4,649 matches
-
zicându-i ceva în limba lor. Acesta îi răspunse cu aceeași afecțiune. Noul venit se îndreptă spre ploaia de fulgi și zise într-un receptor: "Drumul e sigur. Totul e bine. Dați-i drumul!". Se uită în jur și întrebă autoritar: Cine e șeful aici? Câțiva, suspicioși, se încruntară. Alții, intimidați, arătară spre mine bâiguind: "El". Se aplecă și trecu pe sub cablu, îndreptându-se în fața mea. Albăstriule, adică tu, ești liderul ăstora? făcu batjocoritor. Ce dracu' ai făcut, 'mâncat prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
magazia de muniție. Toate cinci ținteau spre diferite părți ale colegiului. Majoritatea își aveau tunurile îndreptate spre parter. Muzica deranjantă se opri subit și la fel făcură și lunetiștii, care nu mai încercau zadarnic să crape tablele noastre. O voce autoritară bubui apoi din acele boxe din care cu cinci minute înainte explodau ritmurile haotice: Aici este Armata! După codul de luptă, aveți dreptul la capitulare! Prin urmare, aveți trei minute să vă predați și să îi eliberați imediat pe piloții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
măsură prea mare atât timp cât nu arăta interes. Doresc să exersez drepturile feroviare ale ordinului DM38 din 20 întărit în 42, zise Împăratul. Șeful de stație era puțin pierdut în detalii, dar își aduse aminte despre ce era vorba pentru că întrebă autoritar: Aveți un cod? Corvium se pregătea să-i sondeze mintea celui mic și îndesat, dar Altanovici interveni: Arăt eu de parcă aș căra un cod după mine? Foarte bine, domnule, răspunse Bagn. Garnitura e la linia șase. În cinci minute va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
om de viță, cu suflet nobil, ar alege mai degrabă moartea decât să îndure asemenea umilințe... — Și eu care credeam că exilul e preferabil unei condamnări la moarte, o întrerupe candid soțul. Abandonează aerul binevoitor. — Despre cine e vorba? întreabă autoritar. Tonul e acuzator. Livia îi scrutează trăsăturile cu atenție. Nu-și poate da seama ce gânduri are, într-atât se schimbă pe chipul lui semnele de mânie cu cele de blândețe. Simte o moli ciune în genunchi. Are impresia că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pivot... Germanul pălește. — Măiculiță! Șoptește speriat: — Da’ de ce trebuie să fie două? Rufus constată cu plăcere aerul lui nefericit. Până și mirarea i a dispărut din glas. Ia spune-mi, ce spectacole sunt programate până la prânz în arenă? îl interoghează autoritar. Tânărul ridică nesigur din umeri. — Dresură de animale... Parcă și ceva vânătoare... Se încruntă. — Așa spuneai tu, cel puțin. Evreul încuviințează. — Azi e o zi specială, dar uneori dimineața se țin jocuri sce nice, și atunci teatrele stau spate în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o chelfăneală. De când a ajuns aici e fetița lor și ciuca bătăilor. Ganymedes se mulțumește însă să-și vâre cu obscenitate policele între indice și degetul mijlociu: Dar de plătit, tot vei plăti! îl amenință. Lasă-l în pace! intervine autoritar Rufus. — Ce? N-am dreptate? se înfierbântă veteranul. A ucis un om, nu? — Și ce te bagi tu? — Dacă a omorât, trebuie să plătească la fel. De ce îi e atât de frică de sabie? De ce nu e gata să moară
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Agitația se potolește instantaneu. Din fericire, am ajuns deja la mijlocul spectacolului. Să sperăm că nu se va întâmpla nimic rău nici în continuare. Îi amenință în glumă cu bastonul de lemn: — Reușita părții a doua depinde numai de voi. Ridică autoritar tonul: — Și nu uitați că de mine trebuie să vă temeți la întoarcere, nu de adversarii voștri... Sesizează o privire complice între Vittelius și Pusio. Se indis pune. Termină în surdină: — ...sau de Drusus... Gladiatorii se încolonează în perechi și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
unul dintre ei să ajungă un nou Octavianus Augustus. Încruntat, îi ridică femeii încetișor - cu vârful degetului - o șuviță de pe frunte. Pare atât de fragilă și lipsită de apărare. În ce străfunduri ale sufletului s-a pitit făptura arogantă și autoritară din timpul zilei? Lumânarea de deasupra patului aruncă reflexe palide și multi co lore, ca într-un joc, inundând fața adormită cu un caleidoscop de lumini și umbre. Care o fi imaginea ta adevărată? murmură descurajat. Cea de acum, lascivă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ei! Se uită în depărtare și constată că într-adevăr toată zona situată între oraș și Tibru pare în dimineața aceasta neîncăpătoare. Oamenii au venit grămadă să asiste la sacrificiu. Lângă el, Paterculus și Plautius discută animat: — Și totuși, insistă autoritar acesta din urmă, câmpul era pe vremea lui Servius Tullius proprietatea Statului! Aha! se dumirește Tiberius. Vorbesc despre fostele ogoare ce au aparținut Tarquinilor, hărăzite, odată cu căderea regalității, ze u lui războiului. Numai de n-ar începe să se certe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
intrări prin care se face accesul la altar. În timp ce gloata e ținută la distanță, ei doi sunt lăsați să pătrundă înăuntru. Urcă treptele printre basoreliefuri ce par să facă trecerea de la realitatea comemorativă la alegoria imperiului. — Aici! strigă dintr-odată autoritar Tiberius. Arată cu mâna o femeie sculptată. Velleius Paterculus cerce tează avid mama cu cei doi copii alături și poala plină de rodii, struguri și nuci. În fața ei, o vacă și o oaie. În stânga, o altă figură feminină, zburând pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
idiotul care-i scosese din minți pe oamenii de la televiziune. Se așezase În fundul autocarului, ca Într-un fel de autoexil. La rândul ei, Marlena rumega la cele spuse de Harry. Detesta să se țipe la ea, mai ales de către figuri autoritare. Tatăl ei făcuse la fel și acum nu se mai simțea intimidată, ci doar paralizată de furie. Wendy era complet neafectată de cele Întâmplate. Sprijinită de umărul lui Wyatt, chicotea la gândul că fuseseră prinși În flagrant. În mod ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din Myanmar, domnul Maung Wa Sao, vă va Întâmpina la graniță. La vama chineză, Lulu le arătă polițiștilor În uniforme pașapoartele și documentele. Paznici Înarmați Îi supravegheau Îndeaproape. După zece minute de verificări și ștampilări, toate astea cu o atitudine autoritară și plină de dispreț, vameșii ne făcură semn să trecem, iar prietenii mei le făcură semne prietenoase, fără a primi Însă vreun zâmbet Înapoi. După o jumătate de kilometru, autocarul se opri În fața unei porți mari, albe. —Curând Îmi voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și a Înșfăcat bățul aruncându-l. Ea, ipohondra desăvârșită, făcuse trei cursuri de prim ajutor, și era singura care știa că metoda celorlalți era nu numai Învechită, ci de-a dreptul periculoasă. Nu-l țineți! Vocea Îi era atât de autoritară că se mira și ea. —Luați-l de lângă foc. Aveți grijă să nu fie nimic ascuțit pe jos. Și după ce se opresc convulsiile, Încercați să-l Întoarceți Într-o parte, În caz că vomită. După un minut, se termină. Bennie zăcea nemișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
diferite. Tânărul Grégoire, galben și unsuros ca un sparanghel fiert, își făcu apariția: Tante Eliza scuză: "Grégoire adoră animalele!" Nu puteam pricepe gradele de rudenie ale fiecăruia. Aveam impresia că stau cu toții în camera aceea. Grégoire întrerupse cu un aer autoritar: "Năprasnic zgomot!" Apoi, ca și cum i s-ar fi înmuiat enervarea, căzu ca o haină pe un scaun. Convorbirea continuă, suvenirurile circulau, reflexiile melancolice fumegau. Râsul gros al lui Michel reîncepu. La fiecare izbucnire i se zguduia tot stomacul. Picioarele umflate
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Salvarea începe printr-o reânnoire a tuturor instituțiilor republicane. Sidonio Paes inaugurează "Republica Nouă" - adică un regim dictatorial, cezarist și consular, verificat necontenit prin plebiscite. "Sidonio abandonează ideile partidismului și liberalismului, ca să se fixeze în formula definitivă a unui regim autoritar și corporativ. Republica veche a partidelor constituționale moare, ca să dea loc Republicii Noi, a valorilor profesionale" (Theophilo Duarte). Noua constituție consacră "prezidențialismul": Președintele Republicii este în același timp și șeful guvernului. Astfel, Sidonio Paes își asumă toate puterile și întreaga
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
scut, ce înaintau la trap ușor, rotindu-și mereu privirile ca să cerceteze pădurea. După ei, la o distanță de circa patruzeci de lungimi de cal, apăru pe cărare întregul grup, în fruntea căruia se găsea un om cu o înfățișare autoritară, flancat de un tânăr sub douăzeci de ani. în spatele lor, mânat de un vizitiu în vârstă, venea un car pe două roți, nu foarte mare, dar elegant, acoperit de un coviltir de culoare violacee, cu încrustații în aur; imediat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din nou în gol. Gundovek, cu toată nerăbdarea și iritarea pe care i-o produseseră recenta dezvăluire, i-l prezentă pe episcop, al cărui nume era Antelmo. Flavius Etius îi vorbise despre acel om, descriindu-l ca pe un conducător autoritar al comunității autohtone, fidel Bisericii Romei. Fu oarecum surprins - nu neplăcut - să-l găsească aici, asistând la funeraliile unui destoinic luptător barbar de credință ariană; după ce îi sărută inelul, spuse două vorbe despre acea împrejurare: — Lui Magister militum îi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
privațiunilor de ani de zile. Mai mult, barba lungă, albită pe alocuri, îi dădea și mai mult aerul unui patriarh din vechime. Când încercă să tragă zăvorul ruginit, acesta îi rezistă; totuși, el opri, cu mișcare a mâinii, măsurată, dar autoritară, gestul lui Simplicius, care, prompt, se repezise să-l ajute. O clipă mai târziu, trase zăvorul, iar ușa, alcătuită din scânduri bătrâne de nuc, lovite în câteva locuri, dar întărite cu cuie mari de fier, se deschise, scârțâind din balamale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
suita sa. Hunul și gepidul erau de rase diferite și totuși, în anumite puncte, se asemănau mult. Amândoi, deși erau trecuți de cincizeci de ani, erau de statură modestă, pe care însă o compensau printr-o înfățișare și o ținută autoritare. în privirile amândurora se citeau viclenie și o cumplită cruzime. Ardarich era uscățiv, cu un profil ascuțit, de vulpe, cu păr blondiu, mustăți lungi și ochi azurii, cu o expresie incredibil de pătrunzătoare. Onegesius era îndesat, gros la trup și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
așteptat de la o matroană de cincizeci de ani. Tinerele femei erau de obicei foarte atente la modul cum își exercitau autoritatea. Cameristele, grădinarii, funcționarii - bărbați sau femei - de obicei lăsau slujba dacă o femeie de treizeci de ani era prea autoritară. Cumva, Anrella se descurca. Nimeni din personalul ei nu avusese vreun motiv să plece. Adică să plece definitiv. Își luau pur și simplu lungi vacanțe și deodată apăreau din nou, arătând bronzați și sănătoși, ca și cum ar fi fost la Palm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
de risc, că nu-mi pierd timpul. Craig dădu din cap spre ușa motelului, prin care ieșea spre verandă un bărbat bine clădit. Avea chipul unui american foarte obișnuit, de vârstă mijlocie, dar vocea, atunci când vorbi, era vocea sonoră și autoritară a lui Jefferson Dayles. - N-ai reparat încă motoarele alea? întrebă el iritat. Pare ciudat, două mașini să se strice în același moment. Urmă o exclamație bălmăjită, de scuze, și o explicație despre o altă mașină care va veni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
a, da, a zis că s-ar putea să veniți, spuse asistenta. Nu o făcu să sune ca și cum fusese o prevestire plăcută. Sub boneta apretată părul vopsit ieșea Înfoiat. La fel și chipul ei, Între două vârste, era cărnos, sănătos, autoritar. Ochii aveau o expresie de suveranitate. Pacienții aveau să fie aduși pe calea pe care trebuiau să meargă: recuperare sau moarte. S-a culcat de tot sau doar a ațipit puțin? spuse Sammler. — E posibil să se trezească mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mai sînt și economiile... și apoi nu m-am atins nici de banii de lichidare ai soțului... și banii de la asigurarea pe viață pe care am făcut-o Împreună cu soțul meu... — Aha! Mai e ceva. Îmi plăcea s-o tratez autoritar, de mă surprindea chiar și pe mine maniera mea. Am turuit fără să respir: — Exact ce spuneam. M-am săturat să te tot rog să-mi furnizezi și mie niște informații. Ascultă! Să presupunem că eu singur am adulmecat afacerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ar fi întâmplat dacă ne-am fi aflat în timpurile de pace dinainte, când viața curgea lentă neînchipuind urmările ce-aveau să vină. Marga Popescu. Pentru mine se constituia greu, aproape imposibil, existența unei clase de eleve, iar pe ea, autoritară, la catedră, de unde preda fie conjugarea verbelor, fie curentele literare franceze; pentru mine rămânea, și acum, călătoarea anonimă din tren peste creștetul și fața căreia îmi căzuseră privirile într-o confuzie simultană de timp - o învălmășeală de gânduri ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dezalcoolizare“) și aveau nevoie urgent de un înlocuitor temporar pentru că pregăteau o întâlnire importantă. Auzisem de Ariella McArthur fiindcă era - nu-i așa? - o legendă în domeniul PR-ului: la vreo cincizeci de ani, cu părul înfoiat, cu umeri largi, autoritară și repezită. Se zvonea că doarme doar patru ore pe noapte (dar mai târziu am descoperit că răspândise ea însăși zvonul). Așa că mi-am îmbrăcat costumul cel mai bun și m-am înființat la firmă, spre a descoperi cu stupoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]