2,115 matches
-
abstract-intelectuală și cât de palpabil și real este rodul unei meserii manuale serioase... 2 februarie 2003 Pe coperta unei celebre reviste de "gulere albe" (să fie vorba de Times? sau The Economist? ceva de genul acesta) se lăfăie un tânăr bancher îmbrăcat impecabil, genul costum de 1000 de euro, pantofi de 500, cămașa de 100 și cravată de 50. Până aici, nimic deosebit, numai că omul nostru pozează cu o cască de oțel cu plasă de camuflaj pe cap. Nu, nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de 500, cămașa de 100 și cravată de 50. Până aici, nimic deosebit, numai că omul nostru pozează cu o cască de oțel cu plasă de camuflaj pe cap. Nu, nu s-a declanșat încă nici un război direct între armatele bancherilor sau, mai bine spus, nu încă. Titlu mare scris sub imagine: "De ce are piața nevoie de un război?" referință directă la războiul din Irak, despre declanșarea căruia se discută atât de mult în ultima vreme. Mi s-a făcut o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de așteptat. Întregul este foarte regulamentar și perfect semnalizat: lumini față-spate, cască, vestă reflectorizantă, presiune optimă în pneuri, sonerie. Omul circulă atent și respectuos. Flori de plastic galbene sunt prinse cu bandă scotch pe ghidon. Vârstă nedefinită, profesiune idem. Profesor? Bancher? Animator social? Actor? Pe porbagaj, o pancartă din placaj pe care scrie "No War!", bine atașată, eventual refolosibilă la alte manifestații. Prototipul perfect al intelectualului de stânga angajat din Occident. Dar angajat pentru ce? Stânga fără muncitori se plimbă în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
clandestinilor, fără a ști de fapt că aceștia, clandestinii și dezmoșteniții soartei aterizați în această lume bogată în care sunt obligați să-i aspire gunoiele, la propriu și la figurat, îi detestă. 12 iulie 2005 Astăzi m-am întâlnit cu bancherul și avocatul Philippe G., cel care m-a ajutat de atât de multe ori în timpul studiilor mele de doctorat, cu sfatul și prezența sa atât de dreaptă, de "protestantă". Ne reîntâlnim în miticul café-restaurant Dorian, așezat strategic între cartierul băncilor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Geneva. Decor alb, elegant, clasic, plus cea mai bună cafea espresso din Geneva. La ora prânzului nu se mai găsea nici o masă disponibilă. Oameni de afaceri, "femei de afaceri" în uniforma lor obligatorie (adică sacou elegant și pantaloni de stofă), bancheri perfect asortați și cu multe ore de fitness la activ. Spovărăiesc vesel, aparent fără griji, complet detașați și totuși extrem de atenți la fiecare gest. O lume bogată și rafinată care își permite să cheltuie (aproape) zilnic suma rotundă de 25
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
era respectul față de părinți. În viața mea nu le-am răspuns obraznic, niciodată nu i-am contrazis. Astăzi rămân uneori siderată când aud cum vorbesc unii copii - fiice sau fii - cu părinții lor. R.P. Ați fost, doamnă Ralian, fată de bancher și nepoată de industriaș. Totuși, după ani și ani, ați ajuns la Ministerul Culturii, într-un post important. Cine a produs această răsucire de carieră și, în fond, de viață? În mod normal, un asemenea dosar ar fi fost cea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de carieră și, în fond, de viață? În mod normal, un asemenea dosar ar fi fost cea mai sonoră tinichea de coadă. A.R. Am fost fată de director de bancă, de director de filială a Băncii Comerciale - deci nu bancher, ci salariat. Și nepoată de mic fabricant, cu șaisprezece muncitori. Cădeți, domnule Paraschivescu, în ideea eronată a celor de la Cadre, care mi-au hăituit și mi-au otrăvit toată tinerețea. R.P. Am folosit cu bună știință formula cadriștilor - poate că
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cu toate avantajele ei, mai ales acelea ale însușirii de fonduri și bunuri, vajnicii comuniști din eșalonul doi, devenind după mai bine de un deceniu, prin cele mai abjecte tertipuri de tip mafiot, cei mai mari «baroni», cei mai bogați bancheri ai țării. Acești indivizi ocupă astăzi fotoliile cele mai confortabile în majoritatea instituțiilor puterilor statului, de la cele mai înalte sfere până la cele mai de jos structuri administrative, elaborează legi pe care ei înșiși le batjocoresc, de cele mai multe ori în favoarea numeroasei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tu singură. Și nu FedExul. — Și tu crezi că eu nu sunt în stare de asta, da? spun indignată. Pot foarte bine! Și am întâlni o groază de oameni interesanți... — Eu cunosc deja o groază de oameni interesanți. Da, știi bancheri și oameni de la PR! Cunoști vreun țăran din Bolivia? Vreun homeless? — Nu cred, spune Luke. Ce, tu cunoști? — Ei... nu, recunosc după o pauză. Dar nu e asta ideea. Ideea e că ar trebui să cunoaștem oameni din ăștia. — OK
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
frumusețe”, dar trăsăturile ei aveau ceva „asiatic”, „neobișnuit”, „straniu” și „enigmatic de nepătruns”, așa cum le-a prevăzut „sumbrul ei Dumnezeu” <endnote id="(830, p. 13)"/>. În romanul Gorila (1938) al lui Liviu Rebreanu, „ovreica” Babila este „fiica foarte frumoasă a bancherului Leopold Goldstein”. Ea este „o jidancă botezată”, dar aparține unei „rase cam lubrice”, cum se exprimă un personaj antisemit <endnote id="(211)"/>. În fine, În 1944, vizitând orașul spaniol Córdoba, Mircea Eliade vede o fată „uluitor de frumoasă”. În percepția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de prăvăliași” ; <endnote id="cf. 320"/>), fiind mai aproape de cea a lui Carol Iancu, formulată pentru situația Țărilor Române În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la Începutul secolului XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, În sfârșit se ocupă cu orice și muncesc din greu și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător de mărunțișuri și altele ? Ca și multe legende, și aceasta trebuie să cadă...” <endnote id="(100, pp. 93-94)"/>. În aceeași epocă, meseriașul evreu era apreciat chiar și de unii intelectuali români care nu-i simpatizau pe evrei. Este cazul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
534 și 576)"/>. 3. Evreul cămătar În Europa de Vest și Centrală, prototipul profesional al evreului a fost cămătarul. Acesta și-a găsit Întruchiparea nu atât În personajul balzacian Gobseck (de la fr. gober = „a Înșfăca, a Înfuleca pe nemestecate”), cât În Shylock, bancherul nemilos din piesa lui William Shakespeare Neguțătorul din Veneția. „Shylock este o formulă generală, aplicabilă către toți ovreii În particular. Shylock este tipul judanilor !”, scria B.P. Hasdeu În 1865 <endnote id="(246, pp. 20-21)"/>. Per sonajul shakespearian a devenit atât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
non parit nummos („Banii nu fac pui”). Această zicală s-a răspândit În Europa Occidentală Începând cu secolul al XIII-lea, odată cu redescoperirea ideilor filozofului antic grec, dar și - În contratimp - odată cu nașterea unei puternice burghezii, care avea nevoie de bancheri și de banii lor. Nu voi Încerca - cum a făcut cu succes Walter Block - să-i „apăr pe cei care nu pot fi apărați”, pe „țapii ispășitori ai econo miei”. Având curajul să reabiliteze profesiile nepopulare, Block a demonstrat nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu voi Încerca - cum a făcut cu succes Walter Block - să-i „apăr pe cei care nu pot fi apărați”, pe „țapii ispășitori ai econo miei”. Având curajul să reabiliteze profesiile nepopulare, Block a demonstrat nu numai necesitatea cămătarului (a bancherului, În ultimă instanță) Într-o societate liberală, dar și că acesta „este la fel de onest ca oricare alt om de afaceri” <endnote id="(397, p. 133)"/>. Voi susține doar că propensiunea evreilor pentru acumularea de bani s-a datorat și faptului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dovleg, David Cavason ovreiul, Medim, Menahim Psimon ovreiul, Antonie Paspatu, Simon Cucul, Avram Iacov, Isaac și Abraam Haruha, Aron, Abraam Iacul <endnote id="(822, p. 375)"/>. În ceea ce privește secolul al XIX-lea, Ion Ghica Își aduce aminte de „evrei desculți” deveniți „bancheri mari În Londra și Paris”, care au Împrumutat familia sa boierească „cu milioane, cu dobândă mare și cu comision bun, se Înțelege” <endnote id="(824, p. 200)"/>. La rândul său, Radu Rosetti povestește că, pentru a ajunge pe tronul Moldovei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cu comision bun, se Înțelege” <endnote id="(824, p. 200)"/>. La rândul său, Radu Rosetti povestește că, pentru a ajunge pe tronul Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849) s-a Împrumutat de mulți bani la Începutul anilor 1830, mai ales de la „bancherii și oamenii de afaceri jâdovi” : „Aproape toate datoriile domnului [Sturdza] - scrie Rosetti - fusese[ră] contractate la jâdovi”, printre care bancherul ieșean Michel Daniel, „unul din creditorii lui [Sturdza] de căpetenie” <endnote id="(680, p. 160)"/>. La jumătatea secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajunge pe tronul Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849) s-a Împrumutat de mulți bani la Începutul anilor 1830, mai ales de la „bancherii și oamenii de afaceri jâdovi” : „Aproape toate datoriile domnului [Sturdza] - scrie Rosetti - fusese[ră] contractate la jâdovi”, printre care bancherul ieșean Michel Daniel, „unul din creditorii lui [Sturdza] de căpetenie” <endnote id="(680, p. 160)"/>. La jumătatea secolului al XIX-lea, domnitorul Munteniei Grigore Alexandru Ghica a Împrumutat și el bani de la un mare bancher evreu sefard, originar din Turcia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
contractate la jâdovi”, printre care bancherul ieșean Michel Daniel, „unul din creditorii lui [Sturdza] de căpetenie” <endnote id="(680, p. 160)"/>. La jumătatea secolului al XIX-lea, domnitorul Munteniei Grigore Alexandru Ghica a Împrumutat și el bani de la un mare bancher evreu sefard, originar din Turcia, Manoah Hilel (1797-1862). Lucru destul de frecvent, suveranul nu i-a mai restituit banii bancherului bucureștean, după cum rezultă dintr-un cântecel În ladino din folclorul urban al epocii : „Alexandru Ghica no tiene paras/ Ham Hilel l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 160)"/>. La jumătatea secolului al XIX-lea, domnitorul Munteniei Grigore Alexandru Ghica a Împrumutat și el bani de la un mare bancher evreu sefard, originar din Turcia, Manoah Hilel (1797-1862). Lucru destul de frecvent, suveranul nu i-a mai restituit banii bancherului bucureștean, după cum rezultă dintr-un cântecel În ladino din folclorul urban al epocii : „Alexandru Ghica no tiene paras/ Ham Hilel l’impresta y no paga mas” <endnote id="(880)"/>. În 1821, secretarul domnesc din București, François Recordon, Încearcă să corijeze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de izbândă, cu o părere generalizată În epocă. O părere alimentată de zeci de personaje din literatura cultă, de la „zaraful Imergold” al lui Alecsandri și „Goldman de la Credit” al lui Topîrceanu, până la „jidovul cămătar Ascher” al lui Alexandru Pelimon și bancherul Simon al lui Gala Galaction sau bancherul Leopold Goldstein al lui Liviu Rebreanu. O părere vehiculată nu doar de scriitorași de duzină, precum un oarecare A. Kălimănescu, În 1865 („educația și natura evreului Îl fac așa Încât inima lui nu bate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
epocă. O părere alimentată de zeci de personaje din literatura cultă, de la „zaraful Imergold” al lui Alecsandri și „Goldman de la Credit” al lui Topîrceanu, până la „jidovul cămătar Ascher” al lui Alexandru Pelimon și bancherul Simon al lui Gala Galaction sau bancherul Leopold Goldstein al lui Liviu Rebreanu. O părere vehiculată nu doar de scriitorași de duzină, precum un oarecare A. Kălimănescu, În 1865 („educația și natura evreului Îl fac așa Încât inima lui nu bate decât la sunetul aurului, restul este mut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Frumos <endnote id="(398)"/>. Tot În anii ’30, Mihail Sebastian folosește, la rândul lui, cam același tip de retorică În romanul cu accente autobiografice De două mii de ani (1934). Protagonistul romanului - un alter ego al romancierului - opune numărului mic de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1934). Protagonistul romanului - un alter ego al romancierului - opune numărului mic de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi că ceea ce dumneata numești «intuiția» și ceea ce eu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt cazuri simptomatice : au fost Înregistrați morți și răniți, au fost distruse și jefuite câteva sinagogi, au fost arse sulurile Legii, au fost devastate casele și prădate prăvăliile, iar autoritățile, În loc să-i pedepsească pe instigatori, i-au arestat pe evrei. Bancherul Rothschild Însuși a intervenit pe lângă Alexandru Cuza Vodă, cerând protecție pentru evreii din Galați <endnote id="(743, p. 47)"/>. Îngrozit de aceste evenimente și neștiind ce să apere mai Întâi, „pe hebreii masacrați În pământ român sau onoarea proprie a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]