4,300 matches
-
de tip industrial, bazată pe concentrarea eforturilor potrivit unei logici a teritoriului și a strategiilor de confruntare de inspirație americană, se dovedește incapabilă să facă față provocărilor organizaționale ale societății cunoașterii, Întreprinderile japoneze experimentează modele complet diferite de reprezentările convenționale. Avântul fără precedent al tehnologiilor informației și comunicării atât virtuale, cât și reale Într-o lume cu frontiere interioare subțiri, unde cunoașterea joacă mai mult ca niciodată un rol strategic, nu mai permite considerarea activității economice după aceleași scheme și criterii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
la o răscruce a istoriei sale. Odată cu instaurarea epocii Meiji, țara a pierdut mult din valorile culturii Edo, ce era calitativă, festivă și artistică. Poate că ar trebui să se inspire iarăși din ea, pentru a-și lua un nou avânt. I link therefore I am Nomura Research Institute Rețeaua face existența. Există două tendințe În ceea ce privește gestionarea cunoașterii. Prima, de inspirație americană, se concentrează asupra bazelor de date, pentru a alimenta apoi cunoașterea umană. Se pleacă de la conținuturi pentru a ajunge
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a realiza -convergența. Se poate vedea că tendința de ajungere din urmă a economiilor celor mai dezvoltate este influențată de câteva șocuri. Dacă În perioada amintită, Întoarcerea la democrație a multor state din centrul și estul Europei a Însemnat un avânt În ceea ce privește convergența, În mod contrar se propagă acum efectele crizei economice. Acest fenomen apare În cazul a ceea ce se numește -convergență condițională, adică economiile pot converge către diferite steady-states (stări de stagnare, echilibru). Acesta este motivul pentru care o seamă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
care salvează gândirea dintr-un impas ce pare fără ieșire printr-un expedient care, în fond, este o poveste, o fabulă, care invită, mai mult, chiar obligă, să extragem din ea o învățătură, de cele mai multe ori, de factură morală. Datorită avântului mitic primit, gândirea platoniciană poate merge mai departe, sărind la altitudinea unei alte probleme și mai dificile, care deschide cunoașterii perspective noi și mai largi. Expresia cea mai pregnantă de factură mitică a teoriei ideilor o găsim la Platon în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
i-o cere libertatea. Desigur, nu trebuie să cădem pradă unui comparatism vetust, luând afirmația romancierului drept universală sau drept exegeză platoniciană, însă profunzimea tulburătoare a observației sale, dincolo de reflectarea crizei conștiinței rusești de la finele secolului al XIX-lea, cenzurează avântul cu care vedem în Platon iscusitul artizan al totalitarismului contemporan. Spus simplu, a judeca modelul Republicii înseamnă a înțelege dacă este totuși odios, deși e plăcut, ca alții să gândească în locul tău, tot așa cum acceptăm faptul că rațiunea și voința
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-l vindece de mult prea multa-i suferință”. Cel îndrăgit nu dispare ca fiind sublimat, el rămâne un partener necesar, dar ca subiect al plăcerii comune, împărtășite, nu ca obiect al satisfacției unilaterale. Erosul platonician e dublă activitate: comunicare și avânt către lumea eide-lor (imanența care urcă, și pe măsura urcușului ceea ce este imanent în urcător se diluează, rămâne fără de semnificație) și, pe de altă parte, revărsare în sufletul celui îndrăgit a „izvoarelor lui Zeus” și aceste revărsări (imagini) pătrund în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cf. Plotin, Enneade, I, 4 (46), 10: „Căci acela care studiază nu trebuie să știe că studiază, nici curajosul că este curajos (...)” (trad. L. Peculea). Cf. Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion, cap. 18, Ed. „Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1996. Urmând acest avânt „ahileic” al spiritului, în dialogul De veritate, Anselm face elogiul superiorității celui care spune adevărul fiindcă nu poate minți în raport cu posesorul minciunii, ceea ce redeschide, sans le savoir, dosarul dialogului de tinerețe al lui Platon. Cf. Republica, 508a-509d. Cf. ibidem, 509b
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sociali" Atât omul de știință, cât și artistul se află sub puternica influență a mediului ambiant, în special a celui social. Motivația, aspirațiile unei persoane depind extrem de mult de cerințele societății în care ea s-a dezvoltat. Așa se explică avântul artelor plastice din Italia, în secolele XV și XVI. Atunci negustorii italieni se îmbogățiseră și își clădeau palate pe care le doreau împodobite cu alese picturi și sculpturi. Ca urmare, s-au creat școli de pictură și sculptură, iar talentele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
-i imite atitudinile, opiniile. Profesorul organizează și conduce lecția, tot el participă cu însuflețire la activitățile inițiate după ore. Dragostea pentru disciplina sa și convingerea în posibilitățile nebănuite ale copiilor ce cresc sub ochii lui le trezește interesul și dă avânt aspirațiilor. Un asemenea profesor rămâne întreaga viață o icoană vie în mintea discipolilor. Dimpotrivă, e de plâns situația când profesorul are mentalitate de magazioner: el vine în clasă și înregistrează în catalog cantitatea de cunoștințe memorată de mai mulți școlari
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eugenice. În Europa de Vest se conturase deja o poziție similară referitoare la echilibrarea dezvoltării cu o preocupare mai serioasă pentru limitările biologice impuse de ereditate 70. În cazul României Însă, această critică venea Înainte să fi existat o perioadă autentică de „avânt” al industrializării. Modernizarea era un subiect aprig dezbătut În epocă, unele grupări susținând dezvoltarea rapidă a industriilor importante și a instituțiilor moderne de tip occidental 71. Alte grupări se temeau că România nu poate concura cu Vestul În aceste domenii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un secol al XVI-lea în care ajung victime ale rugului nu numai vrăjitoarele ci și filosofii care-și practică meseria în altă parte decât la adăpostul bisericilor... Odată cu Montaigne și cu Charron transformați în mine libertine, gândirea capătă un avânt considerabil: emanciparea definitivă de sub dominația teologiei și a scolasticii, celebrarea puterii și a forței rațiunii iar, mai apoi, ale deducției și ale altor operații ale reflecției, preocupare prioritară a laicității, voința de a institui o etică și o politică făcută
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pus un accent tot mai mare pe aspectele pragmatice și legate de politici sectoriale. Abordarea planificată a dezvoltării a revenit tot mai mult nivelului descentralizat al organizațiilor publice (vezi planificare strategică), ca și al administrației locale și regionale. Un mare avânt l-a luat planificarea urbană sau regională, definită ca distribuirea spațială a funcțiilor urbane, suburbane și regionale, în termeni de patternuri de activitate ale omului în locația fizică (vezi planificare teritorială). Aceasta include facilitățile și îmbunătățirile funciare care să constituie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perdanții din spațiul economic globalizat. Autorii Capitolul 1 Conceptualizarea procesului de globalizare 1.1. Scurt istoric Ca orice proces economic, globalizarea are un început îndepărtat în timp și a evoluat asimptotic pe vectorul timpului milenii întregi, cunoscând o perioadă de avânt la pragul dintre milenii. Este posibil să se stabilizeze (să ajungă la maturitate) în prima jumătate a secolului al XXI-lea, într-un moment în care realitățile vor fi mai mult sau mai puțin diferite de cele contemporane. În literatura
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
loc înființarea OMC (Organizația Mondială a Comerțului), cu atribuții mult extinse, iar regional se organizează alianțe care-și stabilesc acorduri de colaborare precum Tratatul de la Maastricht, NAFTA<footnote North American Free Trade Agreement. footnote> etc. Globalizarea este astăzi în plin avânt, s-a transformat din proces în fenomen (cu dezvoltare exponențială), servită de cei patru pivoți de susținere: liberalizarea piețelor de produse și servicii, piața de capital, de informații și cunoștințe și de libera deplasare a resursei umane. Vectorii ei sunt
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
În mintea lui, așa cum se Întâmplă cu toate spiritele pline de sevă ale căror facultăți n-au fost Încă prea mult puse la contribuție. Lucien simți o plăcere să cugete la noul articol și se apucă de el cu tot avântul. Sub pana lui, țâșniră frumusețile pe care le descoperă spiritul de contrazicere. Avu haz și piper, ba chiar se ridică la unele considerații noi asupra sentimentului, ideii și imaginii În literatură. Cu dibăcie și iscusință, regăsi, ca să-l laude pe
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
aceasta nu Înflorește.) „Viața ar fi un somn sau o realitate În mod esențial mediocră, dacă n-ar salva-o indivizii care În mod permanent se frământă cu un gând, se consumă cu o simțire și se topesc Într-un avânt sau o prăbușire. Dintr-un nivel superior al vieții, faptul de a te prăbuși dramatic este mai revelator pentru fenomenul vital, decât stingerea lentă Într-un echilibru plat. Nu importă absolut deloc cât trăiești, ci importă numai cât ai pus
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care, urmându-l la ocnă În Siberia, Îi dă o lecție despre ce Înseamnă să-ți asumi În mod altruist o parte din suferința altuia. Μ Chiar și adevărul are istoria lui: se naște din amărăciunea unei erori sau din avântul unei iluzii promițătoare; copilărește, apoi, Încercând să se impună tot mai mult prin argumentele sale; la vârsta maturității, ne cucerește prin robustețea certitudinilor sale; iar la bătrânețe - atunci când argumentele pe care el ni le-a oferit slăbesc sub influența certitudinilor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Răspunsul filosofului dezavuează, evident, claritatea (sau subtilitatea), câștigată În mod comod, În raport cu niște lucruri facile Înțelegerii și elogiază În schimb acea interioritate psihică dispusă să realizeze travaliul Înțelegerii profunde a marilor probleme ale existenței: „Prefer de o mie de ori avântul unui spirit barbar, exploziv și debordant, decât distincțiile complet irelevante ale spiritelor subtile, iubitoare de diferențieri În lumină, deoarece nu pot Înțelege marile intuiții din noapte și singurătate. Necesitatea afirmării conținuturilor descoperă sterilitatea din speculațiile subtile ale formaliștilor. Mai bine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un rob În temniță - Încătușat. Pământule, dă-mi aripi: săgeată vreau să fiu să spintec nemărginirea, să nu mai văd În preajmă decât cer, deasupra, cer, și cer sub mine - și-aprins În valuri de lumină să joc străfulgerat de-avânturi nemaipomenite ca să răsufle liber Dumnezeu În mine...” (Lucian Blaga, Vreau să joc) Μ Lui Constantin Noica, acest filosof al limbajului, Îi datorăm una dintre definițiile cele mai plastice date vreodată actului de creație: „Sunt trei trepte ale cugetului, parcă. În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prezența fizică. Dreapta și Stânga s-au contopit fizic. Am ajuns în 1972. Anul acesta, în septembrie eram în orășelul Isfahan, în inima Persiei. Țară subdezvoltată - termen odios, însă adeseori folosit -, dar aflată - conform unei formulări la fel de odioase - în plin avânt economic. Peste Isfahanul de acum circa zece ani - unul dintre orașele cele mai frumoase din lume, dacă nu, cine știe, chiar cel mai frumos - s-a născut un Isfahan nou, modern și foarte urât. Dar pe străzile sale, pe-nserat, venind
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
putea decât să fie foarte conștient de toate acestea. Și totuși, descriind poporul așa cum l-a descris el - adică în mod convențional și aproape cu prefăcătorie -, Buttitta nu a fost deloc nesincer. O asemenea viziune a poporului, reluată, cu un avânt pe măsura clarității, de manierismul comunist de dinaintea secolului XX, face parte din inspirația adevărată, adică formală, a lui Buttitta. El a râvnit întotdeauna la oficialitatea comunistă: și nu există nimic care să alimenteze cu mai multă vitalitate o inspirație manieristă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Cât despre lumea clasei dominante, a înțeles despre ce e vorba. Ia parte la război din interes. Ba chiar va încerca să-și deschidă un local într-una dintre provinciile imperiului. Nu se teme de contradicții: zboară deasupra lor cu avântul unei păsări migratoare. Are respect față de autorități (pe care le cunoaște destul de bine), dar sentimentul că este străin de acestea rămâne, în linii mari, intact. Acceptă fascismul (deoarece pentru el nu este decât o formă ca oricare alta de putere
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se comportă față de acesta în cea mai absolută disociere, destituindu-l de orice valoare, abrogându-l în propria conștiință. Însă nu încalcă pactele de onoare și se comportă demn când armata fascistă este învinsă. Iar în timpul acestor suișuri și coborâșuri, avântul cu care trăiește nu se domolește nici măcar pentru o clipă. Dacă ceva îl constrânge sau îl leagă, face ca pasărea din cântecele populare: „În fiecare dimineață mă duceam la portiță, cum fac păsările în colivie...”. Acum, De Gaetano are 73
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
străfundul existenței sale și să caute ce are ea adevărat, Camon se supără cu aceeași indignare biblică cu care fusese scrisă respectiva critică. Și, ceea ce este încă și mai neașteptat, își traduce această indignare în termeni „critici” reci, „pornind cu avânt” la această nemiloasă analiză textuală, în așa fel încât să demoleze punct cu punct textul dușman. Cu luciditate științifică, Camon distinge în el izvoare neautentice, coduri interpretative aplicate, interpolări și, mai ales, îi analizează deosebita sa ideologie paleocatolică, tipică „structurilor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Ilfov) apărută în 1968-1969 (trei numere), sub îndrumarea profesorilor Dumitru Ciovlica, Maria Nina Stănescu și Nicolae Dumitrescu. Colectivul redacțional este alcătuit din elevi ai claselor terminale. Redactor-șef: Mircea Nedelciu. Secretar de redacție: Vasile Mihai. Publicația își propune să încurajeze avântul creator al „albatroșilor, acestor temerari tineri scriitori”. Rubrici: „Impresii de călătorie”, „Traduceri”, „Cronica cinematografică”, „Culegere de folclor”, „Pagină de știință”, „Curiozități” etc. Cuprinzând versuri, proză, însemnări de drumeție, traduceri (din Esenin, Prévert, Horatius), A. este în cea mai mare parte
ALBATROSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285220_a_286549]