2,401 matches
-
seama de modul lor de formare: un cuvant este alcătuit din silabe, iar silabele conțin o vocală sau o grupare de sunete ce cuprinde o vocală și care sunt pronunțate printr-o singură deschidere a gurii. Prin urmare, rostirea și articularea corectă se realizează plecând de la silaba și, apoi, prelungindu-se fiecare sunet, în special vocalele. Astfel, copiii pronunța cuvinte pe silabe și nu pe sunete, pentru a realiza în actul cititului „înțelegerea” silabei. Formarea câmpului de citire de o silaba
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și pot fi orientați de către profesor/învățător asupra componenței sonore a cuvintelor ce sunt rostite și înțelese. Dacă elevul nu pronunța clar și corect cuvintele, înseamnă că nu le percepe corect auditiv, nu diferențiază corect între sunetele cu punct de articulare apropiat ș-j, s-z, p-b. Articularea corectă a cuvintelor este asigurată în mare măsură și de modul în care elevii realizează inspir expirul în actul vorbirii, dar și din calitatea auzului fonematic. Concomitent cu formarea și exersarea unor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
componenței sonore a cuvintelor ce sunt rostite și înțelese. Dacă elevul nu pronunța clar și corect cuvintele, înseamnă că nu le percepe corect auditiv, nu diferențiază corect între sunetele cu punct de articulare apropiat ș-j, s-z, p-b. Articularea corectă a cuvintelor este asigurată în mare măsură și de modul în care elevii realizează inspir expirul în actul vorbirii, dar și din calitatea auzului fonematic. Concomitent cu formarea și exersarea unor deprinderi de bază în actul lexico grafic, copiii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Se pot pronunța silabe perechi, după cum urmează: pa-ba pa-ta ti-di șa-ja tu-du so-zo Complicarea jocului: Se pot caută combinații de silabe cu sens (cuvinte paronime) pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: papă-babă casă-masă varză-barză-varsă zeamă-seamă parcă-barcă toamnă -doamna car-cal lac-rac corn-horn pas-vas ¾ „JOCUL SILABELOR” („Ne jucăm cu silabe”, „Silabe amestecate”, „Loto cu silabe”) Scop: Formarea unor cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice pornind de la o silaba dată; activizarea vocabularului; Sarcina didactic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din jur - individul nu se poate concentra pe ceea ce i se explică, întreabă de mai multe ori același lucru, etc.; 8. Incapacitatea de a fixa sau de a organiza, într-o manieră eficientă, elementele unei sarcini de lucru - dificultăți în articularea unor secvențe practice de lucru în scopul obținerii unei finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă; 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale - menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii din exterior
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ajunge la un anumit grad de automatizare; gândirea este concretă, situațională, rezolvările sunt de tip mecanic, nu pot fi înțelese relațiile spațiale dintre obiecte; limbajul se însușește, dar vocabularul e restrâns la cuvinte uzuale, vorbirea e imperfectă, cu tulburări de articulare; în cazul în care este deprins scris-cititul, această deprindere este mecanică; atenția este instabilă, memoria este diminuată (uneori poate apărea hipermnezia - așa numiții „idioțisavanți”); imaturitate și labilitate afectivă. Integrarea socială a persoanelor din această categorie este dificilă și nu lipsită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și instruire este foarte dificilă. Sindromul Langdon-Down prezintă, din punct de vedere psihopedagogic, următoarele caracteristici: dificultăți în coordonarea mișcărilor corpului și în mers, datorită hipotoniei musculare; la fel, dificultăți în executarea mișcărilor ce necesită coordonare fină; afectarea respirației și a articulării sunetelor, datorită macroglosiei și hipotoniei musculaturii limbii, ceea ce determină apariția tulburărilor de limbaj și de pronunție; dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor arii de dezvoltare, în special a celei cognitive, iar de cele mai multe ori limbajul expresiv e mai dezvoltat decât cel
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
viziune integrată presupune alternarea etapelor lecțiilor clasice de citire și scriere, după o structură relativ fixă Abordarea integrată a citirii și scrierii presupune parcurgerea următoarelor etape: Lecția I : Alegerea propoziției/ cuvântului Stabilirea locului cuvântului în propoziție Despărțirea cuvântului în silabe Articularea sunetului nou Prezentarea literei de tipar, ca semn scris al sunetului. Intuirea ilustrației Citirea silabelor/ cuvintelor Intuirea literei de mână Scrierea în caiet a literei de mână Scrierea cuvintelor Lecția II Citirea cuvintelor/propozițiilor/textului Scrierea cuvintelor/propozițiilor Exerciții de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și/sau fereastra, șterge tabla, udă floarea, aprinde/stinge lumina, pune haina în cuier. Totodată, elevii identifică și denumesc caracteristicile obiectelor din sala de clasă. La cabinetul de TAS, activitatea s-a focalizat pe evaluarea nivelului pronunțării cuvintelor și a articulării fonemelor, pe familiarizarea cu noțiunile de cuvânt/silabă, pe despărțirea cuvintelor în silabe, materialul verbal utilizat fiind cel exersat la orele frontale desfășurate cu profesorul psihopedagog dimineața. Există o continuitate și o unitate între obiectivele și conținuturile activităților desfășurate de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sistem psiho-fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională, deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (inițial pentru percepția mișcărilor nevizibile prezente în articulare) și mai ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea, organică sau funcțională, poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice (proteze de diferite tipuri) și medicale (timpanoplastii). 3. În
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
predare-învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
deficiențe de auz. Metoda demonstrației își atinge la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic-auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ. Exercițiul este, deasemenea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic-auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ. Exercițiul este, deasemenea, o metodă frecvent utilizată în procesul de demutizare și în activitățile de dezvoltare a vorbirii. Pe lângă importanța deosebită în consolidarea și automatizarea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ca și pentru indieni. Brâncuși ca și Mihai Eminescu și mai târziu Mircea Eliade au avut revelația că țara lor și India se află în confluență. Coloana e o transcendență, dar în același timp o imanență. Marea ei taină e articularea finitului cu infinitul. În contrast cu Piramida, Coloana nu se sfârșește, căci au intervenit în alcătuirea ei procedee de simbolizare a infinitului. Coloana reprezintă timpul mitic, format dintr-un șir de cosmogonii alternante fiecare cu reîntoarcerea ei la starea precosmică, așa cum prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cîmp adiacent. [...] Nu poți spune o frază, nu poți s-o faci să acceadă la o existență fără să fie folosit și un spațiu colateral. Un enunț are întotdeauna margini populate cu alte enunțuri. (1999: 120) Această observație dovedește că articularea benvenistiană a "semioticului" (ordinea sistemului care permite producerea frazelor gramaticale) și a "semanticului" (enunțarea care permite producerea enunțurilor) nu este suficientă. Enunțurile trebuie puse în raport cu un "cîmp adiacent", un "spațiu colateral" populat cu alte enunțuri articulate în (inter)discurs. Spre deosebire de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vorbire, analiza textuală a discursului nu se poate dispensa de articulația text(a)-discurs(b), deoarece aceste două puncte de vedere complementare nu sînt separate decît din motive metodologice. Separarea este legată de programe de cercetare care pun accentul pe articularea enunțului cu o situație de enunțare unică (dimensiune discursivă) sau care insistă mai curînd asupra a ceea ce conferă textului o anume unitate, asupra a ceea ce-l face un întreg, și nu o simplă inșiruire de fraze. În practica analizei textuale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apare adesea ca o paranteză, un fel de incidentă explicativă, care nu este utilizată pentru a determina un grup nominal, ci pentru a aduce o nouă informație despre el așa cum ar face o structură de frază independentă construită pe o articulare predicativă. De aceea CD poate fi interpretată ca un constituent periferic: predicație secundară, ea se adaugă întotdeauna unei prime predicații principale, într-o relație [...] mai strînsă sau mai slabă. (Combettes 1998: 12) Exemplul următor, extras din depeșele scrise de Félix
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
între un determinant sau prepoziție și un substantiv, între un pronume și un verb (au nom d'la France, tout l'long, que j'le dise, je m'trouvais, je m'permets, ce qui s'passe). Această neglijență legată de articularea silabică contrastează cu legăturile foarte pronunțate ale pluralului (immenses-z-épreuves, des-z-accords, des-z-élites etc.) Comparînd tout l'long de ma route (§ 4) cu tout le long de ma route (§ 5), avem sentimentul că § 4 rămîne în contact cu confidența din § 3 și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care-l definește ca pe "o hermeneutică ce a uitat de filologie" (id.). Acest deficit, pe care Rastier îl consideră drept un "deficit hermeneutic al științelor limbajului" (2001: 102) este foarte bine descris de Cossutta: Analiza discursului se definește prin articularea descrierii și explicării fenomenelor discursive și prin refuzul corelativ al interpretării. Acest refuz este condiția unui demers obiectiv al fenomenelor textuale într-un cadru epistemologic cu vocație științifică. Pentru analiza discursului, analiza unui text nu are ca scop înțelegerea lui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
separat. Schema 12 Operații de legare care asigură continuitatea textuală 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) Continuitatea referențială este asigurată prin reluări ale elementelor introduse în memorie. Aceste reluări textuale sînt posibile datorită unor proprietăți ale limbii: pronominalizare, articulare, referențializare deictică cotextuală, coreferință lexicală, la care trebuie să adăugăm recuperările presupoziționale și alte reluări de inferențe despre care vom vorbi în 4.2. 1.1. Coreferință și anafore Coreferința este o relație de identitate referențială între două sau mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
rece, Margaretă? Q2 = R1 (Trad. Ion Pillat) Versurile 2 și 3 par să reproducă un schimb în discurs direct (ghilimele care încadrează întrebarea și linioara de dialog în inițiala răspunsului, care semnalează schimbarea locutorului). Alternanța lui EU și TU garantează articularea dialogală minimă a celor două intervenții, chiar dacă versul 2 este de fapt o rostire tăcută, atribuită ochilor celei care se pare că se numește Margareta. Actul de "răspuns" ia aici nu forma aserțiunii obișnuite, ci pe cea a unui ordin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de metafizică. Și el este producător de viață, de sens, de cultură. Culoarea pielii, forma craniului sau dimensiunile corpului nu pot absorbi singure întreg fenomenul alterității."49 Paradoxal este faptul că inclusiv oamenii de știință au probleme în recunoașterea și articularea corectă a alterității. Aceste probleme nu sunt noi: ele își au originea în antropologia iluministă a secolului al XVIII-lea. Antropologia Luminilor se bazează pe un anumit număr de presupuneri, printre care și aceea că decursul istoriei umane este orientat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a raporturilor mondiale. Această preferință e în egală măsură o problemă de principii etice și de practici politice. Se pot înscrie în această idee apărarea drepturilor omului, respectul pentru diversitatea culturală și refuzul acțiunilor unilaterale, în scopul găsirii unui consens. Articularea acestor trei dimensiuni nu este nici ușor de enunțat, nici ușor de organizat. Ea nu provine mai puțin dintr-o cultură a soft power care a fost în chiar inima construcției europene. "În materie de diversitate culturală, Europa are multe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
autentic. Mediul academic se (prea) poate să-l fi motivat să scrie această carte cum apreciază însuși autorul în "Argumentul" său -, dar titlul științific de profesor universitar nu exprimă decât parțial multitudinea lumilor spirituale în care trăiește. Aceste lumi cer articularea unei judecăți adevărate: este gândul de constantă considerație științifică și intelectuală, care mă stăpânește în această clipă a publicării celei de-a doua ediții. Citind cartea și parafrazându-l pe Xun Zi -, înțelegi că istoria nu este (doar) "o minusculă
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
făcut anterior trimitere la caracteristicile deosebite ale eului. Caracteristicile sale aparțin unei clase de elemente numite ambreiori de către R. Jakobson (traducere din engleză pentru shifter) sau, cu un termen tot mai întâlnit astăzi, deictice, a căror funcție constă tocmai în articularea unui enunț pe situația lui de enunțare, proces cunoscut sub denumirea de ambreiere enunțiativă. Pentru a înțelege mai bine ce este un deictic, trebuie să explicăm mai întâi deosebirea dintre enunțultip și enunțul-ocurență. Noțiunea de "enunț" doar pare a fi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]