8,644 matches
-
care să-l desenați incluzând această figură ca o parte integrantă. Încercați să vă gândiți la un desen la care nimeni nu s-a gândit. După ce ați completat desenul, găsiți un nume sau un titlu potrivit, cât mai neobișnuit. Fluiditate asociativă - cantitatea de asocieri, relații, analogii, similaritate, sinonime; combinații cu cât mai multe figuri (trei triunghiuri, TANGRAM). Asocieri - găsiți cât mai multe asemănări între perechile următoare: inel - cercel, vioară - pian, perdea - covor, tractor - tren, furnică - camion, furtună - furie etc. Precizați cât
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
ales În situații concrete practice; imaginația creatoare slab dezvoltată (realizează cu dificultate un desen pe o temă liber aleasă sau o compunere literară). Limbajul: vocabular normal, exprimare specifică vârstei și mediului În care trăiește; construiește enunțuri simple cu ușurință; potențial asociativ, nu Întâmpină greutăți mari În stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie. Afectivitatea: este mai atașată de bunică; manifestă bucurie În jocurile colective și În reușita proprie; tendință spre a dezvolta sentimente de dependență: diriginte, profesori, consilier; are nevoie de simpatia celor
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
Becescu ne-au dezvăluit niște fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși, decât la efortul lor de a atinge performanță academică sau de a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ce au suferit transformări succesive odată cu evoluția istorică a contextului social în care s-au încadrat. Până la confruntarea cu fenomene ca globalizarea și dezvoltarea rețelei Internet, biserica s-a exprimat în principal ca o comunitate locală, manifestând caracteristicile unei comunități asociative (Foltz & Foltz, 2003). Chiar dacă unele biserici tradiționale au avut, la nivel superior ierarhic, conștiința globalității, la nivelul membrilor laici, comunitatea religioasă s-a manifestat în spațiul geografic bine delimitat al comunității sociale locale și s-a împletit cu acesta în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
reluate. Dinamica comunicării poate fi mai ușor urmărită atât de către observatori, cât și de către membrii activi, ce pot răspunde mesajelor noi pe măsură ce le primesc sau le vizualizează. În acest sens, comunicarea în cadrul acestui tip de comunități are structura unui lanț asociativ. Există și comunități cu o structură mai complexă, găzduite pe un website propriu, care poate îngloba mai multe suporturi pentru comunicare (forum, chat, grup etc). În cazul acestora, există o echipă de persoane care se ocupă de structura de bază
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de la Berlin nu a luat ființă nici un partid confesional, catolicii separîndu-se în diferite grupuri. Totuși, în octombrie 1848 a fost organizat Katholikentag, zile de întîlniri care trebuiau să reflecte, în mod regulat, ritmul istoriei catolicismului german, în timp ce o vastă rețea asociativă se forma în jurul Piusvereine. În general, catolicii germani rămîneau refractari la ideile avansate de Lamennais, preferîndu-le pe cele ale lui Peter Reichensperger, care propusese, în 1840, în La question agraire, o formulă corporatistă, cu un parlament ales pe baze profesionale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
von Hertling, liderul partidului între 1902-1912, a încercat să o impulsioneze. În Elveția, aflîndu-se în poziție defensivă din cauza Kulturkampf -ului, catolicismul, a cărui vitalitate este evidențiată de lucrările Uniunii de la Friburg, era foarte împărțit. Sistemul cantonal antrenase crearea unor structuri asociative sau partizane în acest cadru cantonal, iar divizarea lingvistică accentua sentimentul de fărîmițare. Prin acțiunile lor politice, catolicii liberali conduși de istoricul și juristul Philipp Anton von Segesser se opuneau ultramontanilor, care îl aveau ca lider pe Gaspar Decurtins. Există
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unităților sociale mai mici. Ea trebuie să permită sprijinirea a ceea ce cancelarul Kohl a numit "Moloch birocratic" vorbind despre funcționarea Comunității Europene 6. În acest cadru, familia, libertatea învățămîntului, regionalizarea constituie pentru partidele creștin-democrate axe importante, ca și protejarea păturilor asociative, asociațiile fiind un mijloc de dezvoltare, de echilibru social și garanție a pluralismului. Familia, celula de bază a societății conform preceptelor Bisericii, ocupă un loc important în programe. MRP-ul se definea ca "partidul familiei". Datorită libertății învățămîntului, este dreptul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de José Maria Aznar și s-a transformat în Partid Popular. Eforturile Uniunii Europene a Creștin-Democraților de a face ordine în labirintul democrației-creștine au fost zadarnice. UEDC nu putea acoperi lipsa unei adevărate tradiții creștin-democrate în Spania. Absența unei mișcări asociative și sindicale creștine puternice, clivajele datorate atitudinii față de dictatură care au alimentat rivalitățile personale, neîncrederea afișată față de o formațiune confesională, fac ca regruparea moderaților cu o componentă creștin-democrată să se impună. De fapt, tradiția creștin-democrată se găsește în Țara Bascilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Principiul de bază al educației În școala lui Célestin Freinet este cooperarea. Pentru a stimula cooperarea, pedagogul recomandă cadrelor didactice interesate să folosească drept primă etapă Încredințarea economiei și activitații clasei În mâinile elevilor, precum și orientarea spre căutarea soluțiilor pe cale asociativă. În ceea ce priveste planificarea muncii școlare, Célestin Freinet recomandă Întocmirea a patru tipuri de proiecte: un plan general, un plan anual, planuri săptămânale și planuri zilnice. Primele două aveau funcția de ghid În elaborarea ultimelor două, precum și de grile de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cutanate, anomalii pupilare, aritmii cardiace, câteodată areflexie osteotendinoasă [55]. La vârstnic au loc atrofia emisferelor cerebrale și a cerebelului, cauzele fiind predispoziția genetică și scăderea fluxului sangvin cerebral. Depopularea neuronală și gliala are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp. Depopularea neuronală și glială are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp. Rezultatul este instalarea demenței; in functie de etiologie există mai multe tipuri de demențe: Alzheimer (cu determinism genetic), vasculare, posttraumatice, de cauza infecțioasă
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cerebrale și a cerebelului, cauzele fiind predispoziția genetică și scăderea fluxului sangvin cerebral. Depopularea neuronală și gliala are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp. Depopularea neuronală și glială are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp. Rezultatul este instalarea demenței; in functie de etiologie există mai multe tipuri de demențe: Alzheimer (cu determinism genetic), vasculare, posttraumatice, de cauza infecțioasă, anoxice, toxice, carențiale, dismetabolice. Psihopatologic, în sindromul demențial au loc scăderea atenției (amneziei antero- retrogradă
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
societatea noastră încrederea în persoanele necunoscute, ca și în abilitățile profesionale și tehnice 24. În plus, dacă este adevărat că în societățile hipermoderne se înregistrează o permanentă slăbire a încrederii verticale, asistăm în același timp la dezvoltarea activităților sociale (viață asociativă, voluntariat) care presupun un înalt nivel al încrederii 25. În sfârșit, dacă prudența față de ceilalți este în general foarte răspândită, nu la fel se întâmplă cu felul în care sunt percepuți cei apropiați: față de membrii familiei, prieteni, vecini, colegii de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
prin faptul că experiențele bărbaților și femeilor imigranți diferă semnificativ în toate grupurile. Cercetările actuale despre migrație arată că factorii de atracție și respingere pentru bărbații și femeile imigranți nu sunt neapărat aceiași (Friedman-Kasabaxe "Friedman-Kasaba, K.", 1996). Sosind prin migrație asociativă (soțiile care își însoțesc soții), ca dependenți ai „imigranților reali”, femeile imigrante depind de fapt și de drept de soții lor. Adesea, femeile sunt obligate să își părăsească țara de origine în circumstanțe pe care nu le pot controla, fie
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1993). Femeile sunt incapabile să participe complet în societățile lor gazdă din cauza șanselor limitate de educație și angajare, precum și a necunoașterii adecvate a limbii oficiale. Deși calificările educaționale și ocupaționale ale subiecților acestei cercetări sunt, în medie, destul de înalte, migrația asociativă rămâne modelul principal de migrație a femeilor indiene asiatice în Statele Unitexe "Statele Unite". Mai mult, imigrantele ajung să trăiască o experiență paradoxală. Pe de o parte, există posibilitatea realizării viselor din „vechea lume” într-o nouă patrie sau, cel puțin
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
fiind urmată de alte patru (20% din grup) ce au venit în anii ’70, unsprezece (peste 50%) au venit în anii ’80 și patru (20%) în anii ’90 (ultima sosind în vara lui 1997). Majoritatea cazurilor au fost de imigrație asociativă, soții dependente de bărbații imigranți. Cinci femei (25%) au venit singure, dintre care patru pentru a urma studii postuniversitare, ceea ce constituie deja un semn sigur de independență și ambiție. Cu excepția femeii care ajunsese de curând, restul își găsiseră partenerii în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
CAEN Rev. 2. Din cele 88 de activități ale clasificării, noi am reținut 80, excluzând: trei coduri cuprinzând companii financiare: 64, 65 66; un cod cuprinzând administrația publică și apărarea, asigurare socială din sistemul public: 84; un cod cuprinzând activități asociative diverse: 94; două coduri cuprinzând activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic și activități ale gospodăriilor private de producere de bunuri și servicii destinate consumului propriu: 97, 98; un cod cuprinzând activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale: 99
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
Schimbări în structura ocupațională și de venituri. România în context est-european / 17 Ioana Petre Migrația și satul / 12 Cerasela Voiculescu Regimuri de arendă și forme de schimb. O analiză a managementului fermelor agricole / 26 Codrina Șandru Rețele sociale și forme asociative comunitare ca bază a dezvoltării durabile. Cazul Drăgușului contemporan / 14 * VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Asociației Române de Sociologie - decembrie 2005 - Forumul metodologic - Lista membrilor Forumului; Lista membrilor Consiliului Asociației Române de Sociologie - Codul deontologic RECENZII Gheorghiță Geană, Antropologia culturală. Un profil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Bărăgan region. Two relations are considered: the relation between farms and peasants/local community and that of farms with other economic actors involved in the production and distribution of agricultural products. Primit la redacție: decembrie 2005 Rețele sociale si forme asociative comunitare ca bază a dezvoltării durabile. Cazul Drăgușului contemporan Codrina Șandru Universitatea „Transilvania” din Brașov Acest articol reprezintă un studiu de caz asupra formelor de asociere voluntară și asupra rețelelor de sprijin reciproc identificate la Drăguș, județul Brașov, în cadrul unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
104). Asociațiile locale se dovedesc a fi „cei mai performanți actori locali ai dezvoltării” (Sandu, 2003, p. 38), cu toate că sociologii încă nu au descoperit mecanismul care explică această performanță. Însă, datele disponibile arată că „potențialul de dezvoltare a formațiunilor locale asociative este cu atât mai mare, cu cât sunt mai consolidate tradițiile sau experiențele locale de participare comunitară” (2003, p. 38). Rețelele sociale reprezintă sisteme de legături „datorate unui tip specific de relații stabilite într-o mulțime dată de unități sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
voi prezenta în continuare nu alcătuiesc un studiu sociologic sistematic despre viața socială a Drăgușului contemporan. Ele sunt doar niște date ilustrative, cu caracter explorativ, culese cu scopul identificării acelor componente ale vieții colective prin care se pot defini potențialul asociativ și capacitatea acestei comunități rurale de a se dezvolta. Metodologic, am optat pentru tehnica interviului cu experți. Această tehnică se utilizează, de obicei, în primele faze ale unei cercetări și constă în obținerea de date și de aprecieri din partea „observatorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu voia s-o vadă nimeni, ca și cum ar fi fost rușinos să faci o asemenea treabă”. FORME DE ASOCIERE ȘI REȚELE DE SPRIJIN ÎN SATUL DRĂGUȘ În ceea ce privește structurile de asociere la Drăguș, i-am întrebat pe „observatorii competenți” ce forme asociative există astăzi în sat. Am pornit de la clasificarea formelor asociative făcută de Almond și Verba: grupări sindicale, organizații de afaceri, grupuri profesionale, organizații de fermieri, asociații cu scop social și caritabil, asociații religioase, asociații civico-politice, cooperative, fraternități, cluburi de veterani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rușinos să faci o asemenea treabă”. FORME DE ASOCIERE ȘI REȚELE DE SPRIJIN ÎN SATUL DRĂGUȘ În ceea ce privește structurile de asociere la Drăguș, i-am întrebat pe „observatorii competenți” ce forme asociative există astăzi în sat. Am pornit de la clasificarea formelor asociative făcută de Almond și Verba: grupări sindicale, organizații de afaceri, grupuri profesionale, organizații de fermieri, asociații cu scop social și caritabil, asociații religioase, asociații civico-politice, cooperative, fraternități, cluburi de veterani, asociații sportive și altele (Almond și Verba, 1996) și de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
partid politic, roată pentru bani, CAR (S. Lăzăroiu, 1999). Am sintetizat informațiile culese de la subiecți și am alcătuit următoarea listă a structurilor de asociere (asociații voluntare și rețele de sprijin) care funcționează astăzi la Drăguș: 1) vecinătatea reprezintă o formă asociativă bazată pe criteriul domiciliului, foarte puternică încă în viața socială a satului. Vecinătatea are caracter instituțional, reprezentând un model stabil de reguli de conviețuire, nescrise. Ea dispune și de o structură ierarhică, este adevărat, foarte simplă, dar cu autoritate conferită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
distribuită membrilor în funcție de suprafața de pământ deținută. Ulterior au apărut neînțelegeri și doar anumite lucrări au mai fost făcute în comun. În 1998, asociația s-a desființat. 2. Oamenii din sat preferă să-și lucreze pământul singuri, nu în formule asociative. Rețelele de sprijin la muncile agricole se bazează pe familia restrânsă (părinți, copii și frați) și nu pe rudenia mai îndepărtată. Astfel, forța de muncă se dovedește a fi insuficientă și, în consecință, o mare parte a terenurilor agricole rămân
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]