KorAP: Find »[drukola/base=asasina & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...106 >

2,634 matches

Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258

a arhivelor* comuniste permite o mai bună cunoaștere a acestor activități ultrasecrete. între cele două războaie mondiale, unele cazuri au ajuns de notorietate; așa a fost răpirea la Paris, în 1928 și în 1937, a generalilor „albi” Kutiepov și Miller - asasinați apoi în Franța sau în URSS -, asasinarea în timpul războiului din Spania*, în 1937, a lui Andres Nin - liderul Partidului Muncitoresc de Unificare Marxistă (POUM) - și, mai ales, cel al lui Lev Troțki*, în august 1940, la Mexico. Troțkiștii* sunt ținte

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
din Spania*, în 1937, a lui Andres Nin - liderul Partidului Muncitoresc de Unificare Marxistă (POUM) - și, mai ales, cel al lui Lev Troțki*, în august 1940, la Mexico. Troțkiștii* sunt ținte privilegiate - cum a fost și cazul a patru militanți asasinați într-o zonă controlată de Rezistența comunistă din Franța în octombrie 1943, printre care Pietro Tresso, fondator al PCI* trecut la troțkism. începând din 1945, mișcările de rezistență națională din Europa Centrală și Răsăsiteană - ca războiul de partizani din Ucraina

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
antibolșevic al națiunilor - devin ținte prioritate. în 1947, Hrușciov* ordonă asasinarea arhiepiscopului Bisericii Uniate din Ucraina, care moare în urma administrării unei doze de curara. în octombrie 1957, Lev Rebet, și apoi în 1959, ștefan Bandera, lideri ai rezistenților ucrainieni, sunt asasinați în RFG folosindu-se un pistol cu cianură. Alt caz celebru este cel al opozantului bulgar Gheorghi Markov, asasinat pe 7 septembrie 1978 la Londra, cu o umbrelă al cărei vârf a introdus ricină în rana provocată de înțepătură. Comuniștii

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
administrării unei doze de curara. în octombrie 1957, Lev Rebet, și apoi în 1959, ștefan Bandera, lideri ai rezistenților ucrainieni, sunt asasinați în RFG folosindu-se un pistol cu cianură. Alt caz celebru este cel al opozantului bulgar Gheorghi Markov, asasinat pe 7 septembrie 1978 la Londra, cu o umbrelă al cărei vârf a introdus ricină în rana provocată de înțepătură. Comuniștii străini sunt și ei puși la treabă: în anii 1970-1980 sute de membri ai PC german au fost instruiți

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
poliția secretă est-germană - cu dezinformarea*, iar serviciul bulgar cu manipularea extremistului de dreapta turc, Mehmet Ali Agcea care, pe 13 mai 1981, a tras asupra papei. Deja în Italia, în 1979, Brrigăzile Roșii reușiseră să-l răpească și să-l asasineze pe președintele Consiliului, Aldo Moro. Aceste metode par să rămână la ordinea zilei și în Rusia de astăzi, după cum o arată, în 2006 asasinarea, la Moscova, a ziaristei ruse specialiste în problemele Ceceniei, Anna Politkovskaia, sau otrăvirea la Kiev a

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
de data asta. Utilizați în scopuri propagandistice în timpul războiului, membrii Comitetului Evreiesc Antifascist, regrupând mai mulți intelectuali și creatori (Kvitko, Markiș, Fefer etc.) sunt acuzați de spionaj și împușcați aproape toți în 1952; președintele lor, actorul și regizorul Mihoels, este asasinat la ordinul lui Stalin în ianuarie 1948, marcându-se astfel începutul unei campanii antisemite care nu va scădea în intensitate decât după 1953. Teatru de Stat Evreiesc, GOSET, este închis, publicațiile în indiș și asociațiile scriitorilor sau ale altor creatori

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
și sovietizarea* lor - antrenează deportări în masă. Polonia orientală anexată va cunoaște patru: cea din 10 februarie 1940 îi vizează pe „chiaburi” și pe membrii familiilor lor, circa 140.000 de persoane; pe 13 aprilie, familiile ofițerilor, prizonieri de război asasinați la Katyn* și în alte locuri, fie 61.000 de femei și copii; pe 29 iunie 1940 - 70.000 de persoane, îndeosebi evrei* fugiți din zona de ocupație nazistă; în mai-iunie 1941, mai multe zeci de mii de polonezi sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
ființă Comitetul De Apărare a Muncitorilor (KOR), apoi și alte organizații (ROPCIO, KPN). Disidența se constituie ca opoziție democratică grație unei renașteri a societății civile* care anunță Solidarność*. în Bulgaria, disidența este reprimată cu violență, iar scriitorul Gheorghi Markov este asasinat la Londra în 1978. în România, dictatura cuplului Ceaușescu înăsprește represiunea. în 1977, scriitorul Paul Goma, care-și face publică adeziunea la Charta 77, este arestat și constrâns de exil*. Muncitorul Vasile Paraschiv, care încearcă să organizeze un sindicat* liber

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
Ceaușescu înăsprește represiunea. în 1977, scriitorul Paul Goma, care-și face publică adeziunea la Charta 77, este arestat și constrâns de exil*. Muncitorul Vasile Paraschiv, care încearcă să organizeze un sindicat* liber, este persecutat. Inginerul și poetul Gheorghe Ursu este asasinat de către Securitatea în noiembrie 1985. în ciuda izolării, disidența supraviețuiește, și Doina Cornea, profesoară de franceză din Cluj, își face publice scrisorile sale în care critică regimul. în RDG, opoziția se structurează în jurul Bisericilor protestante, străduindu-se să nu înfrunte direct

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
care-i regrupează pe „albii” din Franța, ei sunt răpiți în plin Paris și lichidați. Unul dintre cei mai celebri exilați este Lev Troțki*, expulzat din URSS în februarie 1929 și urmărit fără cruțare de Stalin* care ordonă să fie asasinat în august 1940 la Mexico. Exiluri provocate de victoria sovietică asupra Germaniei Cel de-al doilea război mondial provoacă enorme deplasări de populații, mai întâi din cauza operațiunilor militare, apoi ca urmare a reconfigurării generale a frontierelor și, în sfârșit, prin

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
Eliberare Rusă condusă de un general sovietic făcut prizonier, Andrei Vlasov. în sânul populației civile, evreii, care, în majoritatea lor, locuiesc în teritoriile ocupate - 3 milioane din cele 5 câte numără URSS - sunt primele victime ale politicii naziste. Ei sunt asasinați pe loc de către Einsatzgruppen, unități speciale ale poliției naziste. Astfel, la Babi Yar, lângă Kiev, pe 29 și 30 septembrie 1941, sunt masacrați 33.771 de evrei. O parte a populației locale, mânată de antisemitismul conjugat cu respingerea colectivizării* din

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
închisoare în 1972, iar Lin Biao „cel mai apropiat tovarăș de arme al președintelui Mao” se sinucide în timpul încercării nereușite de fugă, în 1971. în Albania, primul ministru Mehmet Shehu, principal locotenent vreme de decenii al dictatorului Enver Hodja, este asasinat în 1981. în democrațiile populare*, în urma unor procese trucate, secretarul general al PC bulgar, Traicio Kostov, este spânzurat în 1949, la fel ca Laszlo Rajk, ministrul Afacerilor Externe al Ungariei comuniste, în septembrie 1949, sau Rudolf Slansky, secretar general al

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
Dimpotrivă, încă din Antichitate, războiul civil este forma extremă a multiplelor conflicte - de clan, de clasă, de religie, de etnie - cărora este expusă fiecare societate; el se poartă fără nicio limitare a mijloacelor: luări de ostatici, deportări*, lagăre de concentrare, asasinate în masă a civililor, toate acestea se generalizează. De asemenea, el nu are limite spațiale - început în Rusia, Lenin speră să-l extindă la scara întregii lumi -, sau temporale - dacă războiul național se încheie cu un armistițiu sau cu o

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
anului 1928, „Komsomoliști, pe tractoare!” stă mărturie a antrenării tineretului în campania de colectivizare*. în 1932, figura lui Pavlik Morozov devine emblematică pentru organizațiile de pionieri: micul Pavlik, care și-a denunțat tatăl - un chiabur („kulak”) - și a fost apoi asasinat de unchii săi, este prezentat ca un martir. La rândul lor, komsomoliștii întruchipează mișcarea stahanovistă din 1935. Această dimensiune esențialmente politică explică severitatea epurărilor din timpul Marii Terori*; primii șapte președinți ai Komsomolului au ajuns cu toții victime ale represiunii. Bezprizorniki

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
Gulagului. Cel de-al doilea război mondial în iunie 1941, pe teritoriul sovietic trăiesc 5 milioane de evrei, din care 2 milioane în regiunile anexate de URSS* în urma pactelor germano-sovietice și aproape imediat după aceea ocupate de naziști. Evreii sunt asasinați pe loc, îndeosebi de către Einsatzgruppen, unități de acțiune specială; din iunie 1941 până în ianuarie 1942 (data conferinței de la Wannsee privitoare la „soluția finală”), își găsesc moartea 1.250.000 de evrei, adică jumătate din victimele Shoah. Numărul total al morților

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
la Marea Teroare* - mai întâi la Moscova, apoi în Ucraina -, și la sovietizarea* Poloniei răsăritene anexate de URSS în septembrie 1939; ordonă, mai ales, deportarea* a 25.000 de familii de „dușmani ai poporului” polonezi, printre care și familiile ofițerilor asasinați la Katyn*. în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei*, după ce a fost asociat dezastrului militar de la Harkov, în primăvara anului 1944, el coordonează epurările ucrainienilor acuzați de colaboraționism. Rechemat la Moscova în decembrie 1949 ca secretar al Biroului Politic, el se

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
și supuși unor ședințe de îndoctrinare comunistă - și își recrutează combatanții, uneori foarte tineri, din acest rezervor uman. Din 1999 până în 2001, gherila controlează cvasitotalitatea Nepalului, cu excepția capitalei și a câtorva orașe. în 2001, regele și întreaga lui familie sunt asasinați de o rudă care încearcă să restabilească o monarhie autoritară, suscitând opoziție până și în rândurile partidelor democratice și ale armatei, fapt care, în 2004, le permite maoiștilor să ajungă până la porțile capitalei Katmandu. șapte dintre marile partide nepaleze fondează

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
intervine odată cu crearea sistemului ostaticilor și a primelor lagăre de concentrare, în august 1918, și mai ales odată cu decretul referitor la „Teroarea* Roșie”, din 5 septembrie 1918, care inaugurează lichidarea sistematică a opozanților; în câteva săptămâni, peste 50000 persoane sunt asasinate: muncitori în grevă, anarhiști*, menșevici, partizani ai țarismului, țărani care refuză rechiziționările. Teroarea va crește până în 1922 și va duce la distrugerea principalelor focare de rezistență. Numărând deja 15000 colaboratori în 1918, Ceka are 37000 în 1919 și 260000 în

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
internare în lagăre de muncă forțată - canalul Dunăre/ Marea Neagră în România. Sau prin deportare în Gulagul sovietic. Sau prin internare în închisori în care exterminarea este programată - ca în închisoarea din Sighet, în România, unde, între 1948 și 1953, este asasinată elita politică, intelectuală și religioasă a țării. Sau, în sfârșit, prin execuțiile în masă - în Bulgaria, între septembrie și noiembrie 1944, în jur de 30000 de membri ai elitelor dispar fără urmă. Obiectivul este ca, printr-o teroare intensă, orice

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
printre care Buharin, Rîkov, Krestinski, Rakovski și Iagoda. Krestinski își schimbă „mărturiile”, dar a doua zi își asumă din nou răspunderea pentru toate nelegiuirile prevăzute de acuzare. Buharin își admite responsabilitatea generală, dar neagă că ar fi încercat să-l asasineze pe Lenin în 1918. Ceilalți mărturisesc tot. Procurorul, Andrei Vîșinski, se dezlănțuie, numindu-i pe acuzați „grămadă împuțită de scursori omenești”, „reptile blestemate”. La 13 martie, optsprezece acuzați din douăzeci și unu sunt condamnați la moarte și executați. Totuși, cele trei Mari

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
pedeapsa cu moartea, executată în aceeași zi. Cât despre Stalin, va aplica aceste metode toată viața, așa cum o arată afacerea „complotului bluzelor albe” de la începutul anului 1953: arestați și torturați, medicii evrei de la Kremlin își mărturisesc intenția de a-l asasina pe Stalin. Numai moartea dictatorului pune capăt acestei sinistre comedii care prefigura, fără îndoială, o vastă epurare împotriva evreilor*. Mecanismul intern al proceselor Comuniștii, dar și tovarășii de drum și numeroși intelectuali europeni și americani, aprobă Marile Procese, uneori într-

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
și cu trocul ca unică modalitate de schimb, provoacă imense dezordini sociale. Țărănimea se refugiază în autosubzistență; criminalitatea se răspândește în sate și orașe, în relație directă cu distrugerea serviciilor judiciare; vagabondajul bandelor de copii ai căror părinți au fost asasinați devine un fenomen curent. Instaurarea NEP*, breșă în proiectul de înfăptuire a comunismului, este întâmpinată cu o imensă ușurare. Noua Politică Economică reinsuflă viață economiei și societății. La acea dată, țărănimea încă reprezintă 80% din populație; este atomizată și nevoiașă

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
evreilor*. Stalin îi coboară pe toți cei care, în preajma lui, au organizat efortul de război. El ridică tandemul Beria/Malenkov împotriva leningrădenilor Jdavov și Voznesenski. îi discreditează pe mareșalii victorioși. Climatul devine din ce în ce mai apăsător. în ianuarie 1948, pune să fie asasinat S. Mihels, președintele Comitetului Evreiesc Antifascist (CEA). Apoi îl excomunică pe Tito*, șeful comuniștilor iugoslavi, nu îndeajuns de docil, în opinia lui, și impune democrațiilor populare* o sovietizare completă. în 1949, ordonă execuția grupului leningrădenilor, căzut în dizgrație, și arestarea

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
sau acte ostile regimului ori din răzbunare; este simptomatic faptul că regimul sovietic l-a propus ca erou al tineretului* pe micul Pavel Morozov, care își denunțase propriii părinți poliției politice, în timpul colectivizării, și care, din această cauză, a fost asasinat de unchii săi. în sfârșit, izolarea între frontiere riguros păzite - ca Zidul Berlinului* - stinge orice speranță de sustragere din fața supunerii și alimentează resemnarea și colaborarea cu regimul. RDG este un bun exemplu de eficacitate a perechii delațiune-izolare. Dispunând de dosare

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
revendică de la ele și comit numeroase atentate și mai multe asasinate. în februarie 2007, trei celule ale BR sunt anihilate în timp ce pregăteau o nouă campanie teroristă. în Franța, Acțiunea Directă, apropiată de BR și activă de la sfârșitul anilor 1970, îl asasinează în 1995 pe generalul Audran și, în 1986, pe patronul regiei Renault, Georges Besse. Acțiunea Directă colaborează cu Celulele Comuniste Combatante (CCC) belgiene, active în 1984 și 1985 și susținute pe plan logistic de Stasi, pentru acțiunile lor împotriva NATO

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]