16,324 matches
-
din detalii o atmosferă inedită atestă de pe acum virtuțile strict descriptive ale pașoptistului. Starea de spirit proprie și permanentă a lui Alecu Russo a fost formulată de el încă de la primele încercări: în Studie moldovană, bonjuristul Russo se considera deja bătrîn la 30 de ani și arunca asupra trecutului recent privirea unui blazat, a unui sceptic ce-și presimțea parcă sfîrșitul apropiat: "Tînărul cel mai tînăr din oamenii de la 1835 este mai bătrîn decît cel mai bătrîn dintre bătrîni", spunea el
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
în Studie moldovană, bonjuristul Russo se considera deja bătrîn la 30 de ani și arunca asupra trecutului recent privirea unui blazat, a unui sceptic ce-și presimțea parcă sfîrșitul apropiat: "Tînărul cel mai tînăr din oamenii de la 1835 este mai bătrîn decît cel mai bătrîn dintre bătrîni", spunea el la 1851; și continua: "Să spui drept, răsipirea cea iute a trecutului mă umple de jale". în aceste două fraze din prima pagină a Studiei moldovene se află concentrat tot programul operei
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Russo se considera deja bătrîn la 30 de ani și arunca asupra trecutului recent privirea unui blazat, a unui sceptic ce-și presimțea parcă sfîrșitul apropiat: "Tînărul cel mai tînăr din oamenii de la 1835 este mai bătrîn decît cel mai bătrîn dintre bătrîni", spunea el la 1851; și continua: "Să spui drept, răsipirea cea iute a trecutului mă umple de jale". în aceste două fraze din prima pagină a Studiei moldovene se află concentrat tot programul operei ulterioare a prozatorului. Am
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Când ni s-a relatat bătălia, ni s-a descris eroismul lor precum și pilda lui Gisulfo, care străpuns de o groază de săgeți, îți dădu duhul spintecat de spada kagan-ului. Noi reușisem să convocăm doar șaizeci de oșteni, fie prea bătrâni, fie prea tineri. Rotari era furios și a trebuit să mă stăpânesc ca să-l conving că situația nu s-ar fi schimbat cu nimic dacă el, în loc să fie reținut pe loc să-i ocrotească familia, ar fi fost alături de Gisulfo
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
plafonului cu Daedalus: acest film care n-a fost păzit, conservat, vulnerabil, gata să se rupă ca ploaia curgînd pe pana înmuiată-n cerneală, marginea sunetului ușor împinsă ca viața ta, rătăcind prin oglinda cafenelii, a corzilor, ca oasele bărbatului bătrîn pe cearceaful alb, mat, dar albastru, dar scînteind la încheieturi ca un evantai amerizînd: Zborul are loc curînd. Curînd. Curînd în noapte. Și aștepți în pat, între tifoane, tomografie, perfuzii, ziarul împăturit deasupra laringelui, aștepți țeapăn, greu, anii care înaintează
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
et l'amore mia vi conserva". Nu-i așa? E un tăietor și chipul cade și mîna și viespia asta rătăcește prin ceas, și trupul ăsta se face pămînt. Noi refuzăm discuția. Hrana. Casă rece Somn rece moarte. Dimineață rece, bătrînă Pe balustrada scării
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
niciunul? ei nu știu că sînt crina o floare și eu ? *** cum se fac copiii? cu dragoste cum cu dragoste? tati o iubește pe mami atunci de ce nu am un milion de frați? *** de ce bunicul are părul alb? fiindcă e bătrîn de ce bunica n-are părul alb? pentru că-i mai tănără atunci de ce s-a făcut ea bunică? *** de ce sînt ciorile negre? pentru că au mîncat cărbuni cînd au fost mici berzele de ce n-au mîncat? fiindcă s-au terminat cărbunii și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
a stins din viață la Paris, după câteva luni de luptă cu cancerul. A fost așezat alături de iubiții săi părinții adoptivi, pe aleea artiștilor, la cimitirul deschis după cutremurul din '77, la Străulești. Ion Nicodim nu a plecat dintre noi bătrân, ci a fost retezat în plină voltă artistică pe care o deschisese din nou peste o Europă, mai ales de sensibilitate latină. Țărâna să-i fie ușoară! Țărâna a fost tema principală a ultimului deceniu din creația marelui artist. Un
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
-se, cu gesturi înfrigurate și ele, și contorsionându-și mult gurile gata parcă să scape câte un cuvânt. Mi s-a părut că una, arătându-și insistent degetele, vrea să-i spună unuia să se întâlnească la șase. * Un activist bătrân, fumând, trăgând din țigara înfiptă într-un țigaret de lemn de vișin, cireș?... "Un scriitor - spusese el rar și pufăind - trebuie să fie și in cer și pe pământ și pe linie" - și aici râsese tușind, suferea de astm... * întâlnire
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
-er). Termenul nu e prea răspîndit și are destui critici (de exemplu, un cititor îl contestă la apariția sa într-un articol de ziar: "americanul Ray White, de 93 de ani, a fost până nu de mult considerat cel mai bătrân bloggerist din lume", Gândul, 20.02.2007). Sufixul -ist creează și adjective, cînd e atașat direct lui blog - blogist (bloghist): "noua jucărie blogistă" (blogger.com) - dar mai ales cînd se adăugă lui -er: "distracție plăcută domnilor și doamnelor la întâlnirea
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
romanțe: "Dar când va fi să las această lume,/ În care m-am ținut de chef și glume/ Și clipa ceea m'o găsi mahmur,// Voi da cu tifla'n omenirea toată,/ Intrând apoi, cu plosca ridicată,/ În turma ta, bătrâne Epicur". Dincolo de această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul, purtînd dojana unui simbolism fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea putredă din parc,/ Din întomnatul parc,/ Tăcerea putredă din parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
face șarjă în Din ctitorii străbune. Autorul unui roman amestecat, care merită recitit oricînd, Hronicul măscăriciului Vălătuc, include, în acest volum, prefața lui în versuri, Măscăriciul Vălătuc. Soi de Păstorel, Vălătuc e "'nțepător la glumă ca ariciul/ Și nu cruța bătrânele giubele." Istoria se rescrie din coțcării, părînd, pe lîngă povestea aspră a cronicarilor, o damă cherchelită, care-și dă coate cu învinșii și-și rîde cu învingătorii: "Scris-a Mihnea din Buceag,/ - Hoți sunteți voi, sau Pârgari? Că v-a
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
democrației, apoi cu țâfnă) de a comenta ce se întâmplă aici. În momentul în care faimosul laitmotiv al discursurilor lui Nicolae Ceaușescu ("Neamestecul în treburile interne..."), nu a mai putut acoperi dezastrul din politica internă, occidentalii au luat distanță, iar bătrânul dictator a redevenit, peste noapte, un fan înrăit al internaționalismului socialist. Decembrie 1989 l-a găsit în calitate de ultim apărător al unui sistem care, la scară europeană, se prăbușea după principiul dominoului. Iar el, avocatul neobosit al "neamestecului", se apucase să
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
cu un computer de o complexitate mare": "Cuvintele lui Prospero, în spectacolul de adio cu Furtuna, sînt cuvinte de artist îmbătrînit și obosit, dezarmat în mijlocul oamenilor ce l-au aplaudat o vreme, apoi îl vor uita. Spectacolul a luat sfîrșit. Bătrînul clovn se mai rotește o dată în arena imensă a Circului, salutînd cu plecăciuni pe cei puternici, apoi, ieșind spre cabina lui, se duce să se demachieze de vopselele ce i-au colorat obrajii. De sub rimel, în fața oglinzii, vor apărea cutele
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
s-au pus pe istoriile format mare, sau de poche, cu poze, în culori, cu gravuri, ale urbei capitală. Sînt, cele mai multe, cărți între care e greu să te decizi, și a căror primă intenție, față cu tinerețea modernă, mondenă a bătrînului oraș modernizat de azi, nu e informarea, cît delectarea. Printre ele - deși nu avem, ca alte culturi mai pronunțat turistice, un segment de ghiduri cu viză demi-literară - se găsesc și fotografii artistice la dimensiuni pentru buletin, pe cît de frumoase
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
în carte) dau prilej de incursiuni în viața vechilor familii. Zapisuri și planuri municipale sînt desfășurate spre a se găsi istorii omenești, prietenii, moșteniri, trădări care, înnodate, fac odgonul istoriei mari. De pildă, aceeași casă Orășanu, în care a viețuit bătrînul boier fugit la Brașov îndată după revoluție, unchiul mare al lui N.T. Orășanu, a "participat" și la Unirea lui Cuza. De astă dată, tînărul scriitor, propagandist, își adăpostea soții în casa părintească. Sînt locuri despre care au rămas, lungi și
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
poet ardelean "modernist", cu alura lor de confruntare între "sănătatea" țărănească și tentația "decadentă": "Scriu data zilei de început oglindit într-o piatră lucie/ O aureolă înconjoară arinii și colina cu nume fantastic/ Unitatea de măsură a mîndriei este mama bătrînă/ Femeia cu care semeni și în somn și în cafeneaua clujeană.// Cînd te prețuiesc sînt un simplu țăran/ Care învață rugăciunea ce deschide sufletul/ Aud noaptea în jur arpegiile din unduirea șampaniei" (O zi a luminii la sfîrșit de aprilie
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
a lui G. Coșbuc are aerul a se prelungi cu bonomie în satul actual, vag "modernizat": "Soarele apune numai/ Pe la nouă și un sfert,/ înserarea-i lucru cert,/ Pentru greieri vremea deja-i/ De concert.// Molcom sprijinite-n sapă,/ Vin bătrîne de la cîmp,/ De-oboseală calcă strîmb,/ Și-au pe față, toată apă,/ Zîmbet tîmp.// De la joc, prin iarba deasă,/ Vin copiii furișați,/ Poate tații sînt culcați/ Și-or putea intra în casă/ Necertați.// înc-un pic și se termină/ Certurile prin
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
îi spuneau George, ca și cum ar fi rostit un diminutiv. Probabil că atunci era mai puțin cărunt și mai puțin ridat. Niciodată n-am fost în stare să-i zic George, ci numai Gheorghe. Cînd l-am cunoscut, mi se părea bătrîn și cred că singurul lucru care ne-a ajutat să comunicăm la început a fost aplombul nostru de provinciali, el de la Tohanu Vechi, eu de la Medgidia. În anii optzeci, Gheorghe apărea din cînd în cînd la "Junimea", la cenaclu. Venea
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
la pensie, o farmacistă pensionară, o fată acrită de singurătate și neîmpliniri, multe gospodine sfârșite, aproape consumate de obligațiile casnice și profesionale, o dactilografă îndrăgostită de Intelectualul căruia îi bate la mașină opera, o corectoare fascinată de personalitatea Scriitorului, femei bătrâne, singure, decrepite și câte un "cap de familie" cu chef de băuturică și o nevoie copilărească de a fi protejat: iată "eroii" prozelor din Cum încărunțește o blondă. Volumul reia și regrupează texte din cărți anterioare și anterevoluționare: Somnul după
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
leagă pe funcționarii din biroul friguros al Băncii (nuvela Iulia în iulie) atât de diferiți, altfel, între ei: Stere, stăpân peste o liotă de animale, după ce nevasta i-a fugit c-un motociclist, familistul Tudose, tată al unei viitoare fete bătrâne și soț tot mai plictisit de ritualul conjugal, fantele Norbert Miclăuș, cu voiajurile lui imaginare, și ciudatul Filip Cornea (apariție memorabilă), a cărui hipersensibilitate olfactivă îl face să detecteze mirosuri neplăcute oriunde și oricând. În viața searbădă a acestor "eroi
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
crainic respectuos, cu ochi mari și mirate sprincene îi pune întrebări ce-și cunosc dinainte răspunsul, totuși cel îndemnat să grăiască nu lasă impresia că recită, pronunță chiar cu o anumită greutate - a vârstei foarte înaintate pesemne, căci e bătrân bătrân. Dar nu și zaharisit. Fie și cu grijă alese, întrebările poartă asupra unei pline de păcate epoci, de-a lungul căreia a fost un activ actant, un major factor, deținător de taine și urzeli, încât fiecare cuvânt ce-i iese
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
susceptibil să îi distrugă definitiv viața. De un grotesc absolut este reacția activistelor de partid la moartea lui Stalin. Stilul este sarcastic, minimal, tăietura amintește de tehnica cinematografică. Se simte din plin mâna experimentatului prozator: "Moartea lui Stalin. Bocetele activistelor bătrâne, ca la țară. Una își plesnea disperată palmele țipând în culmea deznădejdii, tot ca la țară, la un parastas: și-acu ce ne facem?... Ce ne facem noooii?!..." (p. 224) Dincolo de aceste picante observații sociale, cartea lui Constantin }oiu readuce
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
demn de urmat de oricine visează la căile gloriei. În mod obișnuit, complicitățile indestructibile dintre cei vinovați de nenorocirea țării sunt bine ascunse. Chiar dacă generația a doua, a beizadelelor, își mai dă în petic pe la câte o televiziune de apartament, bătrânii crocodili comuniști n-au renunțat la ideea revanșei. Fie că se produce prin sprijinirea afacerilor copiilor, ginerilor sau nepoților, fie prin bâzâitul permanent, prin nerușinarea cu care se prezintă drept veritabili eroi ai nației. Dacă despre Niculescu-Mizil sau Ștefan Andrei
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
pe care pictorul să n-o fi avut în vedere, să n-o fi investigat asiduu, prin reveniri și prin variante, și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul, copilul și tînărul, maturul și bătrînul, bărbatul și femeia, nudul și drapajul opulent, pubertatea și maternitatea, acțiunea și odihna, țăranul și muncitorul, intelectualul rafinat și anonimul abrutizat, strălucirea și ruina, vigoarea și disperarea, aroganța și sacrificiul, toate și toți se regăsesc în aceeași obsesie a pictorului
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]