1,813 matches
-
sfera politicului, legislativului, administrației și justiției. Conexitatea malignă cu un complex de fapte antisociale, cum sunt: fraudele de mari proporții, deturnările de fonduri, evaziunea fiscală, sporește dimensiunile pericolului social. Economia subterană, desincronizările actelor politice și normative, dereglările economice și mutațiile axiologice și morale alimentează, de asemenea, acest fenomen. Cifrele furnizate de statisticile judiciare construiesc un trend constant ascendent până în anul 1997 și cu o tendință evidență de scădere după acest punct. Nivelul criminalității reale (totalitatea infracțiunilor săvârșite), inclusiv cifră neagră a
PROGRAM NAŢIONAL/PLAN NAŢIONAL din 25 octombrie 2001 de prevenire a corupţiei/de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138286_a_139615]
-
sfera politicului, legislativului, administrației și justiției. Conexitatea malignă cu un complex de fapte antisociale, cum sunt: fraudele de mari proporții, deturnările de fonduri, evaziunea fiscală, sporește dimensiunile pericolului social. Economia subterană, desincronizările actelor politice și normative, dereglările economice și mutațiile axiologice și morale alimentează, de asemenea, acest fenomen. Cifrele furnizate de statisticile judiciare construiesc un trend constant ascendent până în anul 1997 și cu o tendință evidență de scădere după acest punct. Nivelul criminalității reale (totalitatea infracțiunilor săvârșite), inclusiv cifră neagră a
HOTĂRÂRE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138285_a_139614]
-
comun și dorința firească de a cunoaște; * pe contactele culturale cu alte popoare, cu experiența altor persoane, etc., deoarece „în absența comunicării autentice între parteneri”, respectivii „au posibilitatea să construiască punți de legătură” (Antonesei L., O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iași, 2002). Aplicarea tehnologiilor informaționale în sistemul de învățământ este impusă de exigențele societății actuale. Mediile de instruire bazate pe Internet aduc cu sine atât un nou mediu educațional (Internet-ul) cât și noi
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
dimensiunea „impersonală” a educatorului. Așa se explică faptul că, în acest act, poate fi implicată satisfăcător mașina de evaluat. Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil întrun cadru de referință axiologic. Examenul este o modalitate de evaluare care se constituie ca o etapă finală a unei curse mai mari. El presupune o cântărire, o cumpănire, o circumscriere a competențelor achiziționate până la un moment dat. În principiu, examenul poate fi trecut de
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
Development, 2000; 4. Ashby E. Reflections on technology in Education, Ed. Technion, Israel, Institute of Technology, 1967, p.22.; 5. Astolfi J.P., L'erreur, un outil pour enseigner, Ed. ESF, Paris, 1997 ; 6. Antonesei L., O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iași, 2002; 7. Avanzini, G., Introduction aux sciences de l’education, Paris, 1976 ; 8. Baldy R. Pédagogie par objectifs et évaluations formatives // Revue Les sciences de l’éducation. Paris, 1989. No 3. p.28-42
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
corespunzător, sentimentul de menținere a inserției sociale a vârstnicilor constituie factori care exercită o influență puternică asupra întregii lor vieți, inclusiv asupra sănătății și longevității lor. Nu trebuie uitat că grupele vârstnice reprezintă fizic și mental, social, cultural, psihologic și axiologic, tot ce au acumulat în perioada lor activă și tânără și că prin aceasta ei constituie surse de informații retrospective, cu condiția ca acestea să fie bine păstrate și redate de memoria individuală și colectivă a acestora. În acest caz
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Stăpânul logopediei românești”. Marele și neobositul cercetător, autor și practician al logopediei aplicative, ca disciplină de sine stătătoare, a subliniat rolul prevenirii și al terapiei tulburărilor relației de limbaj, în diverse ipostaze ale patologiei acestuia și astfel a impus autoritatea axiologică a logopediei. Constantin Păunescu a argumentat problematica fundamentală a comunicării prin limbaj, atât la copilul normal dezvoltat, cât și la diverse aspecte ale abaterii de la normal. Ca urmare, a creionat esențialul diverselor categorii nosologice: dislalia simplă și polimorfă, logonevrozele, balbismul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
natural este un element dat, pe când frumosul artistic este un produs, o operă de artă. De-a lungul timpului, teoriile estetice și teoriile artelor oferă modalități diferite de interpretare a categoriilor estetice, a fenomenului artistic. S-au impus variate modele axiologice, de evaluare. Opiniile sunt contradictorii „Artă este considerată o imitare a naturii (mimesisă sau dimpotrivă este un mod filozofic de exprimare sau este străin acestuia; este un joc al imaginației și o formă de joc, în general, sau un mod
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
mesaje de idei și sentimente, să trăiască prin limbaje, mijloace și tehnici specifice, stări de spirit în actul de receptare-contemplare” (E.Macavei, 2002, p. 252Ă. Artă are o realitate antică (obiectivata în operele literare, muzicale, plastice, coregrafice, teatrale, cinematograficeă și axiologica (valoricăă. Este o reflectare interpretativa a lumii prin mijoace expresive specifice. Prin forme, sunete, ritm și melodicitate, cuvinte, linii, culori etc., arta oglindește o realitate obiectiv subiectivă. Ea exprimă în variate forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
natură, arta, societate conduce la formarea conștiinței și conduitei estetice, la elaborarea și adâncirea experienței estetice, la formarea bunului gust. Totodată se descătușează și se exprimă bucuria pentru frumos se exersează judecată estetică și se creează un sistem de raportare axiologica. Considerăm că aceste domenii răspund trăirilor estetice.Sub influență factorilor educativi în cadrul acestor domenii se exersează actul creator,se menține interesul pentru receptarea operei de artă,se exersează deprinderea și aptitudinea de a privi și observa frumosul și de a
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
folosite de educator, devin și metode de lucru pentru elevi: jocul didactic, brainstorming-ul, exercițiul, sinectica, discuția - panel, tehnica listei de atribute, tehnica sintezelor morfologice, sinectica. Practică socială reclamă deschiderea spre toate domeniile cunoașterii într-un mod creator. Prin interdisciplinaritatea axiologica se realizează transferul de valori de la o disciplină la alta și transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale ce întregește personalitatea într-o ființă autonomă și creativă. Misiunea de educator nu încetează după terminarea lecției, ci se manifestă și dincolo de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
2002): * modele și forme de realizare a evaluărilor: * modele tradiționale, standard sau convenționale; * modele complementare neconvenționale și nestandardizate; * metode și instrumente de evaluare: * metode și instrumente tradiționale; * metode și instrumente complementare; * notarea școlară; * descriptorii de performanțe; * proiectarea evaluării. Legând dimensiunea axiologică de cea teleologică a componentelor sale (obiective conținuturi metode), curriculum se concentrează pe obiective ce se realizează prin conținuturi de bază stabile și prin metode de predare-învățareevaluare flexibile și alternative. Probele și normele de evaluare la disciplina ,,Atletism” au fost
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dar a noastră, a felului nostru spiritual de a fi. Autoeducația este fiziologia unei tensiuni permanente, care iese la suprafață din când în când, dar care funcționează în adânc, continuu și febril. Autoeducația susține și ajută autoconfigurarea existențială, socială, psihologică, axiologică. Ea se alimentează mereu din ceea ce (bănuim că) se află în noi înșine, întreținându-ne - astfel - curiozitatea și nerăbdarea. Dorind să intrăm în posesia a cât mai mult din natura și realitatea noastră interioare, ne lăsăm purtați de ceea ce există
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
de ani treceau În tot atâtea clipe. Și din a chaosului văi, Jur împrejur de sine Vedea ca-n ziua cea dentâi Cum izvorau lumine.” Lumina apare în poemele eminesciene în diferite grade, dar nicăieri nu are un rol precumpănit axiologic și ontologic ca în Luceafărul. Muzicalitatea, luminozitatea și dezmărginirea sunt constante ale creației eminesciene; prin ele spațiul fizic, extern se convertește în spațiul lăuntric. Culme a poeziei românești, Eminescu e și culmea sublimului românesc, pentru că el a înțeles că ceea ce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea basmului are la bază axa drumului inițiatic, prezentându-se progresiv etapele cunoașterii ce-l vor duce spre accederea la principiile axiologice ale vieții. Formula tipică specifică începutului, „a fost odată ca niciodată”, este înlocuită de una particulară „era odată”, sintagmă în care imperfectul verbului ființării, „erau”, sugerează ideea de iterativitate. Făcând apel la un timp verbal al narării, care devine echivalentul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dea curs la ceea ce simbolizează. Numai că lumea se compune din femei și bărbați individuali, influențați desigur de ceea ce le zice cultura că este feminin sau masculin și, deocamdată, de faptul că masculinul trece drept superior din punct de vedere axiologic. Mă întorc la prima afirmație: viciul este excesul și lipsa. Cred că cel mai mare viciu „feminin” este teama de autoafirmare pe termen lung și permanenta ei justificare prin grija față de alții și prin autosacrificiu excesiv (adică neasumarea ca subiect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cu o unică „morfe” în spațiul public al culturii, cea bărbătească, ne înjumătățește ca umanitate. Feminismul nu are ceva împotriva tipului de valori umaniste existente, elaborate de către bărbați, ci împotriva exclusivismului lor și a ispitei de a face un top axiologic de tip misogin. Care ar fi criteriul după care am putea ști când apare o astfel de societate, sau când apare simbioza între cele două sisteme axiologice? Analiza critică, deconstrucția în feminism este foarte avansată, iar construcția este incipientă, are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bărbați, ci împotriva exclusivismului lor și a ispitei de a face un top axiologic de tip misogin. Care ar fi criteriul după care am putea ști când apare o astfel de societate, sau când apare simbioza între cele două sisteme axiologice? Analiza critică, deconstrucția în feminism este foarte avansată, iar construcția este incipientă, are puțin peste douăzeci de ani. Deci, antifeminiști, nu vă speriați! Nu cred că ajungeți să trăiți într-o astfel de societate. Poți să o „trăiești” însă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
care până la ora actuală au fost văzute ca fiind un handicap pentru femei (sarcina, nașterea, hrănirea din trup, avortul, ciclul, menopauza). La ora actuală, în momentul în care problema nașterii intră în sfera libertății de alegere căpătând o altă încărcătură axiologică, mie mi se pare că este un avantaj. Aceste foste handicapuri, sub pretextul cărora femeile au fost scoase din circuitul producerii de valori publice sunt în acest moment convertibile în avantaje. Femeile au un tip de experiențe pe care bărbații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
tristă, ca viața..." Ioan Holban, Convorbiri Literare, martie 2013, pg. 37 ""Lumea" lui Calistrat Costin, încețoșată (v. Dezacord), abundă în replici suculente, trăind dilematic, după logica postmodernă: a fi și a nu fi. Livrînd miniaturi (în stil nipon), deplîngînd confuzia axiologică (porcanii/ rîtanii înfulecînd mărgăritarele), șotios, protejînd miezul filosofic, el rămîne o prezență singulară în peisajul nostru liric (suprapopulat!), invitîndu-ne la o preumblare prin Istorie. Cu rostul, deloc tăinuit, de a purcede la o "lectură" a epocii, pensînd exemple, contemplînd zîzania
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a trebui, (tu/voi) a putea...), subiective (a vrea, a gîndi, a spera). Verbe de opinie (a crede /ști/bănui/nu ști/fi de acord/pretinde CĂ), adverbe de opinie (posibil, fără-ndoială, probabil, poate, desigur), lexeme afective, evaluative și axiologice (mic, drăgălaș, conotații pozitive și negative ale chipului în raport cu fața, ale lui subțire în raport cu slab, axiologie morală în bun și prost, rău). Trei tipuri de unități gramaticale intră în această categorie textuală: adverbul (sincer/genial), grupul prepozițional (Între noi / Din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
doar niște semnale de continuitate. (1990: 219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj în stil indirect liber din Madame Bovary, în care anafora pronominală își pierde "fidelitatea" pentru a semnala punctul de vedere al personajului asupra obiectului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unor politici speciale pentru identitătile alternative. Multiculturalismul pornește de la starea de fapt a multiculturalității și încearcă o reconstrucție a spațiului cultural comun în care identitățile minoritare sant privite ca parteneri egali în procesul afirmării importanței contribuției comune la o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar. De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
astfel pe Walter Scott: "O, ce scriitor plictisitor! Un șoarece de bibliotecă prăfuit, care dezgroapă cronicile! Un amalgam de descrieri anoste..., un amestec de vechituri și de tehnici perimate..." (Ch. Baudelaire, La Fanfarlo). Antepunerea îmbogățește adjectivele cu conotații afective și axiologice, ele sunt prezentate drept proprietăți esențiale, definitorii ale romancierului englez. Contextul exclamativ accentuează această perspectivă subiectivă. Dominique Maingueneau propune justificat și argumentat folosirea termenului de "întrebuințare" clasificatoare și neclasificatoare și extinde analiza la substantiv și adverb. Un rezultat interesant al
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
frumos. Opoziția dintre "subiectiv" și "obiectiv" este discutabilă. C. Kerbrat-Orecchioni propune următoarele diferențieri: afectivele "enunță, ca și proprietatea obiectului pe care-l determină, o reacție emoțională a vorbitorului față de acest obiect": înspăimântător, patetic ... Această clasă se intersectează cu cea a "axiologicelor": admirabil, detestabil, de exemplu, sunt atât axiologice, cât și afective; evaluativele non-axiologice implică o evaluare calitativă sau cantitativă a obiectului bazată pe o normă dublă, internă obiectului și specifică enunțătorului. Cu alte cuvinte, folosirea unui asemenea adjectiv depinde de ideea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]