4,354 matches
-
noi acum, poate fi cunoscută prin teoria găurilor negre. Dar nu numai prin această teorie, ci mai ales prin aceste accidente cromozomiale, care se manifestă prin razele nefaste de Lună și prin această fantasmă erotică a Soarelui negru ce ne bântuie spiritele de îndoială și mister, pentru ca în sfârșit să vedem și noi cum se preschimbă conștiințele în inimi și inimile în Femei de serviciu. Și cum răsare din acest Foc negru o Împărăție de lumină fără de sfârșit - am încercat eu
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
mai da în mine Cu stele și cu potcoave Că mi-s nopțile bolnave De urgie și adaos Și mă pierd, mă pierd în haos Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Că mi-s nopțile pustii Bântuite de stafii De mândre și de cârlani De jandarmi și pungi cu bani Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu luceferi și cu sori Că-i fac galbeni sunători Să-ți ia ochii, să te-mbete
DINE, COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357665_a_358994]
-
dorului foc” merge să-l va dă pe cel ce-a vrăjit-o. Din păcate visul s-a rătăcit în noapte, regretând “ Că cine nu are noroc, n-are/De când se naște până moare.” În general poezia Mariei Filipoiu e bântuită de regretele unei iubiri pierdute: “Iubirea ce s-a sfârșit/chiar de la început,/ o port în suflet cernit; /cu-al dorului tribute.” 12. Ileana Lucia Floran, hunedoreancă din Orăștie, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Ligii scriitorilor
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
între forțele infernale și cele cerești, între demoni și îngeri, între oamenii pământeni și Zeii Numere înlănțuiți în Marele Timp. Este o luptă ce se petrece de fapt chiar în acest moment în sufletele, în inimile și în mințile noastră, bântuite de îndoială și misterul care plutește asupra calității sufletelor noastre purtătoare de informații genetice replicative, si in mod special purtătoare de existența unei emiteri de unda genetică de celule Stem. Este vorba de marea bătălie universală între cele cinci seminții
DESPRE COLOANA SOARELUI DE VIS SI CALATORIILE MELE ATEMPORALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357694_a_359023]
-
p. 34) Scânteie divină din Rugul Aprins al marelui Suflet traco-geto-dac, Petru Baciu se naște într-un moment de răscruce, după înfăptuirea mult prea însângeratei Uniri de la 1918, care deși așezase Patria în hotarele ei milenare, furtunile dzmembrării spirituale o bântuiau necontenit zgâlțâind-o din temelii. Sub pavăza Crucii lui Hristos și-a regăsit identitatea străbună, născând în viitorul luptător zelul aprig al afirmării Nației sale ca o Națiune creștină, demnă și autoritară, urmașa princiară a nobilei Dacii. Înrolat între Adevăr
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
poezie care induce calmul, liniștea, chiar și atunci când vorbește despre situații dramatice: “e liniște. liniștea aceea în care / auzi cum sună pașii / cuvintelor / în urechile celorlați” ( După amiază de gânduri). Iată cum descrie starea aceea specială în care Poezia o bântuie: “naufragiul: rostogolită în adâncul nopții/ aud ecoul cum mă strigă / prin aerul cu aromă de cafea / caut bucuria dincolo de cuvinte / sau chiar în carnea lor trudită / oricât aș încerca a scrie ... ”(Când speranța îți coase destinul). Florian Antonescu - este un
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
n-am să vă pot duce, se răsucise și mai mult, cu întreg trupul, vizitiul spre mine, în timp ce traversam podul de fier, a cărui structură metalică răspundea ca un ecou țăcănitului pașilor bătrânului patruped, asta din pricina haitei de câini ce bântuie pe aici. Se reped la bietul cal, de nu o mai pot scoate la capăt cu ei. Dar am un loc unde vă pot lăsa la o aruncătură de băț. Nu de puține ori întâmpin acolo clienți înainte de a face
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
cu mijloacele proprii creației sale, să căutăm filonul de aur, cu dioptrii sufletești, pentru a ne împodobi cu Lumina de sine, cea neînserată și a porni din nou, mână-n mână, în căutarea primăverii veșnice. Poeta Mihaela Aionesei se consideră bântuită de fantasma unui blestem al nerodirii, dar se înșeală: ea scoate la iveală mereu, din sâmburi de cuvânt, creații menite să rodească, mai curând sau mai târziu, în pământul reavăn al sufletului oricărui cititor. Pentru că semințele de gând și de
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
rostul lor / numai eu / când vreau să întorc / spatele crucii / regăsesc aceeași toamnă / care păstrează în frunze / parfumul mângâierilor ei / și-atunci ca o ciută / fugărită de umbre / mă aciuez înăuntrul meu / s-ascult cum sapă veșnicia”. Atunci te simți bântuit de nostalgie ca de năluci și nu știi cum să le alungi: “în odăi răvășite de vânt / paianjenii țes aceleași pânze / ziua se târâie ruginită / lângă liliacul înflorit / m-așteaptă vatra de lut / pâinea / și-o cană cu vin / îmi
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
asemenea lui Sancho Panza, acest poet este servitorul cuvântului, trăgând din greu la apărarea și șlefuirea lui, ajungând, în același timp să se ridice la înălțimea visului văzut „în realitate” de un Don Quijote modern. Și în toată această furtună sufletească, bântuită de zgomotele imenselor tăceri, stăpân și servitor (Don Quijote și Sancho Panza) vor muri înviind în cuvântul unei limbi uitate, nemaivorbită astăzi, limba visării și a visului, limba poeziei perpetuată de însuși cavalerul ei. Muguraș Maria Petrescu Jurnalist Cultural, Membru al
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
același timp însoțit de o tristețe oarecum perfidă, insidioasă, apăsătoare, pe care personajele lui îl acceptă în existența lor cum grano salis. Și toate acestea sunt învăluite de o pregnantă notă de nostalgie, dor și duioșie. Eroii lui nu sunt bântuiți de angoase existențiale. Deși trăiesc oarecum sub un fel de clopot de sticlă, universul lor nu cunoaște decât apăsarea sufocantă și fără de perspectivă a unei vieți limitate. Din acest punct de vedere Funia roșie este un flashback de scene care
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
trec peste pârleaz, În al grădinii tale parfum, Întrezăresc sa fiu treaz, Nu visător cum sunt acum. Sclipirile din noapte, relative, Mi le doresc conturate mai viu, Visurile nu le vreau tardive, Chiar dacă se nasc mai târziu. În noapte mai bântuie vise, Nu înseamnă că sunt visător, Îmi vreau gândurile concise, Ca ele să meargă spre viitor. Referință Bibliografică: VISURI VIITOARE! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 959, Anul III, 16 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai
VISURI VIITOARE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344724_a_346053]
-
Nu se sinchisește să se recăsătorească, aruncând vina eșecului marital asupra soțiilor decedate, fie din cauza consumului excesiv de alcool, fie din cauza delirului de persecuție. Ele s-au sinucis. El niciodată! El numai clămpăne prin diverse publicații sau întâlniri publice că este bântuit de asemenea gând. Iar când din asistență se aude câte o voce anonimă spunând că încă nu-i prea târziu, cocalarul tace. Despre ce ar fi putut el vorbi. Chiar și atunci când un cocalar are facultate nu se vede că
COCĂLARUL LITERAR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350707_a_352036]
-
nu, în apărare, o toporișcâ, o biciușcă sau un retevei, dar când dușmanul n-are chip, cum e, s-o ia naiba, "Coana CRIZA", care n-are cap, n-are picioare, dar pe unde calcă pustiește, atunci înseamnă că ne bântuie o stafie... Criza ca o stafie bântuie lumea și lumea dârdâie de frica ei... Dar românașul nostru cel cu talpa lipită de firul ierbii ce face?... hai da de... de stafii să-i fie lui frică?! Nu scriu domnii cocoșați
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
sau un retevei, dar când dușmanul n-are chip, cum e, s-o ia naiba, "Coana CRIZA", care n-are cap, n-are picioare, dar pe unde calcă pustiește, atunci înseamnă că ne bântuie o stafie... Criza ca o stafie bântuie lumea și lumea dârdâie de frica ei... Dar românașul nostru cel cu talpa lipită de firul ierbii ce face?... hai da de... de stafii să-i fie lui frică?! Nu scriu domnii cocoșați de învățătura istoriei recente că o stafie
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
lumea dârdâie de frica ei... Dar românașul nostru cel cu talpa lipită de firul ierbii ce face?... hai da de... de stafii să-i fie lui frică?! Nu scriu domnii cocoșați de învățătura istoriei recente că o stafie a mai bântuit Europa și s-a învartit vreo 50 de ani prin România și dusă a fost! Unii dintre noi au trăit toată viața în criză... mai săraci decât atunci nu putem fi! N-avem cum să mai cântăm glorie conducătorului iubit
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
Și-un dezechilibru-n moleculă. Pe argumentele ce-au fost Pregetă o cicatrice nulă. 6.11.11 Desfrâu Desfrâul încoronat ne-a sporit averea, Un foc ne încălzește cu vreasc de-nțelepciune. Cad fraze cinic, mult mai bogată-i fierea, Bântuie o lene, ură și agresiune. Ninsorile de-acasă îmi dădeau putere. Prelung îmi cad din carne suspinele blajine. Am pus în locul lor crenguțe de tăcere, Căci veste norocoasă eu cred că nu mai vine. Sunt zilele cu semne multe de
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
deschis gerului toate ușile. au ajuns iar la modă paltonul și mănușile. Travestit pentru balul de iarnă, calm am pornit-o prin metropola încețoșată, strict incognito. Poți gândi subiecte noi, nimic... te ignoră toți. cerul este trist ca un imperiu bântuit de hoți. Lădițele cu mere ca focul, zile cu soare; batoane - banane, portocale; cântă vapoare. Reminiscența paradoxală revine clară: una din metaforele rare de astă vară. Frigul, ceața; lipsește doar pipa - să fiu britanic; îmi verific vestimentația cu gest mecanic
TRAVESTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358888_a_360217]
-
sau cu un băț umbra unui om și, apoi îngroapă în fundația unei case obiectul, care a servit la măsurat, omul a cărui umbrăa fost furată moare după patruzeci de zile de la acest ritual, transformându-se apoi în stafie, care bântuie prin împrejurimi și face rău celor vii, apărând însă clădirea pentru trăinicia căreia și-a dat viața. Considerată imagine a sufletului, umbra reprezintă dublul omului, un fel de ființă astrală, care își continuă existența și după moartea materială de aceea
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU DEDICATE EMINESCULUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului pescăruș depunând o pană la statuia Poetului * mare bântuită de doruri: La steaua care-a răsărit * sirenă pe valuri căutând umbra Poetului * luna pe mare pescar lopătând mai am un singur dor * după o zi de coasă doi îndrăgostiți sara pe deal * oglinda apei în vârful boltei Hyperion veghează
POEME HAIKU DEDICATE EMINESCULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358919_a_360248]
-
mare, eu o consider suportabilă, dar fiind prezentă continuu, mă agasează că nu mă pot concentra. Medicamentele nu ajută la nimic și singura soluție pe care o am la dispoziție, este să mă plimb, încercând să fac abstracție de ea. Bântui ca o stafie ulițele satului, parcă am și început să mă clatin puțin, este prea devreme pentru baston, dar dacă va fi nevoie, o să-mi iau și baston pentru sprijin. Privesc în jurul meu, numai frig și singurătate la propriu și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
zilnice, bașca cea a alchimiștilor-scutieri, guriști ce preschimbau printr-un hocus-pocus facil natura „materialelor” supuse ocultei metamorfoze, aflate spre sârguincioasă și neobosită prelucrare... Cu riscul de a-și subția baza de masă electorală (trebuincioasă doar o dată la patru ani) îl bântuia ideea să-și „îngroape” vrăjmașii, să „curețe locul decolării” spre zări mai înalte - pentru a nu-l însoți cu „vegherea” în urcușul spre culmi cu povestioare dezlânate. părtinitoare unui alt gând decât cel ce-și urma „cursul firesc al mersului
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
iz de poveste poate înflori atâtea trăiri, fără a reînvia și detalii care să-i țeasă silueta. Așa cum, în cheie inversă, amintirea oarecum mai întremată a aventurilor unui broscoi, ținut în frâu de prietenii lui, sobolul si bursucul, m-a bântuit ani și ani, împreuna cu frânturi din versurile unui cântec, fără să pot recupera și numele cărții. Până ce, într-un târziu, o altă salbă de cuvinte, între alte zeci, fără vreun alt amănunt identificator, a produs reamintirea: Vantul prin sălcii
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
etaj mascat de ramurile metusalemice ale nucului? Cum să nu afli că își mutase acolo toate lucrurile pe care nu le mai găseai de-o vreme?!...Proprietarii grijulii știu la orice oră din zi și din noapte pe unde le bântuie sufletul. Iar cei desăvârșiți au grijă să nu bântuie. L-am oblojit. Am plâns amândoi aceleași partituri. I-am promis retușări estetice imediat ce ieșim din criză. Am nedormit îmbrățișați. I-am cântat de noapte bună. Doar cântecele de copii în
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
nu afli că își mutase acolo toate lucrurile pe care nu le mai găseai de-o vreme?!...Proprietarii grijulii știu la orice oră din zi și din noapte pe unde le bântuie sufletul. Iar cei desăvârșiți au grijă să nu bântuie. L-am oblojit. Am plâns amândoi aceleași partituri. I-am promis retușări estetice imediat ce ieșim din criză. Am nedormit îmbrățișați. I-am cântat de noapte bună. Doar cântecele de copii în spaniolă, dar nu s-a plâns. Părea că nu
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]