2,305 matches
-
cei 14 tineri legionari, În frunte cu Codreanu, nu are termeni de comparație În toată istoria Terrei: prin strangulare și, apoi, prin Împușcare, având mâinile și picioarele legate cu lanțuri de ocnași. Pe urmă, În groapa comună, În care sunt azvârliți claie peste grămadă, se toarnă vitriol, ca din trupurile lor de mucenici nici oasele să nu rămână intacte. La acest ultim act mișelesc dintr-un spectacol vampiresc, incredibil, dar În Întregime real, participă și Noua Irodiadă (recte Elena Lupescu, unul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fântână, scoți apă neîncepută, pui ciutura pe colacul fântânii și slobozi În apă capul de cuc. Înconjuri fântâna de trei ori și spui vorbele estea, pe care trebuie să le Înveți (erau blasfemii la adresa Sfintei Fecioare). Apoi, bei din ciutură, azvârli ce ți-o rămâne În patru vânturi și scapi de soarta cea ră.» Acest exercițiu de magie neagră, ce mi se propunea, m-a scos din toropeală. Am sărit ca arsă și am Început să urc grăbită colina din fața mea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Marele premiu, am fost anunțați, urma să constea dintr‑o mașină de spălat Whirlpool, pe care firma avea să o cumpere din primele noastre și să o ofere feri‑ citului câștigător. După cinci minute alergau cu toții după coaja de banană azvârlită cu atâta generozitate de marele babuin - mașina de spălat cu bule. În sala de petrecere puteai simți un fel de electricitate, determinată de polarizarea produsă de atracția banului. Alergau cu toții În jurul bossului, făcând tot felul de giumbușlucuri aparent intelectuale. Era
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Marele premiu, am fost anunțați, urma să constea dintr-o mașină de spălat Whirlpool, pe care firma avea să o cumpere din primele noastre și să o ofere feri citului câștigător. După cinci minute alergau cu toții după coaja de banană azvârlită cu atâta generozitate de marele babuin - mașina de spălat cu bule. În sala de petrecere puteai simți un fel de electricitate, determinată de polarizarea produsă de atracția banului. Alergau cu toții în jurul bossului, făcând tot felul de giumbușlucuri aparent intelectuale. Era
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
torid, În zi de sărbătoare, după ce a servit masa de prânz, Mereuță Pârjol a avut chef de un scăldat pe cinste. Și, nici una, nici două, s-a dezbrăcat, a urcat pe trambulină și, cu o voinicitate nenaturală, parcă, s-a azvârlit În apa, limpede și rece, a piscinei proprietate personală. S-a cufundat și n-a mai ieșit. N-a mai apărut la suprafață decât, Într-un târziu, dar, umflat, ca o cine știe ce arătare. S-a dus vestea, de Îndată, de-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ca un cârcel de viță-de-vie, de tutorele, pus la locul său, de către marele viticultor; În fine, cum, ca o ființă fără putere, se lăsă, la un moment dat, moale, pe o parte, leșinând. Cineva aduse o căldare cu apă și azvârli apa peste mireasă. Aceasta tresări. Câteva femei o cuprinseră, duios, cu milă și omenească Înțelegere, transportând-o, pe brațele lor materne, și așezândo, binișor, cu dragoste, făcându-i aer, cu două-trei evantaie improvizate, acolo, sub gard. Și, tot acolo, sub
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Ia stai, să văd, cum ți s-ar ședea? E bine. Vezi că treaba se poate face, dacă omul este dispus să-i dea, prietenului, o mână de ajutor? Aurel nu mai zise nimic. Apucă o față de masă, i-o azvârli pe după gât, Îl Îndesă În canapeluță și se apucă de lucru. Tu, nevastă, până fac eu ce-oi face, aici, coboară, tu, În beci, și adă o ulcică de vin. Asta atâta a așteptat. Cât ai număra până la cinci, era
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fusese un fleac. Niște impotenți și niște pudibonzi, cei care ziceau așa; și Împotriva alcoolului și a fumatului erau pentru că nu stăteau bine cu stomacul, cu ficatul, cu inima, cu capul, niște fățarnici; Dumnezeu, mai ziceau unii, precum Antonia, degeaba azvîrlise cîndva cu foc și cu pucioasă peste alți stricați, nimeni nu Învățase nimic. Oricum, Pămîntul, odată și-odată, tot urma să fie izbit de o cometă, iar prăpădul i-ar fi ajuns, deopotrivă, și pe cuvioși, și pe destrăbălați ; se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
putea să fie omorît chiar de către bunica lui, dacă aceasta afla de cele petrecute. În inima ei, doar, ar fi făcut-o; puțini mai erau Îndreptățiți cu adevărat - știa ea bine - să arunce cu piatra. Chiar dacă, tot mai des, neînduplecată, azvîrlea cu bolovani În toată planeta; Antonia era o instanță. Pe care nu o recunoștea nimeni. Așa privind lucrurile, Thomas era, oarecum, În rîndul lumii. Într-o seară, Thomas a sunat În Germania, găsise pe site-ul clinicii un fișier Bavaria
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de acolo nu se arăta vreo primejdie; uneori, semne. Lumea Își ducea zilele de parcă Rusoaica nici nu ar fi existat. Oricum, erau prea puțini cei care știau de existența bunicuței. Nici Dumnezeu nu o lua În seamă, de vreme ce acesta nu azvîrlea foc peste nici o cetate, ori poate nu venise timpul. Nici Thomas nu asculta atunci cînd Antonia invoca pe Domnul, chiar picotea, gîndindu-se, poate, cum să dea peste vreo puicuță care să-i schimbe viața, se săturase pînă peste cap de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
trăgânduși de data aceasta cearceaful până sub bărbie, ca și când ar fi dorit să scape de ceva neplăcut. Se răsuci de câteva ori până descoperi obiectul care o deranja. Era biata pernă mototolită. O înghesui cu picioarele, până când reuși s-o azvârle pe podea. Nu o mai putuse suporta din cauza agitației interioare... * * * Într-o zi de luni a miezului verii anului 2014, la ora 6.00 punct, așa cum era prevăzută în planul întocmit atent de el, doctorul Tomescu strângea în brațe trupul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
atrăseseră asupra capetelor lor Potopul, din vremea credinciosului Noe, și iată-i și acum: mai bine le-ar fi țiuit o ureche decât să se eclipseze dintr-un eveniment monden. În fumoare sau la parterul elegant, dar împuțicit, unde fuseseră azvârliți pentru a nu spurca de sus creștetele heruvimilor, tartorii cei grei încălecaseră scaunele și-și încurajau favoritul cu tropăituri putrede, ce bufneau prin plușul draperiilor. 20 DANIEL BĂNULESCU dați într-una dintre controversele lor. Stropiți, pe coastele înecate în grosime
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa"... - Preoteasa? Ăsta nu-i tipul despre care s-a considerat că avea un atât de puțin potrivit nume de ministru de Externe, încît s-a considerat apoi că-l avea mai potrivit pentru un individ azvârlit din avion? - ...Vâsleam într-o complicată relație de curtenie c-o sarsana ce-și vărsa săptămânal porția de denunțuri la secția a VI-a de Cercetări și Anchete Penale, de pe lângă Securitatea Statului București. Era o sarsana romanțioasă... Cum a fost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
chiar în sala de la etajul întîi unde-și încingea, în fiecare seară de luni, ședințele de Cenaclu, proaspăta intelighenție literară... Nimerisem la țanc. Fiind cea din urmă reuniune din anul studențesc 1981-1982, lecturile celor doi-trei novici programați 32 DANIEL BĂNULESCU Azvârli oglinzii încă o ocheadă. Zâmbi amuzat și mulțumit, de parcă ar fi trecut proba înfiripării unui aranjament floral. Oftă și, cu valiza căscată sub braț, se apucă să pună ordine în munca de documentare împrăștiată peste ogor. Se apleca, muștruluia de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
loc capetele ferfenițite ale peliculei, iar la timpul cuvenit, schimbară bobinele. În semicercurile de raze trasate insesizabil în jurul intrărilor, noii sosiți, cu mutre de ucigași sau de pariori, clipeau des, pentru a se descotorosi de șocul optic în care îi azvârlise orbecăiala. Pe ecran apărură - de parcă ochii destrămați ai tuturor ar fi fost scăldați în apă fermecată și vindecați - pete alburii, strîngîndu-se, 23 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Când își reperă ciudatul client, matahala rânji și călcă frâna. Străinul îi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
liniștea cu lopata pe jgheabul gîtlejurilor! Acuma să se vază care e de partea militărosului Dumnezeu ori a blândului nostru frățior, has-Satan. Că iară i-ați sîcîitără pe domnii de la etaje și nici n-ați priceputără că Părințelul s-a azvârlit în vâjâială artistică la București... - Păi nu se duce el la București, cum se duce noada, copita ori șezutul vostru la băi?!... - Păi nu e Bucureștiul adevărata capitală artistică a lumii, așa cum e cârligul pentru undiță, marca pentru scrisoare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-se insolent pe ultimul rând de banchete al sălii) să-și îngîne poemele sale inepte, de începător, la urechea cu pieliță dogoritoare a unei necunoscute. Necunoscuta, arătoasă și apetisantă, să calci în călcâie oricare sacoșă de piață și să te azvârli către ea. Dușumelele continuau să fumege, zidăriile zuruiau, învăluindu- ne într-un nor gros de fulgi albi de tencuială. Terchea-berchea, complet detașat, își săltase boturile cafenii ale espadrilelor pe o stinghioară a scaunului din față. Șușotind tot mai nonșalant versuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Acu-i momentul să le iei noroiul de pe glande! I-am amorțit pe ăștia, de ne țineau damigenele ascunse!... Acuma, mare Chiose și fă-i de intervenție chirurgicală!... Ciumpănește- i tu cu cuțitul și ferchezuiește-i, de doar să le azvârle groparii pământ pe coșciug!... ...Închipuiți-vă rușinoasa noastră derută... strigă transfigurat de istorisire Gabi cel Norocos, cu brațele desfăcute în cruce, de pe unul din refugiile autostrăzii București-Ploiești. Trezindu-ne luați ca din oală. Brutalizați. Crestați. Însângerați. Disecați. Chiar în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Iordanului, ramurile de finic pe care le agita Ceaușescu... pentru că pictorul ăla, parcă-se Sabin Bălașa, îl pictase în sfârcul turlei și pe Ceaușescu, deșelând cu petele lui de ficat, un norișor. Iar localnicii se implora de girafă să le azvârle și lor, de sus, niște minuni. - Și girafa avea în ea un suflet bun de girafă? Le-a azvîrlit? - Cu cât se rățoia ăștia mai insistenți, cu atât le trăgea și ea mai înaripată, de sus, niște vânturi... I se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sfârcul turlei și pe Ceaușescu, deșelând cu petele lui de ficat, un norișor. Iar localnicii se implora de girafă să le azvârle și lor, de sus, niște minuni. - Și girafa avea în ea un suflet bun de girafă? Le-a azvîrlit? - Cu cât se rățoia ăștia mai insistenți, cu atât le trăgea și ea mai înaripată, de sus, niște vânturi... I se năzărea la un motorist că depozitul de acte al primăriei seamănă cu botul girafei... Îl perpelea băștinașii pe depozit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Oare cum nu-l trăznește Dumnezeu, drăguțul, pe putredul de lingușitor?!..." Pentru că, dacă e să fim cât de cât onești, de trăznit, nu-l trăznește.) Iar, după ce se chiombesc, la maximum, 10-12 strofe, cu reverul mai lung, pe care le azvârle pehlivanul, ca din fund, pe hârtie, tot îngerii își răspund: "Poezia!! Poezia e cea mai necuprinsă minune de pe lume și cea mai adâncă descoperitoare de taine!... Poezia dezleagă orice!" De gâtul poeziei adevărate stă atârnată lumea spirituală, așa cum de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi fost mai intelectual să-și fi îmbrăcat tricoul mov. Oricum nevărgat, necangrenat de crustele sărate ale transpirației. Genel se și înființă în inima ei, înhățîndu-i și palpîndu-i șoldul jilav. Palma îi era fierbinte, vocea de oficialitate plictisită să tot azvârle tâmpitele în închisoare. - Nu te strigă pe tine, către seară, golanii la portiță: "Nicolici C. Maria, treci afară ca să ne facem exercițiile de antiaeriană pe tine"? - Nu mă strigă, piui deznădăjduită fătoaca. Nu mai mă strigă nici unul... Care cum strigă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Dar băiatul nu mai percuta. N-o auzea și zâmbea obosit. 151 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI iar pe dobitoc, adică pe frunte, îi fusese înfundată o scufie. Nu avu timp nici să înjure cumsecade, fiindcă bufni de dușumea. Azvârli tichia, pentru că se împletici și în tichie. Vărsă o porție dublă de înjurături și, c-un efort supraomenesc, suflecîndu-și poalele cămășoaiei de noapte în față, se deplasă cu pași mărunți, de fandosită japoneză, până lângă măsuța joasă, lovită de-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îi devine o neconvențională mansardă de conservatorist, măruntaiele îi șuieră, încheieturile îi scârțâie, omul nostru exersează din răsputeri și se acomodează cu moartea. Într-o după-amiază, din jurul datei de 30, secondată de alți vreo cinci propietari, Anghel Maria suspendă concertul, azvârle o parte din instrumente pe hol și dă de-a berbeleacu cu dirijorul în stradă. Un zgomot ca de pungi golite din plastic face să vibreze senzual aerul patriarhal al ulicioarei. Sânt ultimele mișcări, comprimări și decomprimări de armonică, ale
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
asasin. Ulpiu, ce să facă, depăna și el cum că l-ar fi prins pe odios, de vreo două-trei ori. Numai că, atunci când se vedea înhățat, pe Sfîrtecător îl cuprindea, așa, o sfârșeală. Se tăvălea prin băltoci, izbucnea în plâns, azvârlea din țurloaie. Ceea ce îi cam sfâșia inima lui Ulpiu, îl făcea să nu mai fie bun de nimic și, de fiecare dată, i-a dat drumul. - I-ai dat drumul dumneata, signor Galopentzia, sau ți-era frică să nu-și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]