4,476 matches
-
60.000 de oameni, 1.000 de care și 100 de corăbii. Sunt date ordine să fie turnate tunuri și să se lucreze mașini de război. Pregătirile făcute de Matei au avut ca scop cucerirea cetății Șabațului (Sabać). După un asediu de o lună de zile, 16 ianuarie-16 februarie 1476, cetatea era cucerită de către o armată condusă de Vlad Țepeș și de Vuc, un urmaș al despoților sârbi. În timp ce era asediată cetatea Șabațului, Matei Corvin îi scria regelui Poloniei, la 29
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sultanului sunt, după cum se poate ghici din zvonurile care circulau în Polonia și Ungaria, în 1475, mult mai vaste. Pentru a ajunge în inima Europei, trebuia ocolită cetatea Belgradului, care se dovedise că nu poate fi cucerită cu mijloacele de asediu de care dispuneau turcii în vremea respectivă. În Cronica de la Dubnic se menționa că turcii au atacat Moldova „cu gândul, după cum se spune, că dacă vor fi aci biruitori, să ia măsuri ca să năvălească asupra întregului regat al Ungariei”. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Cetatea Albă au fost respinși de cei din acel loc și de cei din Chilia. Au fost capturați vreo cinci sute de ieniceri care alergaseră spre aceasta din urmă [Chilia] și nu s-a făcut nici un fel de împresurare [asediu] contra vreunuia din acela [locuri] și, după câte se zvonea, nu se crede că turcul ar fi trimis să asedieze locurile amintite până nu ar ajunge să se măsoare cu voievodul Ștefan, căci dacă l-ar învinge ar dobândi acele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a cuceri, dar două din acele tunuri mari s-au spart, iar cei care se aflau în cetate nici n-au voit să stea de vorbă cu noi și toți se apărau cu tunurile și nu le păsa de noi”. Asediul a durat opt zile și, după cum se scrie în Cronica moldo-germană, „Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat pe comandantul artileriei. Acum este ucis pârcălabul cetății, Cârstea Arbure, tatăl lui Luca, viitorul portar al Sucevii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut însă ca scop cucerirea insulei Rodos, pe care o stăpâneau Ordinul Ospitalier al Sfântului Ion (cavalerii ioaniți, cunoscuți mai târziu drept cavalerii de Malta). Turcii debarcă în insulă la 23 mai 1480, dar atacurile lor sunt respinse și încetează asediul la 27 iulie. La 28 iulie 1480, sultanul trimite o altă flotă, care debarcă în sudul Italiei și turcii cuceresc Otranto, la 11 august 1480. Această amenințare directă îi determină pe ducii Milanului și Ferrarei și pe dogele Veneției să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a împresurat cetatea de pe apă și de pe uscat. Zidurile și porțile cetății fiind străpunse ca și inimile crude ale ghiaurilor netrebnici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru că nu avea cine să-i înlocuiască pe cei căzuți și cine să-i aprovizioneze pe cei vii, în timp ce turcii aveau toată libertatea de acțiune. Încă un fapt care a stârnit comentarii a fost inactivitatea lui Ștefan cel Mare în timpul asediului celor două cetăți. S-a încercat recent o explicație a aceste inactivități. În anul 1484 au avut loc semne și minuni în măsură să impresioneze foarte puternic pe omul medieval, care era un superstițios. Astfel, a plouat cu sânge, când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi făcut așa, noi n-am mai fi supraviețuit ca neam. Spaniolii, în 1808, mergeau la luptă tot cu „fie ce-o fi”. Rezistau pe poziție chiar dacă devenea evident că nu mai au nici o șansă să supraviețuiască. (Rezistența în timpul asediului Zaragoza este celebră din acest punct de vedere). În 1484, Ștefan cel Mare n-a făcut altceva decât să respecte tradiția de luptă a românilor. În fața unui adversar superior numericește se impunea retragerea, pustiirea locurilor prin care trecea inamicul, hărțuirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pună capăt acestei situații prin eforturi militare și diplomatice. O asemenea tentativă nu ar fi avut însă sorți de izbândă numai cu forțele moldovenești. Trebuia, pentru aceasta, o oaste puternică, înzestrată cu mașini de război și multă artilerie. La un asediu prelungit, oastea otomană putea interveni în apărarea cetăților și lupta s-ar fi dat în stepa deschisă din sudul Moldovei, unde turcii, superiori numeric, ar fi obținut fără greutate victoria. Ștefan cel Mare nu putea să strângă mai mult de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apărarea cetăților și lupta s-ar fi dat în stepa deschisă din sudul Moldovei, unde turcii, superiori numeric, ar fi obținut fără greutate victoria. Ștefan cel Mare nu putea să strângă mai mult de 40.000 de oameni; or, numai asediul uneia dintre cetăți imobiliza câteva mii de ostași. Deci, unei oști otomane, care ar fi venit în ajutorul asediaților, Ștefan nu putea să-i opună mai mult de 25.000 de oameni. Era un număr mult prea mic față de posibilitățile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
purta foarte blând cu prizonierii. În schimb, când oștenii moldoveni au prins șase leși, Ștefan a trimis trei dintre ei împăratului turcesc și pe ceilalți i-a spânzurat. La 24 septembrie, oastea polonă ajungea la Suceava, iar la 26 începea asediul cetății. Regele „după ce s-au întins corturile... și după ce s-a așezat tabăra în formă de cerc, începură să așeze mașinile pentru dărâmarea cetății, care era durată din ziduri tari. Se întrebuințară la această împresurare mai multe tunuri, dintre care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să nu-i poată veni nici ajutoare și nici hrană. „Și acea întărire, precizează cronicarul, era pretutindeni peste două mile; nici câmpul nu l-au părăsit pentru a lupta cu polonii necontenit, pe care, însă, îi nimicea regulat din flancuri”. Asediul Sucevii a ținut până la 18 octombrie. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că leșii „au bătut 3 săptămâni, ziua și noaptea, dar nimic n-au reușit”. Înțelegând că nu poate cuceri cetatea, Ioan Albert s-a adresat apărătorilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-le crezare, a afirmat că în cetatea Sucevei erau boieri care vroiau să-l trădeze pe domn, dar nu îndrăzneau s-o facă decât atunci când acesta va fi fost biruit de poloni. Sunt simple speculații, fără o susținere documentară. În timpul asediului Sucevei, polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor. Și cum oastea polonă „părea împresurată”, cum zice Wapowski, regele a acceptat să discute încheierea unui armistițiu. În Letopisețul nostru se arată că „domnului Ștefan voievod i-a venit ajutor de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie atacat. Exista o înțelegere, pe care regele o încalcă; există, așadar, un avertisment al lui Ștefan de care Ioan Albert nu ține seama, logic, vinovat e regele și nu domnul. Lupta din Codrii Cosminului. La 16 octombrie regele ridica asediul Sucevii; la 19 octombrie, începea retragerea armatei polone. Detașamentul comandat de palatinul de Kalisz, Czarnkowski, se afla la 16 octombrie lângă Suceava, la 22 și 23 octombrie lângă râul Siret (circa fluvium Sereth), iar la 2 noiembrie lângă orașul Sniatin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a lovit în acele păduri și în codrii de fag pe craiul Albert și oastea lui”. Bătrânețea și boala nu l-au împiedicat pe domn să fie prezent pe câmpul de bătaie și să conducă lupta. Wapowski arată că la asediu Sucevei „Ștefan palatinul nu se odihnea”, iar în Codrii Cosminului, când polonii treceau prin pădure, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac”. El dă ordinele după care se conduc oștenii săi. În Cronica de la mănăstirea Hustânskaia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea să cedeze până la urmă, pentru a păstra prietenia cu regatul polon. Incursiunea, care ar fi trebuit să aibă loc în Moldova în 1504, a eșuat, deoarece mercenarii, nefiind plătiți, s-au răsculat. Boala și moartea marelui erou Rănit la asediul Chiliei în 1462, Ștefan cel Mare avea să sufere din pricina acelei răni până la sfârșitul vieții sale. Domnul a căutat să se îngrijească și, astfel, în 1468, se afla la curtea de la Suceava ca „bărbier”, genovezul Zoan (Ioan). În 1474, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se afla la curtea de la Suceava ca „bărbier”, genovezul Zoan (Ioan). În 1474, domnul îl ruga pe Paolo Ognibene să-i caute la Veneția un doctor „pentru îngrijirea și tămăduirea unei vătămări care îl supără la picior.” Rana căpătată în timpul asediului Chiliei a afectat și osul, provocând o osteomielită acută, cu caracter de lungă durată, „având perioade în care fistulele se închid și altele - datorită unor influențe nefavorabile - în care fistulele se redeschid”. La bătrânețe, boala s-a agravat, datorită podagrei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mică. E vorba de elita oastei țărilor noastre, formată din oameni bine înarmați și care luptau călări. Cu o asemenea oaste a hărțuit Ștefan cel Mare oastea regelui maghiar, oastea sultanului în 1476 și oastea regelui polon în 1497, până la asediul Sucevei și până la bătălia din Codrii Cosminului, la care a participat și oastea cea mare. Efectivul oastei mici se ridica la 12.000-15.000 de oameni. Această oaste era formată din curteni și slujitori, doi termeni care au creat uneori
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și năvălirea deopotrivă în regatul Poloniei și în cel al Ungariei”. Planul genial, făcut de Mahomed al II-lea în 1476, a fost zădărnicit de rezistența Moldovei. Turcii vor fi obligați să aștepte o jumătate de veac, ca tunurile de asediu să aibe puterea de foc capabilă să dărâme zidurile puternice ca ale unei cetăți, cum era cetatea Belgradului. Dacă planul lui Mahomed al II-lea se realiza în anii 1475-1476, oștile otomane ar fi avut posibilitatea să să ajungă sub
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și ei înșiși se considerau ca fiind într-o anumită privință ca moștenitori ai împăraților bizantini”. Ei și-au organizat curtea după modelul dispărutei curți imperiale din Constantinopol și patronau artele, înființând ateliere în care lucrări bizantine, care au supraviețuit asediului din 1453, puteau fi studiate și imitate. Ceea ce înseamnă că Buchtal considera că acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop a fost lucrat într-un atelier din Moldova. În legătură cu această broderie, Bachtal credea că monogramele Paleologilor și Asăneștilor și vulturul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
epoca stăpânilor de castele - a castelanilor - care, la adăpostul unor ziduri puternice, ce nu puteau fi dărâmate cu armele de atunci, sfidau puterea suzeranilor lor. În Moldova nu au existat asemenea castele, singurul care stăpânea cetăți, în stare să reziste asediului unor armate străine, era domnul. Erau cetățile de pe malul Nistrului, Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă. Domnul ridică cetatea de la Orhei, punct de strajă care să împiedice o năvală a tătarilor. Apoi erau cetățile din interiorul țării, Cetatea Neamțului, cetatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 20 de metri distanță de zidurile vechii cetăți. Grosimea zidurilor noi ajungea până la aproape 4 metri. Șanțul de apărare avea o lățime de 30-40 de metri și o adâncime de aproximativ 15 metri. Datorită acestor fortificații, cetatea a rezistat asediilor din 1476 și 1497, în ciuda faptului că fuseseră aduse tunuri de asediu uriașe, pentru vremea respectivă. La cetatea Neamțului au fost înălțate vechile ziduri și s-a construit o a doua pânză de ziduri și podul mobil. Cetatea a rezistat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajungea până la aproape 4 metri. Șanțul de apărare avea o lățime de 30-40 de metri și o adâncime de aproximativ 15 metri. Datorită acestor fortificații, cetatea a rezistat asediilor din 1476 și 1497, în ciuda faptului că fuseseră aduse tunuri de asediu uriașe, pentru vremea respectivă. La cetatea Neamțului au fost înălțate vechile ziduri și s-a construit o a doua pânză de ziduri și podul mobil. Cetatea a rezistat asediului organizat de cuceritorul Constantinopolului, Mahomed al II-lea. La Roman, locul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 1476 și 1497, în ciuda faptului că fuseseră aduse tunuri de asediu uriașe, pentru vremea respectivă. La cetatea Neamțului au fost înălțate vechile ziduri și s-a construit o a doua pânză de ziduri și podul mobil. Cetatea a rezistat asediului organizat de cuceritorul Constantinopolului, Mahomed al II-lea. La Roman, locul cetății de lemn, căreia ungurii i-au dat foc în 1467, Ștefan cel mare a ridicat Cetatea Nouă, în 1483, pe malul stâng al Siretului. La Orheiul Vechi, unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu pictură compozițională iconografică, ceea ce presupune preexistența a cel puțin unui ansamblu domnesc de pictură exterioară”. Urme ale picturii exterioare s-au păstrat și la biserica din Hârlău, iar Paul Henry văzuse la Bălinești urme ale unei compoziții care înfățișa Asediul Constantinopolului. Arheologii Lia Bătrâna și Adrian Bătrâna au afirmat, în urma cercetărilor făcute la Pobrata veche, că “pictura murală exterioară... își are originile la începuturile înfloritoarei epoci a lui Ștefan cel Mare”. Sorin Ulea era de părere că pictura exterioară a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]