14,715 matches
-
consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de programe, pe genuri de emisiuni). 3. Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la premisa că, în mare, văd aceleași programe (80% dintre programele vizionate de minori sunt destinate adulților, după statisticile internaționale); dar, mai ales copiii văd „altfel” aceste conținuturi, receptând într-un mod al lor, specific
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rezultat confirmă și mai puternic constatarea că reprezentarea violenței în conținuturile programelor TV difuzate în România este simțitor mai mare decât cea din programele televiziunilor occidentale. Ce, cât și cum privesc elevii la televizor? Analiza „Comportamentelor de consum de programe audiovizuale ale elevilor” (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani) a format, cum s-a spus mai înainte, obiectul altui proiect major de cercetare pe care CNA l-a comandat institutului CURS SA și Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
evidență coincidența nedorită a două fenomene care se întrepătrund și se potențează reciproc: 1. Oferta masivă de programe cu conținuturi violente - de toate categoriile și de nivel cultural mediocru sau chiar submediocru, și 2. Consumul, de asemenea, masiv de programe audiovizuale de către elevi (copii sau adolescenți), inclusiv de emisiuni cu conținuturi violente. Analiza datelor arată prezența în toate cele trei grupe de vârstă a unor procente foarte ridicate de mari consumatori de televiziune. Dacă luăm cazul copiilor de 7-10 ani, observăm
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rezolve conflictele mai agresiv decât ceilalți; mai mult, cu cât copiii încep să privească la televizor de la o vârstă mai fragedă, cu atât sunt mai predispuși să comită acte de violență mai târziu. Reglementări privind violența televizată În Europa, sectorul audiovizual se confruntă cu un conflict de interese în ceea ce privește violența: pe de o parte, dreptul la libertatea de exprimare și de creație, esențial pentru o societate democratică, pe de altă parte, protejarea celorlalte drepturi ale omului, în special a drepturilor copiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu weekendul. Consumul mediatizat este concentrat în intervalul prime time pentru tutun și alcool, respectiv în post prime time pentru droguri. Există de asemenea diferențe în funcție de tipul de violență asociată cu consumul. Alte perspective Deși a fost elaborată o legislație audiovizuală consistentă privind mediatizarea drogurilor, alcoolului și tutunului, există segmente de programe care nu pot fi interzise și care pot avea o influență importantă asupra consumului de stupefiante și a imaginii acestora pentru publicul larg. Deși publicitatea este reglementată de legea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
University of North Carolina, Chapell Hill, University of Texas, Austin, University of Wisconsin, Madison. www.christiananswers.net. Expunerea copiilor la programe radio și TV, cercetare Gallup și Metro Media Transilvania, 2004. Dezbaterea publică „De ce și cum limităm violența în programele audiovizuale”, 10.05.2004, CNA. ww.cna.ro. Decizia nr. 57, din 13.03.2003, privind protecția minorilor în cadrul serviciilor de programe, publicată în Monitorul Oficial, nr. 199, din 27.03.2003. Legea nr. 504 din 11.07.2002. Evaluarea reprezentării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
private și familiale. (2) Este interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viață intimă, privată și familială. (3) Participarea copilului în vârstă de până la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimțământul scris al acestuia și al părinților sau, după caz, al altui reprezentant legal. (4) Copiii nu pot fi folosiți sau expuși de către părinți, reprezentanți legali sau alte persoane responsabile de creșterea și îngrijirea lor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sau expuși de către părinți, reprezentanți legali sau alte persoane responsabile de creșterea și îngrijirea lor, în scopul de a obține avantaje personale sau de a influența deciziile autorităților publice. (5) Consiliul Național al Audiovizualului monitorizează modul de derulare a programelor audiovizuale, astfel încât să se asigure protecția și garantarea dreptului copilului prevăzut la alin. (1). Art. 23. - (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare. (2) Libertatea copilului de a căuta, de a primi și de a difuza informații de orice natură
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
poate fi conținută într-un comunicat destinat presei, într-o explicație dată presei, într-un manuscris predat presei sau într-o declarație de presă. Informația pentru presă va trebui astfel gîndită, încît aceasta să satisfacă atît presa scrisă, cît și audiovizualul. Este foarte importantă forma pe care o dați informației pentru presă, formă care trebuie să se muleze pe specificul fiecărui mijloc de informare în masă, cît și pe specificul agențiilor de presă. Nu de puține ori se greșește, redînd informația
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
ani arată că desfășurarea la parametrii optimi a procesului de predare-Învățare este tot mai mult condiționată de existența și integrarea rațională În lecție a unor variate materiale didactice, inclusiv a unor mijloace moderne de Învățare. Între mijloacele de Învățământ, cele audiovizuale au un rol și un loc deosebit. Mijloacele audio-vizuale desemnează un ansamblu de materiale pe care s-a stocat informația și de echipamente tehnice care redau imaginile și sunetele, pentru o percepție colectivă sau individuală, pe cale vizuală, auditivă sau pe
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
Davezies, 2002]: - sectorul "business" (bănci, finanțe, servicii oferite firmelor), cu 456 300 locuri de muncă, dar aflat în recul; - sectorul "tradiție" (bijuterii, confecții, servicii hoteliere), cu 209 300 locuri de muncă, aflat în ușoară creștere; - sectorul "materie cenușie" (edituri, presă, audiovizual, informatică...), cu 117 400 locuri de muncă și în continuă creștere. Aceste trei sectoare nu reprezintă decît 29 % din totalul locurilor de muncă salariate din domeniul privat în Franța (fără Paris), dar însumează 72 % la Paris. În timp ce parizienii reprezintă 24
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de tăcerea absentă a Majei. Am organizat o antologie de filme despre vampiri. Mâine va fi Bram Stoker’s Dracula, de Coppola. — Despre vampiri? V-ați apucat de cinematografie comercială? spuse Maja mirată. Aris practica boicotul cinematografului american. Spunea că audiovizualul este cea de-a doua mare industrie a Statelor Unite, după fabricarea de armament - și, cum economia este singurul indicator real În societatea contemporană, asta demonstrează că audiovizualul este o armă foarte puternică - la fel ca bomba atomică. Întrucât cinematografia evazionistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de cinematografie comercială? spuse Maja mirată. Aris practica boicotul cinematografului american. Spunea că audiovizualul este cea de-a doua mare industrie a Statelor Unite, după fabricarea de armament - și, cum economia este singurul indicator real În societatea contemporană, asta demonstrează că audiovizualul este o armă foarte puternică - la fel ca bomba atomică. Întrucât cinematografia evazionistă este o metodă de spălare a creierelor din Imperiul Occidental. Statele Unite practică dumpingul filmelor lor, Împiedicând celelalte cinematografii să se dezvolte și să promoveze moduri de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vizibilă este importanța agendei publice în campaniile electorale; de aceea programele partidelor sau ale candidaților diferă mai mult prin modul de abordare și soluțiile propuse decât prin problemele atacate. Alegerea materialelor informaționale care vor fi prezentate în presa scrisă sau audiovizuală și a celor care vor fi respinse este o procedură destul de complexă, cunoscută ca teoria „pazei la barieră” (gatekeeping). Nu e greu de ghicit că selecția între ce apare și ce nu apare în spațiul public prin mass-media este un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opinia noastră, și cea de mai sus -, postmoderniștii, cultivând nevoia flexibilității, tratării subiecților cercetării ca ființe umane complexe și ca parteneri, și-au adus contribuția la dezvoltarea unor strategii concrete de investigare, inclusiv pe planul îmbinării documentelor scrise cu cele audiovizuale. Ei au participat masiv la construcția și răspândirea „sociologiei vizuale”. 6.2. Interviul de gruptc "6.2. Interviul de grup" Interviul de grup înlătură ceea ce în literatura metodologică se numește greșeală atomistică (atomistic fallacy), adică de deducere a stării de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la cei eminenți, sunt dornici să afle gusturile, preferințele, idealurile, preocupările și îngrijorările semenilor lor; și nu oricum, ci statistic, ca tendințe generale, sub formă de procente. Date de acest fel, difuzate masiv în zilele noastre prin presa scrisă și audiovizuală, au căpătat - în Occident încă de acum câteva decenii - caracterul unei adevărate instituții (Stoetzel și Girard, 1975). Prin funcția de informare se satisface astfel nevoia de curiozitate, dar nu numai atât. Astfel de informații pot să-i ajute pe oameni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a trimis contingente militare peste hotare. Acestea sunt exclusiv formate din voluntari, iar datorită câștigului ridicat de pe urma acestei activități există foarte mulți doritori să plece în aceste misiuni”. 3. Publicarea unui sondaj în presa cotidiană scrisă sau relatarea în cea audiovizuală apare, în cele mai multe cazuri, ca reflectând un lucru deosebit (de interesant), deci se constituie în „eveniment de presă”. În aceste condiții, trebuie găsite tiluri percutante, texte sau imagini care să conțină elemente puternic atractive, chiar emoționale, care, în condițiile de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Loisir și cultură" astăzi Potrivit statisticienilor specializați în domeniu, acest post implica, în 1995, aproximativ 12 % din consumul global al francezilor (Herpin și Verger, 2000, p. 29). Dar ce se grupează exact sub acest agregat? Învățământul plătit; produsele și serviciile audiovizuale; discurile și casetele; publicațiile (cărți și presă); produsele și serviciile sportive; fotografia (aparate, filme, servicii de developare); spectacolele; jocurile de noroc; jucăriile; serviciile agențiilor de voiaj; cazarea în vacanță (cam-ping, hoteluri, case la țară, cluburi); echipamentele constând în bărci, rulote
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Spectacole de dans profesionist Spectacole de amatori Muzee Monumente istorice Galerii de pictură Circ Teatru 49 49 23 31 10 9 3 3 10 10 6 8 14 20 30 33 28 30 23 25 9 13 14 16 Practici audiovizuale Televiziune (în fiecare zi) Video (o dată pe săptămână) Radio (în fiecare zi) Discuri și casete 73 77 13 28 66 69 21 27 Sursa: după Olivier Donnat, 1998. • Problematicile ministerului: democratizare sau evaluare? La ce servesc, de fapt, anchetele astfel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt asociate profesiilor din domeniul "informării, artei și spectacolelor". "Profesii în domeniul informării, artei și spectacolelor" (recensământ din 1990) jurnaliști, secretari de redacție (29 000); autori literari, dialoghiști, scenariști (6 000); bibliotecari, arhivari, conservatori (12 000); cadre din presă, editare, audiovizual și spectacole (11 000); cadre artistice din spectacole (6 000); cadre tehnice din realizarea spectacolelor live și audiovizuale (9 000); artiști plasticieni (20 000); artiști profesioniști din domeniul muzicii instrumentale și vocale (16 000); artiști dramatici, dansatori (12 000); profesori
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1990) jurnaliști, secretari de redacție (29 000); autori literari, dialoghiști, scenariști (6 000); bibliotecari, arhivari, conservatori (12 000); cadre din presă, editare, audiovizual și spectacole (11 000); cadre artistice din spectacole (6 000); cadre tehnice din realizarea spectacolelor live și audiovizuale (9 000); artiști plasticieni (20 000); artiști profesioniști din domeniul muzicii instrumentale și vocale (16 000); artiști dramatici, dansatori (12 000); profesori de artă (22 000); artiști de varietăți (9 000). După Alain Desrosières și Laurent Thévenot, Les Catégories socio-professionnelles
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Legea de referință este cea din 11 mai 1957, referitoare la proprietatea intelectuală și artistică. Aceasta se interesează, în formula nouă (iulie 1985), de "drepturile autorilor și ale artiștilor-interpreți, ale producătorilor de fotograme și videograme și ale întreprinderilor de comunicații audiovizuale" (Codul de proprietate intelectuală, legea din 1 iulie 1992). Artistul-interpret este "cel care reprezintă, cântă vocal sau instrumental, recită sau execută în orice altă manieră o operă literară, artistică, un număr de varietăți, de circ sau de marionete". Dacă interpreții
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este aici mai mică [...]. Artiștii-interpreți sunt într-o situație foarte fragilă din cauza puternicei dependențe față de partenerii economici [...]. Artistul-interpret este foarte frecvent un salariat [...], și nu un profesionist exersându-și liber arta. Când artistul-interpret încheie un contract pentru realizarea unei opere audiovizuale, acest contract prevede prezumția de cesiune a drepturilor". Jean-Marie Pontier et alii, 1996, pp. 254, 262, 267 și 273. Capitolul 8 Rutinizarea culturală În capitolul precedent, obiectivul era să arătăm că, printr-un fel de mișcare de sus în jos
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai mari decât cele ale statului central. Tabelul 2. Finanțarea publică a culturii (miliarde de franci, 1993) Statul central: 37 de milioane de franci (50,1 %) Colectivități locale: 49,9 % Ministerul Culturii 19,6 % Alte ministere 28 % Conturi speciale (cinema, audiovizual, carte) 2,5 % Comune 40,6 % Departamente 5,4 % Regiuni 2 % Sursa: DEP Departamentele au alocat 5 miliarde, adică 2,4 % din cheltuielile lor generale; regiunile, doar 1,6 miliarde (2,6 % din cheltuielile lor generale); în schimb, cele 841
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acele school massacres a căror prezentare mediatică, intens televizată, este un element atât de important încât în directivele directorului de școală din SUA este inclus modul de a face față presei în caz de incidente majore, știindu-se că valul audiovizual poate fi la fel de traumatizant pentru comunitate ca masacrul însuși (Cornell, 2003). Dintre crimele în masă produse în școli, se rețin cel mai adesea crimele comise de tineri. Se cuvine să ne amintim totuși că aceste crime sunt mult mai frecvent
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]