2,143 matches
-
spune că ea cauzează o stare sufletească ce se poate menține îndelung, chiar dacă nu putem indica vreun motiv pentru ideile sau acțiunile pe care le provoacă. (Statul, II, p. 401). Apare aici o anumită contradicție între ceea ce arată în încheierea Banchetului cum că ar fi de datoria aceluiași bărbat să compună atît comedie cît și tragedie și punctul de vedere din Statul. El retractează în mod expres, în această scriere, posobilitatea de a reuni comedia și tragedia (Statul, III, p. 295
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
science, Henri Poincaré, Dernières pensées, 1913, a susținut o concepție asemănătoare cu aceea expusă mai sus privind poziția științifică a eticii. Cf. și Heinrich Maier, Die Psychologie des menschlichen Denkens, 1908, pp. 606-615. 19 Cf. în legătură cu aceasta, articolul meu despre Banchetul lui Platon în: Mindre Arbeider. Tredie Roekke, pp. 88-93. 20 În afara propriilor mele studii, am avut mult de profitat din lectura articolului Addisons Humour, its matter and its form al tinerei cercetătoare literare, dispărută prematur, Mary Suddard în ale sale
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Platon în istoria gîndirii, cf. Der menchliche Gedanke, § 44-45; § 53. 100 Hans Raeder (Platos philosophische Entwicklung, Leipzig, 1905, p. 208) nu găsește în acest punct nici o contradicție între cele două dialoguri, întrucît unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
contradicție între cele două dialoguri, întrucît unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și armonie interioară, ce nu poate oferi cîtuși de puțin loc marii contradicții dintre tragic și comic. 101 Thackeray speră că, potrivit acestei definiții, ar putea fi
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
amplei sale călătorii de la est la vest, mergând de-a lungul mai multor milenii pe cursul obișnuit al soarelui, vinul cucerește noi pământuri, aceasta se întâmplă pentru că cei care îi oferă aceste teritorii îl poartă deja în străfundul ființei lor. "Banchetul" lui Platon sau al lui Xenophon, care încă se mai sărbătorește azi în Georgia prin obiceiul prezenței unui "Tamada", maestru de ceremonii al mesei -, cultul lui Dionisos sau al lui Bachus, reuniunile festive, serbarea Sfântului Vincențiu, noul beaujolais, sărbătoarea culesului
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
motivul pentru care Dionisos este absent din poemele homerice. Dar poate tocmai pentru aceasta, poporul grec îl îndrăgește. El era de fapt foarte popular, și grecii, simțindu-se foarte apropiați de acest zeu, îl onorau și-l cinsteau în unanimitate. "Banchetul"10 dionisiac sau adunarea băutorilor era o instituție tipic dionisiacă în care grecii își manifestau cu bucurie solidaritatea: Bea cu mine, joacă cu mine, iubește cu mine, poartă cu mine o coroană: Ca mine, când sunt nebun fii și tu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
joacă cu mine, iubește cu mine, poartă cu mine o coroană: Ca mine, când sunt nebun fii și tu nebun și fii înțelept ca mine atunci când și eu sunt... Acest fragment de cântec de petrecere ar putea să ilustreze perfect banchetul pe care Jean-François Revel îl definește în lucrarea Un festin în cuvinte ca fiind o "ceremonie reglementată". În Grecia, cina avea loc la căderea nopții și putea fi împărțită în două părți: masa propriu zisă la care se mânca, apoi
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pe care Jean-François Revel îl definește în lucrarea Un festin în cuvinte ca fiind o "ceremonie reglementată". În Grecia, cina avea loc la căderea nopții și putea fi împărțită în două părți: masa propriu zisă la care se mânca, apoi banchetul la care se beau cupe de vin. "Banchetul băutorilor" era pretextul pentru toate conversațiile, de la cele mai hazlii până la cele metafizice, la fel ca pentru jocurile de inteligență sau spectacolele de varietăți. Să-și distreze oaspeții, să le stingă setea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Un festin în cuvinte ca fiind o "ceremonie reglementată". În Grecia, cina avea loc la căderea nopții și putea fi împărțită în două părți: masa propriu zisă la care se mânca, apoi banchetul la care se beau cupe de vin. "Banchetul băutorilor" era pretextul pentru toate conversațiile, de la cele mai hazlii până la cele metafizice, la fel ca pentru jocurile de inteligență sau spectacolele de varietăți. Să-și distreze oaspeții, să le stingă setea și să întrețină discuția, iată care era obligația
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
face să uiți de toate" și caecubumul considerat cel mai bun vin al Italiei, care va desemna în cele din urmă orice vin vechi și de cea mai bună calitate. Vinurile romane nu erau băute în timpul meselor propriu-zise, ci în timpul banchetului (commissatio), adică după cină sau seara. Comesenii beau "à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
după cum credea voluptuosul Nero, vinul putea fi pus la gheață cu apă în prealabil fiartă. Pe de altă parte, utilizarea apei calde (calida) la îndoirea vinului era considerată mai igienică și mai recomandată, ca atare, bătrânilor și bolnavilor. Totuși, la banchetul organizat de bogatul libert Trimalcion, descris de Petronius în Satiricon, un om ce părea sănătos tun, deși era beat, a năvălit la acest ospăț demn de Gargantua, cerând să i se dea imediat "vin îndoit cu apă caldă". Numai romanii
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
veche colonie greacă din Asia Mică, foceenii au plantat primele vii cultivate în Galia celtică. Pentru gali vinul era parte integrantă a alimentației. În regiunile unde vița de vie era cultivată, sâmburii de struguri erau frecvent asociați boabelor alimentare. În timpul banchetelor din Galia celtică, o parte dintre sclavi sau dintre copii făceau să circule din mână în mână cupe de vin de import italic (în acea perioadă nu existau pahare de uz individual) și chiar coarne de bour, pe care le
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Simbolistica păgână a vinului a fost integrată în mistica creștină al cărei sanguis uvae ("sângele strugurelui" despre care se vorbește în Cartea Genezei, 49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina cea de Taină, vinul este, prin excelență, o băutură mistică. I. O băutură mistică Mitologiile au considerat întotdeauna vinul drept o băutură divină. Chiar dacă nu era vorba de vin, sucul de Sôma
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de convivialitate specifică mesei, reprezintă, prin excelență, o perioadă de coeziune care încununează riturile de trecere."46 Funcția socială este și mai pregnantă în cazul sărbătorilor, care nu țin nici de riturile de trecere și nici de ciclurile calendaristice, precum banchetele, fie ele antice sau moderne, ospețele și mesele festive, unde, după spusele lui Paul Claudel (poet, dramaturg și eseist francez), "toți comesenii devenim egali, iar cupa care circulă pe la toți, ne umple de indulgență, înțelegere și compasiune." Vinul este prezent
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
încă în zilele noastre în Grecia, unde se prepară și astăzi vin cu aromă de rășină. Consumatorul grec nu bea niciodată vinul în stare pură, ci amestecat din plin cu apă rece sau caldă. Astfel de vinuri erau băute în timpul banchetelor și, bineînțeles, în timpul serbărilor date în cinstea lui Dionisos, precum și în timpul tuturor serbărilor religioase. Grecii le-au transmis romanilor modalitatea de conservare a vinului pentru un timp îndelungat. Astfel, Homer scria în Odiseea că regele din Pylos, Nestor, bea un
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de calitatea a doua era păstrat pentru sclavi, cărora uneori li se dădea un simplu amestec de apă și oțet (asemănător cu posca legionarului roman). Vinul era băut în timpul meselor, rareori în afara lor, și în timpul a ceea ce se numea comisatio (banchet). Dacă romanii au venit cu instrumentele și cunoștințele lor în domeniul viticulturii, galii sunt cei care, în timpul domniei împăratului Marc Aureliu (161 180), au înlocuit tradiționalele burdufuri din piele de capră și amforele din lut ars, cu butoaie de lemn
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
era și mai caraghios din cauza zecilor și sutelor de fasunguri goale, care trădau aspirația de a scălda spațiile publice în lumină. Atunci, fără să vrea, parcurile din România sugerau imaginea confortului și a luxului public. Am fi putut sta pe banchetele spațioase pentru a ne relaxa chiar și noaptea, sub strălucirea glorioasă a luminilor numai dacă becurile ar fi fost înlocuite de consiliul local. Printre altele, luxul a fost evocat și de sutele de costume și pantofi nepurtabili disponibili în magazine
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
copiat cu o rîvnă mereu tînără, manuscrisele s-au răspîndit considerabil, au fost depozitate în locuințe particulare, biblioteci, păzite în temple și palate; cu toate acestea, inventarul literar, pierdut, al Antichității ar șoca înțelegerea celui mai stupid contabil. Athenaios, în Banchetul sofiștilor, citează o mie de lucrări, care nu ne vor mai încînta probabil niciodată; Asta nu-i nimic!", supralicitează Strobeu, probîndu-ne cu Antologia sa sumedenie de alte cărți pe care istoria le-a dosit și a uitat cotele. Renașterea a
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
uneori mai mult de un mileniu, despart cea mai veche copie păstrată de data alcătuirii textului, iar autorii vechi ne sînt cunoscuți prin copiile copiilor. Ceea ce s-a păstrat nu reprezintă decît o mică proporție din ceea ce a existat: în Banchetul sofiștilor de Athenaios, scriitor alexandrin din secolul al III-lea e.n., se găsesc citate din 1 500 de lucrări pierdute. Stobeu, compilator grec din secolul al V-lea, citează 1 430 de lucrări în Antologia sa: 1 115 provin din
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
să uităm de coroana regală și de asprimea mulțimilor față de muzele ce-și au tronul pe Helicon; demn este să-i acordăm ceea ce a fost ambiția inimii și vieții ei: un loc printre puzderia de simpli muritori, un scaun la banchetul fraternității, care i-a inspirat și înnobilat sufletul, un loc de cinste printre apostolii progresului, prietenii celor nefericiți și mângâietorii omenirii. Aceste titluri sunt ale lui Carmen Sylva; se cuvine să le punem în lumină. 1 Ne facem o datorie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
energic și dinamic, mare iubitor de natură și de tot ceea ce bucură inima și sufletul unui om. Însă atunci când greșeai, te judeca aspru și neîndurător, urmărindu-ți comportarea pentru a vedea în ce măsură ți-ai îndreptat greșeala. Prezent mai mereu la banchetele de sfârșit de facultate sau la întâlnirile unor promoții după un număr de ani de la absolvire, era întotdeauna înconjurat de studenți sau de foști studenți; la rândul său, își manifesta dragostea și respectul pentru tineri, fiind în același timp sufletul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Într-adevăr, surprizele n-au încetat să apară, iar colegii de facultate îl priveau cu interes, nedumeriți totuși, fiindcă era ceva neobișnuit pentru ei ca un bărbat să adopte un alt nume de familie tocmai la vârsta maturității. La un banchet, unul din profesori i-a spus, mai mult în glumă: Alias, de ți-ai schimbat numele, ar fi bine să-ți schimbi și moravurile! Aluzia nu prea subtilă fiind legată de pasiunea lui pentru pictură, îndeosebi nuduri. O altă întâmplare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
noastre. Mergeam la Sinaia, Azuga,unde se servea câte două sticle de bere gratis la Bușteni, sau alte locuri de pe traseu, care organizau astfel de petreceri, numai să fie în apropiere de calea ferată. In Predeal, nu prea mergeam la banchete sau petreceri din astea pentru că se făceau la scară mai mare și se umpleau cu militari de la marină sau aviație, probabil aici primeau ei bilete pentru odihnă sau tratament. Ocupau câte un rând de mese, unii într-o parte, adică
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de alte partide din opoziție. Pentru sectorul I Galben din București, georgiștii au încheiat o înțelegere electorală cu Jean Th. Florescu. Încercarea de apropiere de Iuliu Maniu rezultă din faptul că fruntașii georgiști au primit libertatea de a participa la banchetul care urma să se desfășoare la 14 august 1934, în cinstea liderului național-țărănist. Banchetul era organizat din inițiativa președintelui Partidului Conservator, Grigore Filipescu. Sfidând cenzura, ziarul "Mișcarea" încerca lămurirea opiniei publice, asupra scopurilor urmărite de liderul georgist, arătând că "pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o înțelegere electorală cu Jean Th. Florescu. Încercarea de apropiere de Iuliu Maniu rezultă din faptul că fruntașii georgiști au primit libertatea de a participa la banchetul care urma să se desfășoare la 14 august 1934, în cinstea liderului național-țărănist. Banchetul era organizat din inițiativa președintelui Partidului Conservator, Grigore Filipescu. Sfidând cenzura, ziarul "Mișcarea" încerca lămurirea opiniei publice, asupra scopurilor urmărite de liderul georgist, arătând că "pentru a reda României cadrul ei legal pe care în ultimul timp o conducere nefastă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]