4,476 matches
-
finalitatea arhitecturii nu stă în simpla vedere sau în contemplare. Ea este experiență și se actualizează. Spațiul arhitectural devine obiectiv doar prin interactiunea dintre subiect și obiect, așadar în mișcare. Timpul participă prin funcțiune la definirea esenței însăși a spațiului arhitectural. Spațiul arhitectural este de fapt un continuu spațiu-timp în care lumina are rolul de a-l pune in valoare, care dă calitatea estetică spațiului și ;implicit calitate estetică arhitecturii. Spațiul arhitectural este un spațiu limitat (definirea lui se face stabilind
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
nu stă în simpla vedere sau în contemplare. Ea este experiență și se actualizează. Spațiul arhitectural devine obiectiv doar prin interactiunea dintre subiect și obiect, așadar în mișcare. Timpul participă prin funcțiune la definirea esenței însăși a spațiului arhitectural. Spațiul arhitectural este de fapt un continuu spațiu-timp în care lumina are rolul de a-l pune in valoare, care dă calitatea estetică spațiului și ;implicit calitate estetică arhitecturii. Spațiul arhitectural este un spațiu limitat (definirea lui se face stabilind limite în
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
participă prin funcțiune la definirea esenței însăși a spațiului arhitectural. Spațiul arhitectural este de fapt un continuu spațiu-timp în care lumina are rolul de a-l pune in valoare, care dă calitatea estetică spațiului și ;implicit calitate estetică arhitecturii. Spațiul arhitectural este un spațiu limitat (definirea lui se face stabilind limite în spațiul existențial). Spațiu astfel definit, reunit cu funcțiunea într-o unitate indisolubilă, în urma organizării, ne dă spațiul organizat sau spațiul arhitectural. Prin organizare, facem ca fiecărui element funcțional să
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
estetică spațiului și ;implicit calitate estetică arhitecturii. Spațiul arhitectural este un spațiu limitat (definirea lui se face stabilind limite în spațiul existențial). Spațiu astfel definit, reunit cu funcțiunea într-o unitate indisolubilă, în urma organizării, ne dă spațiul organizat sau spațiul arhitectural. Prin organizare, facem ca fiecărui element funcțional să îi corespundă un element spațial. Arhitectura devine singura artă care delimitează și organizează o realitate concretă, ;și-i dă‚ spațiului o istorie”. Spațiul, în arhitectură, este înțeles dacă este analizat impreună cu
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
care delimitează și organizează o realitate concretă, ;și-i dă‚ spațiului o istorie”. Spațiul, în arhitectură, este înțeles dacă este analizat impreună cu celelalte două elemente morfologice ale arhitecturii: masa (volumul) și lumina. Masa constituie elementul pozitiv al întregii morfologii arhitecturale, materia. Spațiul este elementul negativ, el este exclusiv receptor sau conținător. Lumina leagă și separă prin liniile care încadrează suprafețele, suprafețele care dau formă volumelor. Spațiul arhitectural răspândește lumina, el nu este doar un mediu de propagare al ei. El
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
ale arhitecturii: masa (volumul) și lumina. Masa constituie elementul pozitiv al întregii morfologii arhitecturale, materia. Spațiul este elementul negativ, el este exclusiv receptor sau conținător. Lumina leagă și separă prin liniile care încadrează suprafețele, suprafețele care dau formă volumelor. Spațiul arhitectural răspândește lumina, el nu este doar un mediu de propagare al ei. El capătă valoare pozitivă deoarece el pătrunde acolo unde masa cedează. Fără spațiu, masa n-ar putea să ia, la exterior, forma unui portic, de exemplu. Forma arhitecturală
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
arhitectural răspândește lumina, el nu este doar un mediu de propagare al ei. El capătă valoare pozitivă deoarece el pătrunde acolo unde masa cedează. Fără spațiu, masa n-ar putea să ia, la exterior, forma unui portic, de exemplu. Forma arhitecturală constituie limita între dilatarea masei și rezistența spațiului. Spațiul arhitectural are funcție modelatoare asupra psihicului uman. Superioritatea spațiului arhitectural în raport cu ”celelalte” spații dacă putem afirma așa ceva, rezidă din complexitatea și experiența pură , fenomenologică pe care o susține. Arhitectul nu creează
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
propagare al ei. El capătă valoare pozitivă deoarece el pătrunde acolo unde masa cedează. Fără spațiu, masa n-ar putea să ia, la exterior, forma unui portic, de exemplu. Forma arhitecturală constituie limita între dilatarea masei și rezistența spațiului. Spațiul arhitectural are funcție modelatoare asupra psihicului uman. Superioritatea spațiului arhitectural în raport cu ”celelalte” spații dacă putem afirma așa ceva, rezidă din complexitatea și experiența pură , fenomenologică pe care o susține. Arhitectul nu creează numai un spațiu (un spațiu delimitat, tăiat în ansamblul lucrurilor
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
pătrunde acolo unde masa cedează. Fără spațiu, masa n-ar putea să ia, la exterior, forma unui portic, de exemplu. Forma arhitecturală constituie limita între dilatarea masei și rezistența spațiului. Spațiul arhitectural are funcție modelatoare asupra psihicului uman. Superioritatea spațiului arhitectural în raport cu ”celelalte” spații dacă putem afirma așa ceva, rezidă din complexitatea și experiența pură , fenomenologică pe care o susține. Arhitectul nu creează numai un spațiu (un spațiu delimitat, tăiat în ansamblul lucrurilor aflate în relații de proximitate), ci propune o experiență
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
a epocii respective, un document care vorbește despre un anumit stadiu de dezvoltare a vieții economice, sociale și spirituale din perioada și din zona respectivă, despre o ctitorie a aceluiași domnitor Vasile Lupu, care a ctitorit, în același an, bijuteria arhitecturală de la Trei Ierarhi. 5. BISERICA BANU În inima Iașului, pe strada Lăpușneanu, care nu numai că a intrat în literatură prin pana fiilor lui, dar am putea spune că definește orașul Iași, se află o biserică cunoscută sub numele de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
după care s au făcut consolidările necesare. În decursul vremurilor, acest monument de artă a fost descris de diverși vizitatori: călugărul rus Trifon Korobcinicov (1593), episcopul Bogdan Melchisedek, arhitectul francez André Lecomte de Noűy și alții. Din punct de vedere arhitectural, clădirea atrage atenția prin diferite particularități: planul este în formă de cruce (treflat), cu abside semicirculare expresive și cu pronaosul supralărgit. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos este înlocuit cu trei arcade, sprijinite pe două coloane, bolțile aparțin stilului moldovenesc
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nu există perete despărțitor, ci numai o arcadă sprijinită pe pereții laterali. Patru ferestre laterale (câte două pe fiecare latură) și una pe absida altarului luminează interiorul. Toate ferestrele au gratii din fier forjat. La interior, pereții nu au ornamentații arhitecturale. Altarul are o ușă a proscomidiei și o ușă care comunică cu exteriorul, pe peretele dinspre miazăzi. Plafonul nu este boltit. Este un tavan din scânduri bătute pe grinzi de lemn și ornamentat cu baghete liniare, care alcătuiesc romburi. Tavanul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
la alte biserici de Eustațiu Altieri. Numai icoanele mari din registrul de jos au altă factură și au inscripții în limba bulgară. Stranele, așezate pe pereții laterali, sunt frumos sculptate cu motive florale. În exterior, pereții clădirii nu au ornamentații arhitecturale, în afară de liniatura profilelor de la cornișă și unele ieșituri din câmpul fațadei, formând panouri. Deasupra ușii de la intrare se află icoana în ulei a hramului (sfântul Ștefan) amplasată într-o ni șă. Absida altarului este sprijinită la exterior de un contrafort
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu acolade zimțuite, iar în partea de jos se termină cu câte un triunghi. Un alt rând de panouri cu acolade se așterne sub strea șină cu console din piatră. Clădirea bisericii Sfinților Teodor este reprezentativă ca stil și concepție arhitecturală, pentru perioada ei de construcție, prezentând interes ca monument de artă. 44. BISERICA TOMA COZMA Situată în cartierul Păcurari, la intersecția străzii Toma Cozma cu strada Școalei, această biserică a fost zidită în anul 1807. Ctitori au fost Biv-Vel Paharnicul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din Iași despre care vorbim. Hramul bisericii din Iași este Cuvioasa Parascheva. Construcția bisericii din Iași nu are un trecut istoric despre care se poate vorbi, fiind de dată recentă, construită din subscripțiile credincio șilor. Ca stil, nu se desoebește arhitectural de celelalte biserici ortodoxe. F. BISERICI DISPĂRUTE BISERICI DISPĂRUTE Mai toate bisericile actuale au sub temeliile lor urme ale existenței din vremuri îndepărtate ale unor bisericuțe din lemn sau chiar din zid, care, ajungând în ruină, au fost refăcute în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
atragerea de investitori și de noi funcțiuni în zonă; - dezvoltarea șsi amplificarea funcțiunilor existente; - crearea de noi locuri de muncă, ca urmare a dezvoltării economice; - restaurarea și modernizarea fondului locativ existent; - protejarea, conservarea și restaurarea clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală; - remodelarea spațiului prin amenajări urbane în spiritul vechii imagini a străzii, amplificarea spațiilor verzi și personalizarea lor în sit; - crearea unei ambianțe turistice atractive, cu dezvoltarea serviciilor specifice. Proiectul de dezvoltare urbană Strada Lăpușneanu urmărește “renașterea unui trecut, nu prin
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
zonei Cuza Vodă - Baș Ceauș din punct de vedere economic, socio-cultural și de mediu. OBIECTIVE SPECIFICE: 1. Reabilitare clădiri 2. Refacere infrastructură 3. Dezvoltarea unui Centru Comunitar în acord cu problemele specifice JUSTIFICARE/ MOTIVARE: 1. Nevoia de valorificare a patrimoniului arhitectural în zona centrală a orașului, aflat într-o stare de degradare continuă 2. Necesitatea reabilitării infrastructurii fizice 3. Necesitatea rezolvării unor probleme sociale acute 4. Necesitatea dezvoltării unor activități economice viabile în zona centrală a orașului PĂRȚI INTERESATE: APL (CL
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
automatului se opune concepției despre un corp-centru, un corp care are o unitate centrală. Chiar dacă anumite organe sunt mai centrale decât altele, ele nu sunt totuși în măsură să iradieze în întregul spațiu corporal. Corpul mașină este ca un edificiu arhitectural: el are fundații, piloni, chei de boltă, părți care susțin ansamblul și părți care îl împodobesc-fiecare parte are rolul ei, dar edificiul nu se regăsește în fiecare din părțile sale. Înconjurăm edificiul, îl descriem piesă cu piesă așa cum Descartes a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
regăsește în fiecare din părțile sale. Înconjurăm edificiul, îl descriem piesă cu piesă așa cum Descartes a descris corpul uman, atât de exhaustiv, tocmai pentru că întregul este compus numai din părți. Nu din cauza acestei structuri discontinui a corpului sau a caracterului arhitectural al organizării lui, explicația cartesiană, ce rupe net cu principiile de viață, impune un studiu al funcțiilor corporale de fiecare dată circumscris uneia dintre ele? Aceasta este clar mai ales atunci cînd Descartes caută să explice acțiunile animalelor. E sigur
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația. Cu toate că aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în lumea spiritului, în lumea descoperirii dumnezeiești, acolo unde limbajul obișnuit al raporturilor umane
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Acropole în Atena. Elementele unui templu grecesc erau sim‑ ple: temple ca Pantheonul constau dintr‑o structură rectangulară înconjurată de coloane și împodobite cu un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sa începuse și în acest domeniu, cu planul pentru fațada bisericii San Lorenzo, din Florența (nerealizată de altfel). În anul 1535 lui Michelangelo i s‑a acordat titlul de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc cu desăvârșire. Sobrie‑ tatea rezultată din definirea strict geometrică a volumelor, inspiră construc‑ țiilor sale un caracter deosebit, accen tuând claritatea și logica constructivă a formelor arhitecturale. Spre exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
frumos profilate și termi‑ nate cu frontoane în arc de cerc67. În ansamblul său, această operă de arhitectură a lui Michelangelo se pre‑ zintă ca unul din monumentele cele mai expresive ale Renașterii; mormintele se integrează în mod firesc structurii arhitecturale, sculpturale, substituind elemente prin care compoziția de ansamblu își primește accentele valorice. Un alt element caracteristic este dat și de bicromia 68 materialelor întrebu‑ ințate: elementele verticale ca și cele orizontale care definesc rețeaua de con‑ strucție sunt executate din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
între cele două spații; registrul median dominant ca înălțime cuprinde succesiunea unor coloane duble care fac să apară pe fiecare perete câte trei travee; în ultimul registru, delimitarea traveelor se face cu ajutorul pilaștrilor, astfel că rezultă o suprapunere de ordine arhitecturală, fapt care contribuie la accentuarea înălți‑ mii vestibulului. Panourile cuprinse între coloanele din registrul median sau între pilaștrii registrului superior sunt decorate cu nișe al căror ancadrament este rezolvat în mod original 71. Prin contrast, compunerea elementelor din sală caută
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]