79,258 matches
-
Eduard Wachmann, din 22 aprilie 1866<footnote Breazul, G(eorge) - Bicentenarul Mozart - Muzica lui Mozart în țara noastră: în: Gazeta literară, București, An III, nr. 5 (99), 2 februarie 1956, p. 8; footnote> . Cartea lui Breazul se va bucura de atenția lui Hans Joachim Moser, care-l prezintă pe autor în cele trei lexicoane, din 1952<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart Allgemeine Enzyclopädie der Musiklexikon, Bärenreiter - Verlag Kassel und Basel, 1952, pp. 242
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
neoclasicismului într-o „limbă muzicală general vorbită și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea nouă. O altă fișă continuă cu: Preclasicismul: Rameau, Bach, Händel, Gluck; Clasicismul: Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau obârșiile acestei muzici în cultura antică elină. Breazul plasează originea muzicii creștine în „cântarea psalmilor, a evreilor și neîndoielnic folosind tezaurul melodic al
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ajungând la Monteverdi, cu Orfeu și Încoronarea Popeei - studiu bazat pe o vastă bibliografie de specialitate, cuprinzând lucrări în limbile amintite. Marii dirijori europeni care au fost prezenți pe scenele de concert bucureștene cu lucrări ale marilor epoci stilistice rețin atenția criticului român: Herbert Albert, Hans von Benda, Karl Böhm, Herbert von Karajan, Ernest Kunwald, Maurice Ravel, Pierre Monteux, Hermann Scherchen, Felix Weingartner și alții. Lista pianiștilor concertiști occidentali la București, elogiați pentru prestațiile lor, cuprinde numele lui Claudio Arrau, Béla
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
încondeiați pentru prestațiile lor bucureștene, cu creații de mare popularitate sunt: Jacques Thibaud, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, adăugându-li-se violonceliștii Pablo Casals, Gaspar Cassado și Emanuel Feuermann etc. Cântăreți celebri care au concertat la București s-au bucurat de atenția lui George Breazul: basul Feodor Șaliapin, baritonul Sigismund Zaleski, tenorul Raiceff, tenorul Tito Schipa etc. - Dacă nu se cunosc date concrete pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer, pentru realizarea în comun a unei lucrări consacrate muzicii bizantine
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a apărut în revista Mișcarea muzicală, București, An I, (Serie nouă), nr.6 - 7, iunie - iulie 1936, pp. 7 - 9; Republicat în formă integrală în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 352 - 359; footnote> . Manualele au intrat în atenția specialiștilor străini, o mare autoritate e timpului elogiindu-le deoarece găsea în ele edificatoare exemple pentru învățământul muzical școlar din România - „des curieux et édifiants exemples de l’enseignement musical scolaire tel qu’il est compris en Roumanie”<footnote Closson
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și muzicologi români Mic
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Patrium Carmen, antologia de Colinde, volumele La bicentenarul lui Mozart, Un capitol de educație muzicală, manualele didactice, monografia lui Gavriil Musicescu, din 1962 și primul volum al Paginilor din istoria muzicii românești, din 1966 (celelalte cinci volume vor intra în atenția cercetătorilor pe măsura apariției lor). Timpul a prilejuit și conturarea diferitelor fațete ale activității și personalității lui George Breazul, privite disparat și pe care le putem urmări într-o formă rezumativă, pe grila de mai sus: - etnomuzicologul: Gheorghe Ciobanu: în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
evoluției culturii românești, în care se simte marginalizarea domeniului muzical, în general și ierarhizări defavorabile pentru toți marii muzicieni ai secolului al XX - lea, din care numele lui Breazul lipsește în mod inexplicabil. Deși activitatea muzicianului George Breazul a reținut atenția multor lucrări de specialitate sau dicționare enciclopedice românești, trebuie semnalat și faptul că în unele, consacrate personalităților culturii românești, numele lui este trecut sub tăcere, cum se întâmplă în Enciclopedia Cugetarea a lui Lucian Predescu, din 1940, unde-l găsim
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
trecând sub tăcere marile sale ctitorii culturale. Istoria Românilor în secolul XX, realizată de Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu îl ignoră total pe eminentul cărturar, așa cum ignoră viața muzicală românească, plasată într-o desuetudine condamnabilă, fapt asupra căruia am atras atenția și în recentul studiu consacrat înființării în anul 1920, a Societății Compozitorilor Români<footnote Vasile, Vasile - Societatea Compozitorilor Români, moment crucial în istoria muzicii românești și consecințele asupra culturii naționale; în: Muzica, București, Serie nouă, An XXI, nr. 4 (84
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Pillat și prin cărțile de memorii Eterna întoarcere (Ed. DU Style, 1996) și Ofrande (Ed. Universalia, 2002) în care personalitatea pictoriței Maria Pillat-Brateș (1892-1975) ocupa un loc important. Anul 2006, prin strădania nepoatei, a readus-o pe Maria Pillat-Brateș în atenția contemporanilor prin opera ei. După expoziția retrospectiveă deschisă în martie-aprilie la Galeria Dialog (cu numeroase ecouri în presă), după selecția de desene și acuarele expuse la Muzeul Literaturii Române în iunie, a apărut acum, la Editura Universalia, un excepțional album
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
pe lângă aceste temeri oneste ale lui Bogdan Ghiu nu e deloc recomandat nici unui critic. Pentru ambele tipuri de opinenți, însă: Tolle lege ! Ecologia lui Traian Ungureanu În numărul din decembrie al Ideilor în dialog, articolul care a reținut cu precădere atenția cronicarului este cel semnat de Traian Ungureanu: Antiraționalismul ecologic. O mînă spală pe alta și împreună creierul. Ideea autorului e una seacă și directă: ecologismul modern nu este decît o mască pe care spaima omenirii față de sfîrșitul lumii a luat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
a Mariei Banuș - un adevărat iatac. Totul pregătit cu minuțioasă dragoste. Deasupra patului, o lozincă: ŤBine ați venit, scriitori ai poporului!ť Glastre cu flori. La festival, două eleve ne înmînează mîțișori, violete și ghiocei. Masa ni se pregătește acasă. Atenții peste atenții. Semnăm într-un catastif special confecționat, cu un condei și o călimară pe copertă. Toate astea i se datoresc lui C. Borș, profesor de matematică și poet sub numele de Lucian Mircea. E un om mic de statură
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
Banuș - un adevărat iatac. Totul pregătit cu minuțioasă dragoste. Deasupra patului, o lozincă: ŤBine ați venit, scriitori ai poporului!ť Glastre cu flori. La festival, două eleve ne înmînează mîțișori, violete și ghiocei. Masa ni se pregătește acasă. Atenții peste atenții. Semnăm într-un catastif special confecționat, cu un condei și o călimară pe copertă. Toate astea i se datoresc lui C. Borș, profesor de matematică și poet sub numele de Lucian Mircea. E un om mic de statură, cu privire
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
plină prelegere. Și tot mai des i se năzărea că admiratorii îl privesc cu ochi de pisică. Poate ar fi mai bine, își spunea uneori înainte să doarmă, dacă aș fi cu totul neînsemnat, un lucru care să nu atragă atenția nimănui, nici măcar unei mâțe. Cum ar fi, se gândi deodată, o nestemată, admirată de toți, dar necomestibilă și fără suflet vulnerabil; doar piatră, fără nimic în interior? Dar atunci n-ar fi putut da note, or, șoarecele se obișnuise prea
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
Rusu. Mai tîrziu, povestindu-i toate acestea, a amuțit. Mi-a spus că mama ei a murit de mult. Ar fi fost, cu alte cuvinte, imposibil să fie la spectacol. Halucinant... Cineva a fost așezat lîngă mine ca să-mi atragă atenția într-un mod tenace asupra Dorinei. Atunci. Cineva mi-a dăruit această șansă pe care am deslușit-o, pe care am înțeles-o și pe care am exploatat-o, fără încetare, de atunci pînă mereu. Am descoperit, datorită muzicii Dorinei
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
Gelu Dorian Inițiativa Uniunii Scriitorilor de-a atrage atenția românilor că scriitorii există, în situația în care amenințarea ignoranței generale pare să-și fi atins scopul, cu toate că în ultima vreme au apărut istorii ale literaturii române, fie "de azi pe mîine", fie "condensate" sau mai puțin condensate, elective sau
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
secundă parcursă. Este im presionant, este incredibil!... Dirijo rul sesizează cele mai mici imper fecțiuni de interpretare la fiecare dintre cei aproape 50 de instru mentiști care compun orchestra. Se oprește, explică, iar începe, iar se oprește... altă explicație. Calm, atenție de fier, sincronizare, sunete de cleștar, efort până aproape de epuizare. Perfecțiunea, constat, este obiectivul dirijorului, ceea ce îmi confirmă și specialistul de lângă mine, Dariusz Pacak. Mă întreb, câți, oare, dintre melomani înțeleg acest efort enorm pentru a se ajunge la perfecțiunea
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
în scrisul lui Caragiale și chiar prezențele cele mai vizibile (Zoe Trahanache, Mița Baston, Veta, coana Efimița etc.) au doar rolul unui revelator menit să scoată în evidență fațetele mai mult sau mai puțin discrete ale bărbaților din jurul lor. Niciodată atenția autorului nu este focalizată exclusiv pe personalitatea și faptele femeilor. Personajele puternice, singurele cu drept de acțiune din scrisul lui Caragiale, sunt bărbații, fapt în măsură să spună ceva și despre rolul secundar al femeii în societatea românească de la sfârșitul
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
referențiale) din Beethoven, Berlioz, Brahms, Mahler, Richard Strauss, Debussy, Ravel, Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt incluse citate textuale din Lévy-Strauss și Beckett. Atrage atenția includerea citatelor din Crud și gătit de Lévy-Strauss, celebru antropolog cu studii despre mitologiile popoarelor naturii. Intuiția lui Berio devine cu atât mai incitantă, cu cât se aliniază perfect la ideea lui Lyotard conform căreia prăbușirea meta-discursului iluminist a dus
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ans de modernité musicale: de Darmstadt a l'IRCAM<footnote Editions Madraga, 2003. footnote>. În opinia lui Deliège, Sinfonia reprezintă unul dintre rarele momente în care conceptul de postmodernism își dezvăluie prezența la modul explicit, pe când opera lui Pousseur atrage atenția prin contribuția adusă la apariția unui adevărat cult al citatului/citarii<footnote Béatrice Ramaut-Chevassus notează diferența specifică între aceste două lucrări: "Berio utilizează citarea în calitate de Traumdeutung și cu virtuozitate, ca un prestidigitator sclipitor, în timp ce Pousseur se lansează într-o demonstrație
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
simplicitate și neoromantism), Schnittke (1934-1998, polistilistică) sau Adès (n. 1971, orientare moderată, detașata de "excesele" postmoderne) sunt compozitori postmoderni. Însă, chiar dacă spre deosebire de listă lui Kramer, una simptomatica, lista lui Mahnkopf deja oferă nume de compozitori și titluri de lucrări, atrage atenția decalajul mult prea mare dintre anii de naștere, acest fapt denotând, ca ipoteză, ideea că cei menționați în lista nu ar putea să facă parte, contrar opiniei lui Mahnkopf, din aceeași orientare<footnote Deși aici drept exemplu ne poate servi
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
parte a treia din Sinfonia (1968) lui Luciano Berio. Putem constată emergentă unui proto-postmodernism deja în creația lui Charles Ives, prin implicarea tehnicii citatului, aceasta utilizată în special în Simfonia nr. 2 (1899-1902), precum și în Simfonia nr. 4 (1910-1916). Atrage atenția mixajul realizat în cea dintâi între citate din muzică populară americană și invocări ale muzicii clasice drept referenți servind muzica lui Brahms și Dvorak. Aceasta emergentă a unei gândiri postmoderne o putem reprezenta prin analogia unui proces de infiltrare sau
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
abia la nivelul acestei etape devine vizibilă cantitatea spectaculoasă a numărului de compozitori importanți, dar și expansiunea impresionantă a cantității de lucrări scrise. Atrag atentia nume precum Michael Nyman și Wolfgang Rihm, ca și compozitori deosebit de prolifici. Este de remarcat atenția pe care Michael Nyman o acordă, spre exemplu, genului muzicii de film și colaborările acestuia cu regizorul Peter Greenaway - The Draughtsman’s Contract (1982, coloana sonoră editata sub formă de album la casa de discuri Charisma), A Zed & Two Noughts
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în virtutea atitudinii de recuperare și reciclare a trecutului istoric muzical; 2. a doua expresie - "Leș héros șont fatigués", cu referire la eroii ultimei avangarde și la eforturile lor (tot mai anacronice că substanță) de a se menține în prim-planul atenției publicului, în: Brigitte Francçois-Sappey, Histoire de la musique en Europe, Presse Universitaires de France, 1992 (seria "Que sais-je?"), pp. 117 și 121. footnote>. "Dacă în modernitatea clasică era negat mediul ("atonalitatea", în defavoarea "tonalității" - n.n.), iar avangardă a negat principiul operei<footnote
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]