1,950 matches
-
la apariția disfuncției endoteliale cât și la accentuarea statusului protrombotic al pacienților dislipidemici, având în consecință un risc coronarian crescut. Cardiomiopatia diabetică. Există astăzi un cumul de dovezi că diabetul determină apariția unui proces cardiomiopatic independent de afectarea coronariană. Această aserțiune este susținută și de dovezile epidemiologice care arată că la pacienții cu diabet IC este mult mai frecventă în condiții similare de extensie a afectării miocardice (33). Caracteristicile morfopatologice ale cardiomiopatiei diabetice sunt prezența fibrozei interstițiale și a hipertrofiei miocitare
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
de veritabilă incursiune istorico-culturală, dar și de analize faptice, acoperind zone mult mai largi de problematică socială, politică și diplomatică, în care sunt implicate numeroși actanți, respectiv oameni de legătură, pe aportul cărora la această zidire colectivă autorul își sprijină aserțiunile și demonstrațiile. Cu alte cuvinte, Paul Nanu găsește nimerit să proiecteze demersul său demonstrativ în funcție de acele personalități românești care s-au implicat de-a lungul timpului, într-un fel sau altul, în cunoașterea și promovarea culturii și literaturii finlandeze la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
contacte cu români, ca de pildă întâlnirea cu Monica Macovei sau cu o anume "Mama Marianne". Nu am observat însă relatări similare legate de finlandezi, contacte, trăiri și experiențe proprii. Majoritatea contactelor par a fi anumite dineuri oficiale. Până și aserțiuni sau considerații generale de tipul "finlandezilor le place să bea", "finlandezii sunt tăcuți" etc. sunt puține și timide. Volumul are certă valoare documentară prin prisma experiențelor ca ambasador (în capitolul constituit ca jurnal) dar, evident, întreaga lucrare poate contribui la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pe parcursul carierei. Ar trebui să încercați să vă creați propriile carduri, adaptate populației specifice pe care o deserviți. De exemplu, dacă încercați să plasați indivizi către slujbe care au anumite caracteristici, atunci dezvoltați un set de carduri care să conțină aserțiuni pozitive sau negative legate de acele caracteristici. Bineînțeles, este important să combinați rezultatele obținute în urma aplicării acestui instrument cu rezultatele altor instrumente de evaluare aplicate clientului, pentru a ne face o imagine completă și realistă. Instrucțiuni pentru jocul "Cardurile de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
calitatea estetică și justețea politică a unei opere de artă care ar pune la lucru valoarea de întrebuințare revoluționară a operei. Chiar dacă acest text se referă la raportul dintre calitatea operei literare și tendința politică într-un context social viu, aserțiunile lui Benjamin se pot aplica în egală măsură raportului dintre oricare operă de artă și politică. Considerând arta ca fiind o activitate utilă în abordarea conflictelor sociale, Benjamin pune încă de la început în discuție angajamentul artistului față de o anumită tendință
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
permite, în aceeași măsură, criticului să rămână creativ în aprecierea sa a "efectelor de adevăr" asupra practicilor sociale. Principiul al doilea al retoricii critice sună, simplu: "Discursul puterii este material"778. Ca în cazul precedent, McKerrow elaborează pe marginea propriei aserțiuni. Dacă orice ideologie există, în sens material, în și prin discursul care o exprimă, iar agenții (umani), mereu deja interpelați ideologic, dețin abilitatea de a modifica discursul, trebuie să ne îndreptăm atenția, consideră McKerrow, asupra "dimensiunii sociale sau a conștiinței
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Panaitescu-Perpessicius, Aurelia Rusu, C. Noica și mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul subiectiv, personal (dar, evident, fără a fi dominanta gândirii scriitorului). Accentele pamfletare exagerate din rațiuni polemice, datorate, poate, și convingerii intime că „Sucul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Panaitescu-Perpessicius, Aurelia Rusu, C. Noica și mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul subiectiv, personal (dar, evident, fără a fi dominanta gândirii scriitorului). Accentele pamfletare exagerate din rațiuni polemice, datorate, poate, și convingerii intime că „Sucul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dihotomie între explicație și înțelegere se bazează pe distincția dintre științele sociale și cele umaniste. În mijlocul acestor dezbateri, constructiviștii oferă explicații complexe, multicauzale, contextualizate; dacă ar proceda altfel ar contrazice asumpțiile ontologice fundamentale ale acestei abordări. Diferențele apar în formularea aserțiunilor.75 Principala linie de departajare între constructiviștii pozitiviști și cei post pozitiviști este distincția dintre asumpțiile constitutive și cele cauzale, deși sunt puține indicii care să diferențieze cele două abordări, întrucât limbajul cauzalității este unul fluid. Separând întrebările constitutive de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu a dezvoltat o înțelegere clară a proceselor. Lumea este ordonată sau este în schimbare? Stază sau ruptură?77 Răspunsurile la întrebările de tipul "cum a fost posibil?" descriu condițiile care caracterizează contextul, indiferent dacă analistul le numește variabile. Orice aserțiune cu privire la puterea acestor precondiții se bazează pe logica corelațională până când cercetătorii propun mecanisme de explicare a condițiilor care prescriu anumite acțiuni. O astfel de atenție acordată mecanismelor reliefează că procesele modelează relațiile între structuri și agenți.78 Teoreticienii critici merg
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
evidențiază raționalitatea deciziilor în termeni de interes propriu și, prin urmare, minimizând rolul contextului, constructiviștii au adus dimensiunea socială în atenție. Înțelesurile intersubiective nu sunt doar agregări ale credințelor individuale, ci au un statut independent de cunoștințe colective, bazate pe aserțiunea că deși fiecare dintre noi își gândește propriile idei, conceptele noastre le împărtășim cu ceilalți. Verstehen se referă la interpretările colective, la practicile și instituțiile actorilor. Accentul pus pe înțelesuri evidențiază similaritățile și diferențele dintre raționaliști și constructiviști. Diferența constă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Hall În viziunea lui Rodney Bruce Hall307 modul în care este construită identitatea colectivă, cu rolul de a plasa identitatea individuală în relație cu alți actori sau cu ordinea globală, are implicații semnificative pentru practica relațiilor internaționale. Autorul pleacă de la aserțiunea că schimbarea identității colective a actorilor societali le transformă interesele. Interesele grupurilor societale nu sunt de neschimbat sau determinate obiectiv. Interesele de grup sunt puternic condiționate de auto-identificarea membrilor acestor grupuri, fapt ce presupune și o anumită raportare de alte
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie considerate elipse formulările de genul "mulțumesc" sau "(nu) sunt de acord" etc. ca replici la îndemnuri ca "ia o prăjitură", respectiv la aserțiuni ca "trebuie să economisim ca să o ducem mai bine", deoarece există multiple alte formulări posibile, astfel încât ceea ce lipsește nu este deductibil din contextul lingvistic sau extralingvistic (situațional). Pușcariu, pp. 39-40: "Cel mai tipic caz de economie (a limbii n.n.) e
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a conținutului noțional al sintagmei sau compusului. Constatarea că elementul reținut este cel mai specific din punct de vedere semantic (v. Wooldridge, p. 6) se referă, desigur, doar la tipurile de condensare în care este eliminat determinatul, dar nu contrazice aserțiunea noastră, în măsura în care "specific" nu vrea să însemne "cel mai important, principal". În substantivul roșie, de pildă, s-a concentrat trăsătura distinctivă fundamentală a sintagmei pătlăgică roșie, exprimată exclusiv de constituentul pătlăgică, și anume "plantă erbacee legumicolă (...), cultivată pentru fructul ei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu sprijinul, cu aportul implicit al acesteia. De altfel, chiar ELR sugerează, în același loc, această realitate: "General romanică este și (...) elipsa determinatului din sintagma nominală, corelată (subl. n.) cu substantivarea adjectivului determinant, care preia sensul întregii construcții". În sprijinul aserțiunii că formațiile rezultate în urma condensării sunt cuvinte noi poate fi adus și următorul argument concret: în limba maghiară, vocala o de la finala cuvintelor este întotdeauna lungă (ó), în timp ce vocala -ocare leagă elementele compuselor tematice de origine greacă este întotdeauna scurtă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
revenirea în Germania fiindu-i permisă abia în 192328. Să precizăm aici că dacă prima dactilogramă, referitoare la lunile ianuarie-aprilie 1909, ce va fi publicată este un jurnal, celelalte două texte sunt redactate după 1910. Câteva repere în sprijinul ultimei aserțiuni. Primul ar pune în lumină faptul că Martha Bibescu nota că în momentul întâlnirii cu Kronprinz-ul aprilie 1909 -, acesta avea 26 de ani, deși el se născuse în 1882, iar ea numără 21 de ani, deși venise pe lume
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pentru a desemna capacitatea unui actor dat de a ajunge la rezultatele urmărite și, în special, de a realiza acțiuni eficiente 9. În acest sens, puterea este o caracteristică a tuturor acțiunilor umane care se înscriu pe coordonatele eficienței. Această aserțiune este prea vagă pentru a fi utilizată în situații concrete, dovadă că, din perspectiva ei, ne-ar fi greu să diferențiem poziția profesorului de aceea a elevilor în cadrul câmpului educativ școlar. Și profesorul, și elevii controlează în mod eficient un
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
efectivă. Nu există putere fără resurse: dacă e considerată capacitate, puterea este legată de controlul asupra resurselor, de altfel de natură foarte diversă, iar dacă e luată drept exercitare, presupune exploatarea lor12. În contextul câmpului educativ școlar este semnificativă și aserțiunea lui Robert Dahl: A are putere asupra lui B în măsura în care îl poate determina pe acesta din urmă să facă ceva ce, altminteri, nu ar face13. Această aserțiune ne obligă să facem câteva considerații. Orice putere de acest tip este relativă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
drept exercitare, presupune exploatarea lor12. În contextul câmpului educativ școlar este semnificativă și aserțiunea lui Robert Dahl: A are putere asupra lui B în măsura în care îl poate determina pe acesta din urmă să facă ceva ce, altminteri, nu ar face13. Această aserțiune ne obligă să facem câteva considerații. Orice putere de acest tip este relativă la un domeniu determinat și la o durată temporală determinată; așa se configurează extensiunea puterii. B îl va asculta pe A într-o măsură mai mare sau
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
domeniul în care acesta este specialist. Exemplul este legat de ideea că relația de autoritate se instituie numai atunci când S (subiectul autorității, n.n.) recunoaște în principiu drept adevărat tot ce-i este comunicat de către P (purtătorul autorității, n.n.) sub forma aserțiunii și face parte din domeniul D (domeniul în care se exercită autoritatea lui P în raport cu S, n.n.)40. Semnul de întrebare apare în legătură cu domeniul de competență al profesorului: se poate vorbi despre profesor ca despre un expert într-un domeniu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
care nu se primește, ci se instituie cu fiecare oră de clasă. Revenim: influența acelora care contestă sau ignoră autoritatea profesorului poate modifica (și va modifica) coordonatele relației de autoritate, deoarece unii elevi nu vor mai recunoaște (sau vor ignora) aserțiunile profesorului. Acest lucru este posibil deoarece, vrând-nevrând, profesorul se instituie ca autoritate și în domenii pentru care nu a fost abilitat prin studiile efectuate și, din multiple motive, nu întotdeauna Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic are eficiența scontată. Analizând câmpul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
deschidă, nu să închidă posibilitățile subiectului. Numai așa elevul "va trăi" o experiență semnificativă în școală experiența relației cu o autoritate. * * * O altă problemă este aceea a sursei autorității. Bochenski afirmă că aceasta se regăsește în acceptarea de către subiect a aserțiunilor purtătorului autorității ca fiind adevărate. În fapt, analiza lui Bochenski este mai complicată, relevând existența a două tipuri de autoritate: autoritatea epistemică și autoritatea deontică. În mod evident, cele două tipuri de autoritate vor trebui să cunoască întemeieri specifice. Autoritatea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
subiectul, n.n.) în domeniul D atunci și numai atunci când există un scop O de un anume tip, astfel încât: (1) S dorește ca O să fie realizat, (2) S crede că executarea tuturor directivelor care-i sunt comunicate de către P sub forma aserțiunii și care țin de domeniul D reprezintă o condiție necesară a acestei realizări 56. Este evident că nicio autoritate deontică nu trebuie acceptată fără justificare. În concepția lui Bochenski, nimic nu împiedică un purtător al autorității deontice într-un domeniu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
naturale ale unor răspunsuri inacceptabile, iar în al doilea caz consecințele naturale ar trebui trecute sub tăcere. Rolul profesorului este de a stabili consecințele în avans, de a face promisiuni, și nu de a profera amenințări. Implementează un sistem de aserțiuni pozitive. Multe dintre elementele anterioare reguli și limite sunt negative; dar aceasta este numai o latură a domeniului disciplinei, cealaltă fiind pozitivă și manifestându-se prin atenția sistematică acordată elevilor care se poartă în mod adecvat. Dintre consecințele pozitive care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cel mai bun ministru al culturii a fost Ion Caramitru, pentru proiectele sale, ce se continuă și astăzi” sau “Unirea românilor nu e posibilă, e inevitabilă” sau “Nu există o politică a statului în domeniul culturii” sunt doar câteva dintre aserțiunile care mi-au rămas în memorie. Să-l citim și recitim pe Eminescu pentru a deveni mai puternici astăzi! (ianuarie 15, 2012) Când pasiunea învinge viscolul... Săptămâna trecută, primeam un telefon de la părintele Mihăilă, președintele Fundației “Fălticeni Cultural”, printre fondatorii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]