2,756 matches
-
cercetarea întemeiată al lui Glaser și Strauss (1967) - acestea pot îmbogăți, la rândul lor, lecturile ulterioare ce vor rafina afirmațiile teoretice, și așa mai departe, cercul înțelegerii lărgindu-se din ce în ce mai mult. În felul acesta, construirea unei identități printr-o poveste autobiografică și procesul de constituire a unei teorii prin intermediul studiilor empirice merg pe drumuri paralele. În formele sale cele mai frecvente, cercetarea narativă nu necesită, drept criteriu de evaluare, replicabilitatea rezultatelor obținute. Astfel, cititorii trebuie să se bazeze pe înțelepciunea , pe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lor a rezultat un ghid de lectură a materialelor obținute prin intervievare (Brown et al., 1988). În Europa, Rosenthal și Fisher-Rosenthal coordonează workshop-uri pentru studenți și cercetători în care folosesc demonstrații pentru a le arăta modurile de utilizare a materialelor autobiografice în studiul identităților individuale. Ca rezultat al creșterii interesului față de cercetarea narativă a aplicării sale pe scară largă, se vor organiza numeroase cursuri universitare, workshop-uri și întâlniri academice vor asigura contexte experimentale pentru învățare. Firește, nu oricine are totuși acces
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în contextul poveștii ca întreg. Acest tip de lectură este adesea utilizat în studiile de caz din practica clinică. Abordarea holistă a formei își găsește expresia cea mai clară în cadrul demersurilor de urmărire a intrigilor sau a structurilor unor narațiuni autobiografice complete. Se desfășoară, de pildă, povestea sub forma unei tragedii sau a unei comedii? Povestea evoluează ascendent, apropiindu-se de momentul prezent din viața naratorului, sau coboară spre perioade ori situații anterioare, mai favorabile decât cele la care din prezent
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de conținut pentru comuniune - și anume: dragoste/prietenie, dialog, grijă/ajutor și comunitate -, iar pentru putere, autoadministrarea, statusul, realizările/responsabilitatea și împuternicirea. În articolul lor, McAdams și colaboratorii săi detaliază procedura de descoperire și cunatificare a acestor categorii în textele autobiografice. Abordarea categoriilor formei Ultimul tip de lectură are în vedere aspectele formale ale unor secțiuni sau categorii separate dintr-o poveste a vieții. Studiul lui Farrell și al colaboratorilor săi (1993) poate fi utilizat pentru a demonstra această abordare. Întocmai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
-ți pune o singură întrebare fundamentală asupra vieții înseamnă a te îmbolnăvi iremediabil - susține undeva un personaj. Și acesta este sensul bolii în proza lui B. Pentru a reconstitui traseul căutării de sine și ipostazele suferinței, autorul recurge la narațiunea autobiografică, edificând un suport epic de sine stătător, care poate fi considerat și ca o proză obișnuită, având tema copilăriei în ambianța târgului moldovenesc. Dar luciditatea încordată până la delir este ceea ce face esența specifică, unică și modernă a prozei lui B.
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
sub același regim literar, al metaforicului, al parabolicului, al fantasticului, Proiectele de trecut, editate în 1982, inserează într-un climat ce pare de basm situații din realitatea prozaică, inclusiv - cum criptografic o atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care tatăl naratoarei pătimise, ca deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
literară scoasă de el întâi la Orăștie (1911-1915), pe urmă la Cluj (1922-1928). Poeziei i se adaugă recenziile, articolele și notițele literare, cele mai multe publicate la rubrica „Flori de-o zi”, alături de „gânduri”, reverii lirice, „răvașe de duminică”, evocări cu tentă autobiografică, dar și pagini, subtil defetiste, din jurnalul unui „complotaș mobilizat” în oastea împăratului. În celălalt periodic editat de B., „Lumea și țara”, apărut la Cluj (1923-1940) și București (1940-1944), literatura ocupă un loc mai puțin însemnat. Munca de editor o
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
balansul continuu fascinație-blasfemie, adorație-insultă formează esența și a acestor poeme. Pentru că B. nu recunoaște altă materie literară în afara neliniștilor eului creator, a trăirii subiective, determinate, în viziunea lui, de fatalitatea sângelui, romanele Bagaj... și Pensiunea doamnei Pipersberg au un nucleu autobiografic (liric, totodată), fiind părți ale aceluiași tot: jurnalul intim, un „memorial psihologic”. În stil, opțiunea e de partea violenței expresive, deformatoare: grotescul, atât de cultivat de expresioniști, dă formei o semnificație interioară; înseamnă dedublare și stranietate, o invazie de fantoșe
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
alte povestiri (2001), evocând destinele a cinci femei pe fundalul unor antagonisme interreligioase și interetnice din Georgia și din România (grupul etnic al sașilor), inclusiv din Israel, cu dificultățile pe care le implică adaptarea noilor veniți. Cartea are, totodată, caracter autobiografic, constituind, cum s-a observat, „un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
care B. poate fi considerat deschizător de drum -, portretele unor personalități, tabletele și foiletoanele, risipite în număr mare în diferite publicații. Memoriile-document își află locul și în partea cea mai substanțială a operei sale, Din zbuciumul vieții (Însemnări contimporane și autobiografice), scriere elaborată în intervalul martie-iunie 1918, în temnița de la Seghedin. Memorialistul și-a exprimat, testamentar, dorința ca manuscrisul să fie încredințat tiparului abia după trecerea câtorva decenii, astfel încât, până în 1972, când a apărut cu titlul Amintiri din închisoare (Însemnări contimporane
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
elaborată în intervalul martie-iunie 1918, în temnița de la Seghedin. Memorialistul și-a exprimat, testamentar, dorința ca manuscrisul să fie încredințat tiparului abia după trecerea câtorva decenii, astfel încât, până în 1972, când a apărut cu titlul Amintiri din închisoare (Însemnări contimporane și autobiografice), lucrarea a rămas necunoscută. Paralel cu furnizarea unor date asupra biografiei scriitorului, Amintiri... oferă elemente importante pentru cunoașterea istoriei sociale, politice și culturale din Transilvania ultimelor două decenii ale secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
la români în veacurile XVI și XVII, Brașov, 1909; Alesandru de Mocsony, Brașov, 1910; Pagini răzlețe, Brașov, 1910; Coriolan Brediceanu, Lugoj, 1911; George Pop de Băsești, Cluj, 1923; Andrei baron de Șaguna, București, 1923; Amintiri din închisoare (Însemnări contimporane și autobiografice), îngr. Alexandru Porțeanu, pref. Miron Constantinescu și Alexandru Porțeanu, București, 1972; De la Blaj la Alba Iulia, îngr. Valeria Căliman și Maria Elena Simionescu, pref. Mircea Mușat, Timișoara, 1980; Oameni, fapte, întâmplări, îngr. Valeria Căliman și Șerban Polverejan, pref. D. Vatamaniuc
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
va fi de acum încolo romanul, dominat, în cele mai multe cazuri, de tehnicile și ticurile povestirii. Experiența de poet a lui B. se resimte stăruitor și în opera prozatorului, influențând particularitățile stilului, alegerea și interpretarea temelor, structura intimă a personajelor. Elementul autobiografic este intercalat în expunerea epică, de unde, tonalitatea lirică a scrierilor, ezitările în efortul de obiectivare. Privilegiată rămâne evocarea, în majoritatea cazurilor personajele stabilindu-și identitatea prin intervenția memoriei autorului sau a unui interpus. Prozatorul utilizează procedeul povestirii „în ramă” (Fântâna
BANDRABUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
schițe de moravuri - luciditatea, cultura și propensiunea etică. Poate fi recunoscut aici un spirit ales, ironic și sceptic, capabil să formuleze concis și plastic judecăți generale. Broșura Trăiască viața!... (1916) este o culegere de articole, unele cu un pronunțat caracter autobiografic. SCRIERI: Sub mască, București, 1916; Trăiască viața!..., București, 1916; Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician, București, 1937. Repere bibliografice: Massoff, Despre ei, 25-31; Călinescu, Ulysse, 367-369; Papadima, Scriitorii, 44-46; Eftimiu, Amintiri, 219-222; Ciopraga, Lit. rom., 183-184; Cioculescu, Aspecte, 533-535
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
fugit în lume (1969). A colaborat cu articole, cronici literare, schițe și povestiri la „Astra”, „Luceafărul”, „România literară”, „Apostrof”, „Familia”, „Steaua” ș.a. Mașina de fugit în lume cuprinde șapte nuvele, ordonate în sensul unui roman de formare (probabil, cu implicații autobiografice), care urmărește trecerea de la vârsta copilăriei la cea a adolescenței. Întâmplările și personajele acestei lumi, deși mărunte, capătă importanță prin relevanța lor în plan psihologic, prin impactul asupra eului (de multe ori, se narează la persoana întâi). Relația problematică a
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
și ca eseist depozitul de mituri, legende, descântece și bocete. Componenta ermetică a cărții apare astfel atenuată. Fără a îngheța acest flux liric, Șah orb (1971) încearcă formule din vecinătatea poemului în proză și a eseului liric, combinat cu evocarea autobiografică (interpretarea unor experiențe semnificative în ordinea formării poetice). Orientarea către ludic, amorsată în câteva poeme în versuri, explodează în volumul Madona din dud (1973) - revanșă aproape ostentativă pe care și-o ia poetul ca replică la obiecția de abstracțiune și
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
a doua conflagrații mondiale între un ofițer român, plecat cu unitatea spre front, și o enigmatică nevastă unguroaică, plină de dorinți și patimi. Proză densă, pigmentată cu umor și dezvoltată în acolade narative - nu fără inserțiuni palpitante -, la hotarul dintre autobiografic și ficțiune, Ionică dezvoltă până la un punct o atmosferă idilică, ciudată în situația întâlnirii a două etnii aflate prin forța împrejurărilor istorice în conflict. Autorul vrea să sugereze că forța primară a dragostei învinge orice piedică sau prejudecată. Apelul la
BARBULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
preocupările sale fundamentale, pasiunea pentru studiul argoului alăturându-se poeziei și dramaturgiei, iar eseurile sale pe aceste teme sunt publicate în mai multe ediții succesive. Reunite într-un volum publicat în 1997, la București, Utopii, eseurile sunt însoțite de fragmente autobiografice, remarcabile pentru verva ce le animă, capacitatea evocatoare și talentul memorialistic al autorului. Greu încadrabilă într-un gen, această carte - amestec insolit de teorii, anecdote, amintiri, jocuri de cuvinte și de idei care țâșnesc de sub condei - relevă, în persoana scriitorului
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
descriptive ori narative, de fapt deghizări ale sentimentului de melancolie, însingurare, neîmplinire, ceea ce îndreptățește eticheta de „imagist sentimental” pe care i-a aplicat-o Dumitru Micu. Poemele poetului singur (1980), antologie a poemelor scrise în perioada 1970-1980, cuprinde poezii confesive, autobiografice; universul se transformă într-o lume interioară, profund personală și mai ales românească, probabil leacul poetului „singur” împotriva alienării. Se configurează profilul paradoxal al unui poet pe cât de cosmopolit, pe atât de român (Autobiografie...), amestec de Don Quijote și Ulise (Elegia
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
are și el ceva din destinul rătăcitor al personajelor din Chira Chiralina sau Neranțula. În genere, narațiunile sunt simple, fără paranteze sau planuri secundare, modalitatea cea mai frecventă fiind cea confesivă. Scrise la persoana întâi, ele par mai curând mărturisiri autobiografice. Aceeași modalitate o folosește B. și în povestirile sau nuvelele având ca personaje șoferi ce călătoresc prin țară și devin eroii unor întâmplări senzaționale, uneori de factură detectivistă. Narațiunile sunt pline de viață, o viață simplă, chiar rudimentară, dar autentică
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
povestirile sunt concise, lectura agreabilă și antrenantă. Autorul are capacitatea de a reține amănuntul revelator pentru firea personajului, care se definește prin gest și replică, întocmai ca în teatru. SCRIERI: Răzmerița bairamului domnesc, București, 1943. Repere bibliografice: Gheorghe Băileanu, Note autobiografice, titluri, lucrări, activitate, jurisprudențe, aprecieri, Iași, 1939; G. C. Nicolescu, „Răzmerița bairamului domnesc”, UVR, 1943, 11; Petru Comarnescu, Romanțările istorice și juridice ale d-lui Gh. Băileanu, „Timpul”, 1943, 2173; Mihai Ursachi, George Băileanu, CRC, 1975, 29; S. Marin, O
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
este spiritul lui V. Alecsandri din Ostașii noștri, C.-P. narează epigonic, banal, episoade ale Războiului pentru Independență, făcând declamator apologia bravurii și a iubirii de țară. O „istorie critică”, Războiul neatârnărei (1913), relatând „asaltul și luarea Griviței”, și paginile autobiografice intitulate Amintiri din viața-mi, publicate postum în două volume (1944, 1999), au un interes mai mult documentar și psihologic decât unul literar. SCRIERI: Când n-aveam ce face, București, 1866; ed. 2, Craiova, 1875; O pagină din istoria resboiului
CANDIANO-POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
de expresia la persoana întâi). Cu sagacitate, cu metodă și cu un instrumentar tehnic sofisticat, criticul pune sub lupă mecanismul lucidității lui Holban, stabilind cu exactitate ecuația fundamentală a unei asemenea autenticități tehnice. Recursul la persoana întâi nu mijlocește pactul autobiografic, sinceritatea și toate celelalte, ci, dimpotrivă, este un dispozitiv al distanțării, dând naștere dublei lucidități în care C. vede formula definitorie a prozei lui Holban: eul povestirii - observă criticul - dublează eul aventurii și se instituie în judecător al acestuia. Cazul
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
care îi marchează orizontul cunoașterii. Amintirile unora și altora îi vorbesc despre răscoala de la 1907, iar copilăria și o parte din adolescență îi sunt influențate de evenimentele războiului. Un alt episod major al vieții personajului, urmărind, de altfel, un traseu autobiografic pe care C. îl transpune în carte etapă cu etapă, va fi călătoria spre București - miraj către care adolescentul își îndreaptă toate aspirațiile. Dar aici se simte un dezrădăcinat și un neadaptat. ÎI miră și apoi îl dezgustă fățărnicia oamenilor
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
exploatați și exploatatori. Viziunea aceasta simplistă se va desfășura într-un context ideologic propice în romanul Oțel și pâine (1951), înecat în clișee sociologizante proletcultiste. Dar personajul Buiumaș, a cărui autenticitate și a cărui pregnanță nu se rezumă la inserțiile autobiografice, rămâne o realizare în categoria personajelor-copii și adolescenți din literatura română. Influențată de spiritul de frondă al vremii ce se cultiva la „unu”, „Integral”, „Contimporanul”, o parte din proza lui C. stă sub semnul expresionismului sau sub cel al avangardismului
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]