimitoarele lor mersuri aspru supuse în vastul adînc: Blake pare să exprime propria să uimire în fața descoperirii lui Kepler conform căreia cele cinci corpuri "platonice", adevărate arhetipuri matematice sau geometrice, descriu perfect structura orbitala a sistemului solar [vezi notă despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. Blake este, așadar, uimit de rigoarea matematică irezistibila pe care o urmează traiectoriile orbitale ale planetelor sistemului solar. 102 (ÎI, 292) sfera-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rămîn Coloniile și refuză alarmă puternică. Pe-acele vaste dealuri umbroase dintre America și malul lui Albion, / Acum zăvorite afară de marea Atlantică, numite dealuri Atlantice, / Căci din a' lor piscuri strălucitoare poți trece către lumea de Aur, / Un străvechi palat, arhetip al unor mărețe Imperii, / Nemuritoarele turnuri și-înalță, ce fost-a-n pădurea lui Dumnezeu construit / De către Ariston, regele frumuseții, pentru a sa răpită mireasă." 347 (3) womb impress'd: Blake vrea probabil să spună: womb impregnated. 348 (3) sferele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lumină infinită ce depășește orice dualități de tipul lumină-întuneric, cald-rece, etc. 351 (5, 4) jumătate fiara: Vezi Vala, I, 176: "Femeie jumătate și jumătate Spectru". Așadar, Blake identifica în mod limpede "Spectrul"/spectralul cu "fiara"/animalicul din om (echivalent cu arhetipul jungian al umbrei). 352 (5, 5) urcară ale lui metale: Compară Vala, I, 177: "în buzele și-obrajii ei urcară ale lui otrăvi". 353 (5, 6) al lui chip de stana: Vezi Vala, I, 178: "și-a lui solzoasă-armură îmblînzind-o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
disjuncția dintre frumos și adevăr (autonomia esteticului). Însă universalitatea fără concept nu elimină semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează cu simboluri, metafore, alegorii, vehiculul privilegiat al sensurilor și adevărurilor ei, este arhetipul. Astfel Hegel, Eliade și Jung ne ajută să oferim o determinare suplimentară universalității fără concept: frumosul este universal concret, universal abstract cu propriile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei reprezentări concrete pentru care arhetipul este o imagine mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și adevărurilor ei, este arhetipul. Astfel Hegel, Eliade și Jung ne ajută să oferim o determinare suplimentară universalității fără concept: frumosul este universal concret, universal abstract cu propriile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei reprezentări concrete pentru care arhetipul este o imagine mai adecvată decât conceptul pur analitic fiind astfel tot un adevăr dar, întrupat sensibil. Concretul este întotdeauna concretizarea unui universal. Semnificația este tocmai sensul formei, altfel nu ar avea sens ca forma să aibă o anumită formă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
contemple modelul divin ce‑1 poartă în sine așa cum se exprimă sfântul Grigore de Nissa: cel iubitor care arde de dorința frumuseții, privind continuu ceea ce îi apare ca o imagine a ceea ce dorește, tinde să fie mulțumit de însăși figura arhetipurilor 76. Așa cum a fost necesar ca să vină Isus pentru ca Duhul Sfânt să locuiască în Fiul Omului, tot la fel e necesar ca Isus să ni‑1 trimită după ce se va întoar‑ ce la Tatăl: Duhul însuși vă va călăuzi spre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
corespunde afirmației că Dumne‑ zeu este asemănător omului. Astfel Dumnezeu ia ființă umană într‑o icoană vie: Dumnezeu nu este străin, omul este chipul uman al lui Dumnezeu. Creștinismul, religie a chipurilor, ne orientează astfel mereu spre Chipul chipurilor, spre arhetipul tuturor icoanelor pentru a descifra în chipul plin de frumusețe, un mister: Doar chipul lui Dumnezeu în noi ne permite să descifrăm chipul oricărui om în Dumnezeu, să descifrăm misterul chipurilor care îl înconjoară pe omul contemporan. Această frumusețe pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
străduința unei elaborări definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de‑a lungul secolelor în aceeași manieră. Un astfel de concept în artă nu trebuia să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
transpersonal (acel Eu transcendent la care aspiră ascetul buddhist prin meditație). C. G. Jung vorbește de suma sau compunerea conștiinței tuturor oamenilor, la nivelul unor comunități dar și la nivelul întregii omeniri, așadar de Conștiința colectivă, cu imaginile populare apriorice - arhetipurile (principii psihice comune întregii umanități). Aici se înscrie și noțiunea de “sfânt” - calitate specifică, inefabilă, care nu poate fi înțeleasă în planul conceptelor (Rudolf Otto, 1958). De la Eul transpersonal se ajunge prin sumație la spirit, la fel cum de la particulele
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
iar legea atracției universale are aceeași relație matematică ca și legea atracției electrostatice, ca să dăm doar două exemple. Ar fi vorba aici de două fenomene, din două domenii distincte, ce se manifestă ca particularizări (din nou principiul holografic) ale unui arhetip, anume relația matematică unde: F - forța de atracție; k - constantă; α1, α2 - o caracteristică a corpurilor; r - distanța dintre corpuri (v. fig. II.1). Arhetipul devine pentru atracția universală atracția electrostatică unde: m - massa corpului; r - distanța dintre corpuri; q
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
din două domenii distincte, ce se manifestă ca particularizări (din nou principiul holografic) ale unui arhetip, anume relația matematică unde: F - forța de atracție; k - constantă; α1, α2 - o caracteristică a corpurilor; r - distanța dintre corpuri (v. fig. II.1). Arhetipul devine pentru atracția universală atracția electrostatică unde: m - massa corpului; r - distanța dintre corpuri; q - sarcina electrică; d - distanța dintre sarcini; el este valabil în domeniul: mecanicii electricității). Un lucru cât se poate de firesc: conform, Tabula smaragdina specifică că
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
șamanului. Totodată, la §II.5 sunt prezentate detalii de natură să fundamenteze afirmația lui. În mod inconștient, în toată lumea modernă se aplică aceeași concepție sub forma cultului sfinților, eroilor, strămoșilor, personalităților (moaște, monumente, comemorări). Putem considera că aici acționează un arhetip (motiv comun tuturor/multor cultúri ) (v. §II.4.3.7). Conceptul de atracție exercitată de corpul grosier pentru cel eteric este valabil și pentru alte corpuri, de subtilitate superioară, detașate de restul celor inferioare; un exemplu în acest sens este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nici cu vreun om în stare de veghe; un om aflat într’o stare similară (somn, de exemplu) poate fi însă contactat. Tot în această stare, corpul astral permite accesul omului la informații aflate în așa numitul subconștient colectiv (sau arhetip) aparținând întregii omeniri (în concepția lui C. G. Jung) sau chiar la nivel universal, dând impresia omniscienței; un subiect care s’a aflat într’o astfel de situație a declarat: “...eram ca și cum aș fi posedat cunoștința tuturor lucrurilor. Pentru câteva
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
câteva caracteristici ale comunicării. Comunicarea se face nu în cuvinte, ci direct prin gânduri, fără a face apel la un limbaj propriu-zis, unii dintre acești subiecți acreditând chiar folosirea unei “limbi universale” . În fapt, gândirea e acea limbă universală, un arhetip; fiecare dintre limbile materne nefiind altceva decât o particularizare a acelui arhetip, desigur în baza principiului holografic. Dar, în unele cazuri, mai ales atunci când adresarea aparține unei entități în mod normal spirituale, către una umană, comunicarea − mentală în fapt − este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
prin gânduri, fără a face apel la un limbaj propriu-zis, unii dintre acești subiecți acreditând chiar folosirea unei “limbi universale” . În fapt, gândirea e acea limbă universală, un arhetip; fiecare dintre limbile materne nefiind altceva decât o particularizare a acelui arhetip, desigur în baza principiului holografic. Dar, în unele cazuri, mai ales atunci când adresarea aparține unei entități în mod normal spirituale, către una umană, comunicarea − mentală în fapt − este percepută ca o adresare în limba omului destinatar al comunicării; este cazul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]