5,096 matches
-
și oportunitatea însușirii învățămintelor milenare izvorâte din înțelepciunea populară. Basmul, ca formă de cunoaștere, este genul literar capabil să transmită, cu ușurință, generației actuale valorile spirituale eterne ale românilor, punând bazele valorilor general umane, formând identitatea etnică. Alături de doine, proverbe, balade, zicători, basmele sunt patrimoniul spiritual al unei națiuni, ele reprezintă percepția lumii înconjurătoare. Basmele nu transmit doar moduri de gândire, ci și îmbogățesc volumul lexical al comunicării. Limbajul lor poetic contribuie la învățarea și păstrarea limbii române. Grup țintă: Elevii
PROIECT „BASM ROMÂNESC” PENTRU ELEVII ROMÂNI DE PRETUTINDENI de INSTITUTUL EUDOXIU HURMUZACHI în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346260_a_347589]
-
lespedea, colina, ogorul, miriștea etc.), vegetale (brazii, plopii, fagii, nucul, pădurile, codrii, florile), animale (fluturi, păsări, zimbri - “suflete ale strămoșilor”), eterice (în general disforice: pâcla, bruma, ceața, umbra, ploaia, lumina, amurgul), astrale (obsesiva stea); cele culturale sunt legenda, basmul, colindul, balada, vitraliile etc. Iar cele lăuntrice sunt amintirea, visul, reveria ș. a. Toate aceste semne, culese de ființa morală, dar și de simțuri (să se vadă ciudata prezență a mâinilor, care evocă nu doar tactilitatea: “Câteodată mâinile noastre tac îndelung/ Acoperindu-se
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
Ilincăi, pe nume Ștefan Baltac, primarul localității, directorul școlii și profesorul de limba și literatura română i-au întâmpinat cu multă căldură, în spiritul tradiționalei ospitalități a localnicilor, școlarii oferindu-le flori, iar ansamblul „Liviu Vasilică” încântând auditoriul cu minunatele balade și alte cântece folclorice muntenești. Cu toate că nu au putut participa câțiva alți scriitori de primă importanță, invitați, însă antrenați în alte manifestări literare, ediția 2012 a fost o deplină reușită și a evidențiat prețuirea de care se bucură aici marele
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
să mă urmezi, în exemplul personal, căci, câștigat vei fi! Închei, strigând: Ce frumoasă ești, Țară a Lăpușului! ... pentru a se auzi cât mai departe, iar fata Ciuntenașului, Zorica Elvira GIURGIU, aveau-ar sănătate, să cânte cât poate de tare balada satului Groșii Țibleșului, să audă tot neamul românesc, să se bucure la auzul baladei, să stea a lua aminte și să-și spună fără a greși: (cei care nu sunt de sânge, lăpușeni)... Îmi pare rău că nu m-am
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
ești, Țară a Lăpușului! ... pentru a se auzi cât mai departe, iar fata Ciuntenașului, Zorica Elvira GIURGIU, aveau-ar sănătate, să cânte cât poate de tare balada satului Groșii Țibleșului, să audă tot neamul românesc, să se bucure la auzul baladei, să stea a lua aminte și să-și spună fără a greși: (cei care nu sunt de sânge, lăpușeni)... Îmi pare rău că nu m-am născut în Țara Lăpușului! masterand Vasile BELE - 2010 Referință Bibliografică: Groșii Țibleșului - locuri, oameni
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
odaie Halebarda lunii nu știu unde s-a dus Căci în clipa ,aceasta,de văpaie, Dintr-o minune s-a născut Iisus. Ninsori albastre ca în datinele noastre Ninge,ninge ca în datinile noastre, Colindătorii în sănii de lumină Vin încărcați în balade cu astre, Când își mai pune bradul un cerc pe tulpină. Copii rup pietre din Steaua polară Nestemate lucind în visele lor, In cântec germinează vibrație solară Ca mierea cuvântului născut dintr-un dor. Ninsori albastre coboară pe cetini, Vinul
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
orizontală, realizând o inter-relaționare între deținuți. Poezia de detenție se definește în funcție de câteva nuclee tematice în jurul cărora textul poetic gravitează: - suferința, (Radu Gyr, Creanga de aur, Nichifor Crainic, Psalm, etc) - Iisus -deținut, (Radu Gyr, Az’noapte Iisus, Constantin Aurel Dragodan, Balada anilor de închisoare) - rugăciunea, (Nichifor Crainic, Rugăciune, Cântecul potirului, Andrei Ciurunga, Rugăciune pentru osândiții căzuți) - prezența Maicii Domnului, sau a altor mesageri cerești, (Radu Gyr, Convoi, Eugenia Indreica Demian, Rugă din celula neagră a Ciucului) - colindul (Radu Gyr, A venit
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
ei învirginează clipa unui fiu rătăcit prin azurul sidefat al neantului beat de infinitul finitului zarea cu plopii ei se apropie de ochii mei și ascult pașii străvechi care-au trecut pe sub umbra lor ca niște umbre telurice trecute în baladele speranței atunci îmi număr bucuriile și tristețile le îngrop și le păzesc de moarte încuidu-le nu mă surprinde vidul din mine și nu mă părăsesc mimii care încă îmi mai dau ocol adesea mă doare apropierea de mine aș vrea
VREAU SĂ SCRIU... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345252_a_346581]
-
rețetă spirituală având efect nu doar un suflet bun, o minte clară, ci și un trup sănătos.” După acest prolog, domnul Costea Matincă a susținut un moment poetic, iar cantautorul Dan Manciulea a interpretat cântecele folk Om bun, Romanța cazona, Balada de vai și amar. S-a făcut apoi invitația pentru participare la lansarea unui disc a formației de muzică folk Arhaic (23 martie) și pentru înscrieri la festivalul național „Vali Sterian”. Doamna Pioară Aneta, chiar dacă a avut emoții firești, nu
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 809 din 19 martie 2013 Toate Articolele Autorului Azi, alb te înfășor în necuvinte Să-mi mai astâmpăr foamea de zăpadă; Deși-mi doresc să mi te știu fierbinte O lacrimă țâșnind dintr-o baladă... Și mă ascund într-un mănunchi de doare, Când peste dimineți răsari din vise Un mugur de lumină și culoare, Albastru în ferestrele deschise... O ploaie te-aș doini printre regrete De câte ori un nor mi-ar mai străpunge Ultima notă
NINGE ASTĂZI, IAR CU FLORI DE TEI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345333_a_346662]
-
voi spune! *** Taina scrierilor mele se află undeva, departe, acoperită de trecerea anilor. Dacă ar fi să dau timpul înapoi, aș ajunge chiar prin anii copilăriei, când eram îndrăgostită de strigăturile auzite la horă sau la anumite sărbători, precum și de baladele pe care le cântau lătarii pe la nunți și petreceri. Chiar și la înmormântări, femeile își jeleau morții, compunând pe loc versuri cu mesaj special pentru cel plecat. Creațiile folclorice circulau din belșug. Îmi era dragă auzului și inimii, construcția lor
TAINA SCRISULUI (44) – CREZUL MEU ÎN DESTIN de IOANA STUPARU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345400_a_346729]
-
Florin Țene. La tradiționala rubrică “Prin adevăr învingem o părere “ Aurel Vușcan a vorbit foarte documentat și obiectiv despre istoria Vaticanului și al Papalității. După care profesorul Vasile Sfârlea a vorbit despre viața și opera poetului George Topârceanu. Despre poetul Baladelor vesele și triste a mai vorbit Al.Florin Țene și Aurel Chira. În încheiere au urmat discuții pe marginea celor prezentate. Victor Roșianu Referință Bibliografică: La cenaclul VASILE SAV / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345421_a_346750]
-
părintele... De atunci, până în ziua de azi, cu dor nestins, am așezat în cuvinte pline de iubire gândurile mele, pe care le-m șlefuit, le-am dat murmur de izvoare și le-am pus mai apoi în cântece nemuritore: doine, balade... pe care sunt sigur că le-ai auzit din fragedă pruncie. De aceea, ori de câte ori aștern o scrisoare pe o coala albă simt o puternică emoție sufletească și un respect deosebit pentru litera scrisă... Marin VOICAN-GHIOROIU București 29 martie 2013 Referință
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
din când în când atât din paharele care se goleau și se înlocuiau cu altele pline și reci, cât și din ce a mai rămas în platourile completate cu alte preparate calde, ascultând muzica plină de temperament a tarafului, sau baladele cântate de solistă. Era un taraf adus de pe plaiurile Bistriței care încânta cu repertoriul lui, auditoriul eterogen sosit la Vama Veche, ce trecea pragul locației. Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE - ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 / Stan Virgil : Confluențe Literare
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului IARNA Ninge de vreo două zile, Peste tot numai zăpadă, Ies băieți, dar și copile, În peisajul de baladă. Vrăbiile, cam rebele, Îi pândesc de pe fântână, Doi curcani plini de mărgele În ogradă se îngână. Fug copiii prin ninsoare, Neaua-i albă și-i destulă, Omul de zăpadă are Nasul ca o barabulă. Croncăne pe cer o cioară Fâlfâind
IARNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377056_a_378385]
-
trece prin piatră Și cei de dincolo Îl vor asculta Icoanele sfinților Sărutând Dacă Bani nu veți avea vreodată Veniți la concert Pe șcena aceea Vor cânta toate vedetele limbii Începând cu cei de pe soclu Sau cu cei Trecuți în balade Deja Până la ultimul cor Noi Cei de azi Voi Cei de mâine Puteți să ascultați Gratis Concertul pe care ei l-au cântat Să fie ascultat de oricine limba ne -o știe de-i înger plecat călător încă prin lume
DOI ÎNGERI ROMÂNI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377818_a_379147]
-
versul pe hârtie, indiferent de diversitatea poeziei, căci simplitatea, ce ajunge uneori complicată, sună atât de familial... Orizontul larg și cuvintele calde ne pot lasă să descoperim farmecul poeziei lui, o lume plină de sens și rațiune, răspunsuri la întrebări, balade vii, chiar și povești trăite de el, dar nu întotdeauna descoperite la o primă privire... - Călătorie frumoasă pe Val-urile lecturii! - domnișoara Maria Burlacu ***3 AURA POPA (Mihăești, jud. Vâlcea): PAS DE ȘTRENGAR PE STRADA COPILĂRIEI (versuri, A5 clapetat, 84
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
desfrunzite, frânte ... Doamne, din Crucea Ta îmi rodește grădina, de speranțe, de miresme, de flori și căutări ! Ca un fiu nesupus, mă clădesc pe apusuri deșarte, m-alungă amarul și plânsul, și lacrimi de cântec și dor se topesc în balade ... Marie, preamilosârdă Marie, deschide-mi în umila mea rugăciune, Petalele trandafirilor Tăi, alintați dintru început De Soarele dreptății și nădejdii ! Rezemându-mi fruntea răvășită de Icoană, Să pot striga cu bucurie cerească : Doamne, câtă frumusețe ai zidit în Fecioară ! -------------------------------------------- Tuturor
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > O BALADĂ MODERNĂ A MORȚII CERȘETORULUI DE SUB POD Autor: Adrian Crețu Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului noaptea înainta tot mai hotărât peste umbrele orașului frigul atacase violent totul deasupra asfaltului crăpat de timp în cârciuma
O BALADĂ MODERNĂ A MORŢII CERŞETORULUI DE SUB POD de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376425_a_377754]
-
părăsea leneș trupul zdrobit al cerșetorului pe ultimele acorduri ale trompetei din concertul în Mi bemol major al lui Haydn sub coloanele podulului din beton masiv în noaptea ce stăpânea abia acum, autoritar, orașul pustiu și înghețat Referință Bibliografică: o baladă modernă a morții cerșetorului de sub pod / Adrian Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
O BALADĂ MODERNĂ A MORŢII CERŞETORULUI DE SUB POD de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376425_a_377754]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > IUBESC... DE NELUTA STAICUT Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iubesc.... Iubesc albastrul cerului senin, Iubesc doina cea frumoasă, Iubesc balada cea tărăgănata, Iubesc Miorița cea mult cântată, Iubesc sârbă, hora și chiar perinița, Iubesc și pe neica Bădița, Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau, Iubesc pe Creangă și pupăza să, Iubesc pe Coșbuc alături de Mama, Iubesc pe Enescu cu rapsodia
IUBESC... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376430_a_377759]
-
să adormtristețea mea de joi searanu este nici măcara meaeste tristețea omuluipostmodernde pretutindenipe care o audo simtși o mirosîn orice atom de materieși particulă de praforiunde fug prin lumeîncercând să tot scap de eaatât de plictisitdin cauza rutinei... III. O BALADĂ MODERNĂ A MORȚII CERȘETORULUI DE SUB POD, de Adrian Crețu , publicat în Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016. noaptea înainta tot mai hotărât peste umbrele orașului frigul atacase violent totul deasupra asfaltului crăpat de timp în cârciuma din gang fumul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
atare.Ca niște muribunzi creștini...în ochii lor citesc o șoaptă repetată,o singură dorință de salvare:o simpla îmbrățișare.sursa foto: ... XVI. CORD 2 DUO, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014. Prins în balada tărăboiului național, țopăind antiritm și-ntr-o ureche, eu strigam și huiduiam cel mai tare: „E-o viață virusată-n plictiseală amărâtă! Jos viermii! Jos trojan-ul! Dezinfectați Opera! Nu mă pricep dar dați-i și-o defragmentare!” Media player-ul avea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
n-am capacitatea să-mi țin gura, de pe keyboard-ul ăsta uzat. Win32 îmi multiplică folder-ul cu pozele tale. Cineva să-mi descânte sistemul!? Dacă ți-aș arăta intrarea mea din bios, ai vrea ca să mai ... Citește mai mult Prins în balada tărăboiului național,țopăind antiritm și-ntr-o ureche,eu strigam și huiduiam cel mai tare:„E-o viață virusată-n plictiseală amărâtă!Jos viermii! Jos trojan-ul! Dezinfectați Opera!Nu mă pricep dar dați-i și-o defragmentare!”Media player-ul avea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
ar face plăcere să mai fiu mângâiată. -Dacă pot, o fac. De ce nu. M-a dus în budoarul ei și m-a invitat să mă așez lângă ea pe canapeaua din fața oglinzii. Busc își ridică rochia, până-n brâu cum spune balada, apoi îndepărtează genunchii care străluceau alb în oglindă. A devenit vizibilă; „strada-ngustă” și-mi duce mâna spre ea. Degetul meu a pătruns în ea spre mirarea mea. Credeam că voi întâlni o rezistență. -Nu se mângâie acolo cu degetul
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]