41,209 matches
-
uneori accentul cade pe ultima -, împrejurare ce nu impietează asupra libertății creatoare. La rîndul său, ironicul e, după cum afirmă Christian Morgenstern, "un patetic jignit". El ia distanțe față de real că și față de sine însuși, irealizînd, negînd. Sursă să existențiala se ascunde sub pudoarea acidă a contestării. Neputînd fi suspendată, existentă se prezintă la un mod distorsionat, învesmîntata în poze cinice sau doar ludice, cu efect anihilant, precum la celălalt poet de frunte al Iașilor, Mihai Ursachi. Nu melancolia e o devitalizare
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
necinstita, se îndrăgostește pătimaș de mire, din clipă în care pricepe că l-a pierdut, odată cu dezvăluirea rușinii ei. Angela, e, de altfel, un personaj foarte interesant: placiditatea ei are un tragism nobil. Nu face absolut nimic pentru a-și ascunde vină, desi fusese sfătuita cum să procedeze în această privință. Suporta loviturile soțului și apoi ale mamei, nu cu stoicism, ci cu un fel de nepăsare sau chiar de plăcere, iar mai tîrziu, ani la rîndul, îi trimite bărbatului cu
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
Viziune ironică a epocii consumiste ("Ce stupid e glasul mierlei sau șoaptă vântului în frunze,/ învechita poveste pentru morți./ Ce muzică-i în țăcănitul/ clapelor de calculator,/ în ritmul rappului, obsesia/ zilei până în noapte/ și noaptea până în zori" - Poezia se ascunde în țărâna), teama de un destin numeric ("strivit de mii de cuvinte sub cer,/ în bocetul planetelor încrucișate/ pier" - Pietonii), nostalgia nocturnului romantic ("Tace în mine noaptea la fericită/ oră când nu mă mai cunosc/ Doar ghemuri de-ntuneric salța
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
mafiotlâcul moscovit" "diversiunile logocrate", "mascarlâk și feerism", "softliberalism", "drăcosul politician eutherpic" etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că dezvolta în direcții surprinzătoare expresii de multă vreme banalizate. Iată, de pildă, ce face din metaforă de uz public "a ne ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot ascuns a fost, în sfârșit, amputat". Pe tot parcursul lecturii volumului Stângacii de dreapta se aude, în surdina, un exasperat "Desteaptă-te, române!". Din nefericire, îl aud numai cei care s-au deșteptat
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
politician eutherpic" etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că dezvolta în direcții surprinzătoare expresii de multă vreme banalizate. Iată, de pildă, ce face din metaforă de uz public "a ne ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot ascuns a fost, în sfârșit, amputat". Pe tot parcursul lecturii volumului Stângacii de dreapta se aude, în surdina, un exasperat "Desteaptă-te, române!". Din nefericire, îl aud numai cei care s-au deșteptat de mult. Dan C. Mihăilescu, Stângacii de dreapta, Cluj-Napoca
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
însă ușor idealizata: în foarte multe cazuri, jocul e doar o capcană, frazele fiind astfel construite încît pronunțarea lor rapidă, eventual cu micile erori previzibile, să conducă la enunțuri cu conținut indecent. Sub scopul aparent al probei de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și omonimiile bine ascunse, rămîn jocurile de natură pur fonetica; dintre acestea, unele
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
în cronici), Ștefan se ridică din pat, pune să fie uciși, în fața sa, pe trei dintre uneltitori și obține înscăunarea lui Bogdan, printr-o judecată care vrea să fie, totuși, o elecțiune. Dar Rareș, căutat, nu e de găsit. Îl ascunde, în palatul unchiului său, Luca, aranjînd apoi fugă viitorului domnitor (tot acest episod e, apoi, tratat de sine stătător, ca și cel despre pățaniile tragice ale Elenei, în buna proza istorică Desțărarea lui Petru Vodă Rareș). După cîteva întîmplări cu
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Constantin Țoiu Important, 1969. Obturatorul. Autorul, ca un fotograf amărât, cu aparatul sau vechi, cu mânecă neagră, si care stă cu capul ascuns în această mânecă neagră, cu mâna pe obturator, gata să-l ridice și să ia imaginea ochita. El stă dincoace de limita reală a lumii, si, cu ochiul sau veșnic la pândă, si drăcesc de precis, caută să prindă imaginea
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
arată o poveste de dragoste din secolul trecut? Cadru idilic, june bălaie și seducători de profesie cu defectele de caracter înscrise pe chip. Sau rafinament "urban" al orașelor pitorești prin provincializare, unde nu se schimbă decît rolurile, Venera ce-și ascunde viclenia sub stratul gros de fard sfîrsind însă inevitabil pedepsită pentru a-și fi asumat o îndrăzneala nefirească. Nimic din toate acestea în Jurnalul iubirii dintre Alecsandri și Elenă Negri, elaborat în scurtele clipe de răgaz din perioada iunie 1846-mai
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
societatea românească a fost omorâta de regimul Iliescu. Setea de putere a învingătorilor de la 3 noiembrie 1996 a fost însă mai mare decât spiritul de conservare. Orbiți de luminile balului, "democrații" n-au avut minimă curiozitate să afle ce se ascunde îndărătul valului miresei. Dacă ar fi făcut-o, s-ar fi speriat de moarte și ar fi fugit încotro ar fi văzut cu ochii. Într-adevăr, România lui noiembrie 1996 era o femeie cu chipul mutilat, cu picioarele retezate, cu
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
de ciocli. Mințile lucide au cerut, imediat după alegeri, noii puteri să nu preia de la regimul Iliescu gestiunea, fără un riguros control prealabil al moștenirii. Sigur că Petre Român s-a opus cu ghearele și cu dinții, pentru că avea de ascuns ticăloșii legate de cei mai sângeroși ani din istoria ultimelor decenii. Însă opoziția lui putea fi ușor înfrânta dacă liderii Convenției Democratice ar fi fost altceva decât niște fripturisti de doi bani. Pentru ei, profitul imediat și satisfacerea orgoliului de
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
acum urechile la strigătele disperate ale guvernanților. Dar ce-a făcut, în intervalul mai mult decat prielnic al primului an de după preluarea puterii, dl Victor Ciorbea? Atunci ar fi trebuit reînceput totul, a doua zi după alegeri, cănd pedeseristii se ascundeau îngroziți în găuri de șobolani. Altă ar fi fost soarta economiei românești dacă somnambulul Ciorbea ar fi avut timp și pentru altceva decât pentru șuete amicale la sediul guvernului, dacă dl Constantinescu ar fi dedicat mai mult timp prozaismului vieții
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
somnambulul Ciorbea ar fi avut timp și pentru altceva decât pentru șuete amicale la sediul guvernului, dacă dl Constantinescu ar fi dedicat mai mult timp prozaismului vieții politice decât metafizicii călugărului Vasile, daca justiția ar fi făcut altceva decât să ascundă dosarele marilor criminali economici și politici. Acum e mult prea târziu. Crimei comise împotriva poporului român de către puterea iliesciană i se adaugă banditismul ambalat în țipla neologistica al stăpânilor de azi. Sigur că ruină Bancorex e cauzată de clientela iliesciană
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
Au urmat, presați fiind de inamic, tratativele de armistițiu și cele de pace sub guvernul lui Marghiloman (care, adaug, n-a fost un trădător ci o personalitate de sacrificiu, necesară istoric), apoi fericitele dezlegări din decembrie 1918. Iorga nu-și ascunde dezamăgirea că a fost neglijat de Coroană, neinvitat să facă parte din cortegiul regal care a intrat în Bucureștiul redevenit al nostru și nici nu a fost cooptat în delegația română la Conferința de pace de la Paris, unde, cu luminile
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
nume care sugerează moartea, Tödlein, isi provoacă o hemoragie de lungă durată, scobindu-se în nas. El ajunge să se scalde pur și simplu în sânge, prefigurând grotesc sanguina condiție de femeie a Lindei. Oroarea angelicei fetițe de infernul biologic ascuns în ea însăși, coincidență metafizica între dragoste și moarte, senzația de ființă asediata pe care o are o femelă disputată de masculi și multe alte sensuri pot fi descifrate în tulburătorul vis imaginat de Dumitru Radu Popa. De altfel, tot
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
în al doilea "român", Accident, cu un labirint livresc. Trecând prin același parc, care îi permite din când în când să dispară din existența "mecanomorfă" de fiecare zi, ca într-o fanta a fluxului temporal, personajul-narator observa că o femeie ascunde o scrisoare în scorbura unui copac. Bineînțeles, se îndrăgostește instantaneu de necunoscută, care mai și seamănă cu Audrey Hepburn și, după plecarea ei, intră fraudulos în posesia scrisorii. Din scrisoare reiese că femeia, pe nume Căra, corespondează cu un bărbat
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
cu Audrey Hepburn și, după plecarea ei, intră fraudulos în posesia scrisorii. Din scrisoare reiese că femeia, pe nume Căra, corespondează cu un bărbat, amendând opiniile lui în legătură cu povestea de dragoste imaginata cândva de Denis de Rougemont. Vlad așează pe ascuns scrisoarea la locul ei pentru a nu întrerupe corespondență. El interceptează ulterior și alte scrisori și constată că toate aparțin Cărei, astfel încât tinde să creadă că se află într-o situație legitimă când citește misivele. Necunoscută i se adresează, poate
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
uneltele mele și văd/ niște surdomuți vorbindu-și cu mîini fosforescente la căderea nopții". Apar și cîteva evadări din registrul grav în lumea nouă a postmodernității: "dublu click pe inimă/ spune treizecișitrei/ spune modem/ mădulare legate între ele/ ani care ascund ani/ acum am/ tristețe on line ". Titlul celei de-a doua părți este "Douăsprezece teorii feniciene asupra vieții și morții". Discursul continuă în aceleași note grave - zei, temple, neamuri etc. Cît despre fenicieni ei puteau fi înlocuiți cu orice alt
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
nu l-a mai însoțit, întorcîndu-se de la Galați la București. Cît despre M. Eminescu la Iași, Cernăuți, unde T.V.Ștefanelli scria: "eu nu l-am văzut", sau Botoșani, sînt anecdote și confuzii. M. Eminescu nu era omul care să se ascundă de mai vechii cunoscuți, colegi sau prieteni. Anumite nemulțumiri, ultimele examene la o școală particulară, pe care a absolvit-o, fără bacalaureat, din capitală, precum și dorința de a face studii superioare, l-au făcut să abandoneze teatrul. În fragmentele autobiografice
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
idei, e inimaginabil cît de încurcate sînt căile oricărui film, de la "punga de plastic", de la momentul inspirației originare, pînă la momentul statuetei de aur; cîte romane, cîte destine, cîte tragedii, dramolete sau comedii, cît hazard și cîtă inginerie financiară se ascund în spatele unui "simplu" Oscar... De pildă, să alegem doar o mică poveste: Oscarul pentru cel mai bun scenariu-adaptare (de astă dată "autoadaptare"), al scriitorului John Irving (ca un amănunt pitoresc: absolvent al Institutului de studii europene de la Viena). Romanul (Regulile
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
femeie tânără face plajă într-o curte protejată de privirile indiscrete. Un băiat și o bătrână îi admiră frumusețea din locuri diferite și, bineînțeles în feluri diferite. Doamna în vârstă iese însă, la un moment dat, din boscheții care o ascundeau și-i oferă un vas cu zmeură otrăvită. Povestea se termină brusc, având în prim plan, ca și la început, fructul ucigaș. "Pepa, în curte" este numele prozei și face parte din noua carte a lui Val Gheorghiu intitulată Pretențiile
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
tăvălit în sînge, agrementat cu spectacolul torturant al unei execuții savante. E o deflorare atît fizică precum și psihică, împinsă în hiperbolă. Nu întîmplător, autoarea își simte trupul ca un mediu al legăturii dintre capul și corpul zburătoarei sacrificate: M-au ascuns bătrînii, după obicei,/ Să nu uit de frica păsării tăiate,/ Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strîmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere în care/ Trupul mai
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
mai puțin riscăm să ne izbim de propria-ne imagine, să intrăm în coliziune (sau măcar în dezacord) cu propriul nostru eu, atunci cînd sîntem confruntați cu oglinzi convexe sau concave, bifocale, sferice, cilindrice... Deci cu oglinzi ce nu-și ascund menirea de a fi altfel decît noi sau decît lumea. Decît cei pe care ne - sau decît cea pe care o - reflectă. Și tot altfel de a ne/o arăta.Iluzia morții - ca și "vraja" ei asupra noastră - o aflăm
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
să trăiască la țară, în regiunea de munte. Dacă nu am scris încă această poveste a subiectelor mele nescrise, a fost pentru că nu am vrut să mă ocup prea mult de autobiografie. Deși experiența personală intră în operă, ea este ascunsă de ficțiune, nu e vizibilă. Mi-am zis totdeauna că a scrie în mod direct confesiuni, nu ține de proza literară. Ai fi avut posibilitatea să-ți scrii opera în germană, o limbă foarte răspândită, de mare tradiție literară, de ce
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
numeroase vocile care afirmă că dacă a acceptat să conducă un guvern politic, dl Isărescu ar trebui să adopte comportamentul unui premier care are și însărcinări politice. Invitația pe care le-a adresat-o premierul directorilor din mass-media din România ascunde, poate, și un dialog al său cu puterile din coaliție dar și cu președinția.
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]