1,583 matches
-
5 apartamente, București, str. Trinității 28. 8341. Zara Laurențiu, 20 apartamente, București, str. Matei Basarab 13, 15, Calea Văcărești 16, 76. 8342. Zissu Carolina, 6 apartamente, București, str. Vitting 3. 8343. Zainea Radu și Voica Antonescu, 9 apartamente, București, str. Berzei 72. 8344. Zaganescu Alexandru, 4 apartamente, București, str. Vigilentei 8, Buzău, str. Suciu Mureșean 1, str. Ovidiu 34, Ploiești, str. Fundeni 17. 8345. Zamfirescu Olimp, 18 apartamente, București, B-dul 6 Martie 34. 8346. Zagăr Amalia, 9 apartamente, București, str. Alex.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Bender și alții, clădirea bloc din b-dul G-ral Magheru 20 171. Bărbulescu Al, 2 apartamente, București, str. Herăstrău 13 172. Ion Lazeanu, 3 apartamente, București, str. Porumbaru 50 173. Scheld Isidor, 9 apartamente, București, Văcărești 20, calea Moșilor 103, strada Berzei 2, Aleea Socec 2-4, 4A str. Romei 31, str. Batiștei 35, str. Herăstrău 41, str. Sft. Gheorghe 20, strada. N. Ionescu 17. 174. Simionica Aurel, 1 apartament, București, str. I.G. Ducă 45 175. Șeicaru G., 1 apartamente, București, str. G-ral
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Dacia, iar altele sunt nume vechi dacice. Cuvintele traco-dacice: pe baza concordanței dintre cuvintele românești și cele albaneze, s-a stabilit că 80-90 de cuvinte provin din substratul trac, iar 40 au o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Construit din fragmente alăturate mai degrabă în acord cu ordinea interiorității decât cu cea temporală, romanul lui Paul Bailey este declanșat, aproape suprarealist, de câteva cuvinte vechi românești, persistând în memoria lui Andrei precum un limbaj primitiv, esențial - sânge, zăpadă, berze pe hornuri. In acest vocabular minimal se concentrează o amintire tragică. Victimă a unui antisemitism cultivat în România de legionari, mama sa, Irina Aderca este ucisă într-o pădure înzăpezită. Tatăl s-a sinucis, înecându-se in Sena. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
scenele din întreaga Românie încă de prin '65, COMEDIE CU OLTENI!... Vai, știți ce rîde lumea la asta?!... Jenel apucă să fugă înainte ca scrumiera de pe biroul celui de-al treilea om în județ să-l lovească. Și cum la barza chioară Dumnezeul acelor ani făcea cuib, liderul teatrului local scăpă și de destituire secretarul cu propaganda fiind mutat la București. Adică, într-un oraș în care directorii de teatre erau mai puțin hîtri și mai ușor de controlat... Istorii & isterii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
facă de fapt referire la niște semne picturale: Referirile la greșelile care trebuie evitate apar în această formă sugestivă, cerând ca semnele scrierii să nu semene a „corset de viespe, coadă de șoarece, cap de bou, creangă ruptă, labă de barză“. Rigorile impuse fiecărei caligrafii devin obstacole pe drumul inițierii învățăceilor. Trebuie un exercițiu îndelungat și răbdător pentru a pătrunde tainele pensulei și a face din ea o prelungire inspirată a gândului artistic, în căutarea permanentă a perfecțiunii. Atunci când fiecare semn
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
alegorizării pentru a vorbi despre sine; chiar și atunci, o face în aceeași manieră contrastivă, pentru a-și accentua virtuțile și deopotrivă slăbiciunile. Fără excepție, reprezentanții regnului animal sau vegetal cu care se asociază (echivalența este directă: "Eu sunt o barză mâncătoare de zăpadă" *** sau: "O, dar eu sunt pentru toți/ calul verde la care ei visează" Calul verde) sunt deopotrivă mizeri și impunători. A se vedea, bunăoară, ursul uriaș, respingător ca înfățișare, dar care are capacitatea de a visa la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cînd Charles ațipea alături, ea se trezea în alte vise [...]. Deseori, de pe creasta unui munte, zăreau deodată cîte un oraș minunat, cu cupole, poduri, corăbii, păduri de lămîi și catedrale de marmură albă, ale căror clopotnițe ascuțite aveau cuiburi de berze în vîrf. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 99 b) O funcție indicială Descrierea unui loc poate fi deturnată prin reprezentarea indirectă a unui alt lucru diferit. Această oblicitate este obținută prin intermediul a două figuri articulate între ele, care sînt metonimia
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tipul: CE?, CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND? ,iar cinci copii extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci își alege câte treipatru colegi organizându-se astfel în cinci grupe se pot pune și simboluri grupelor (grupa merelor, grupa perelor, grupa berzelor, grupa rândunelelor, grupa florilor) Grupele contemplă tabloul și formulează în grup cât mai multe întrebări timp de 5 minute. La un semnal se revine în semicerc și fiecare grup comunică rezultatele - întrebările elaborate împreună. Pentru a obține cât mai multe
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
puii. În ciuda valențelor negative, cucul este considerat, în mentalitatea tradițională, un simbol al primăverii și al dragostei pătimașe, căruia i se dezleagă limba de la Blagoviștenie până la Sâmpetru. Pasăre-oracol, despre care se spune că duce și aduce cucul în spate, este barza, prevestitoare și ea a primăverii, dar și simbol al timpului, al norocului și al ursitei. Alături de păsările care simbolizează timpul cosmic, există, în mentalitatea arhaică, o simbolistică a timpului terestru, reprezentată de prezența păsărilor domestice, statornice. Astfel, timpul satului tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pasăre cu aripi închise.240 În filosofia populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă vede o singură rândunică se spune că toată vara omul e singur, iar dacă sunt mai multe, va avea parte de tovărășie.242 O altă pasăre oracol care indică schimbarea anotimpurilor, iarna cu primăvara și vara cu toamna, este barza despre care se spune că aduce și cucul în spate; barza anunță dacă iarna va fi lungă și grea sau scurtă și ușoară, comunică oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e singur, iar dacă sunt mai multe, va avea parte de tovărășie.242 O altă pasăre oracol care indică schimbarea anotimpurilor, iarna cu primăvara și vara cu toamna, este barza despre care se spune că aduce și cucul în spate; barza anunță dacă iarna va fi lungă și grea sau scurtă și ușoară, comunică oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare, denumit Cucii; Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
desfătările lor certa-mă- va dreptul și mila va fi pentru mine; mustrarea lui ca untuldelemn va unge capul meu. Dar rugăciunea mea e împotriva celor răi; prăbușeacă-se de pe stâncă povățuitorii lor. Auzi-sevor atuncea graiurile mele că sunt dulci. Ca o barză ce se taie din pământ, să se risipească oasele lor lângă iad! Că spre Tine- s, Doamne, ochii mei Doamne, la Tine am nădăjduit, să nu iei ssufletului meu! Păzeștemă de cursa ce mi s-a întins, și de lațurile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
4-6 ori pe zi, după periaj ușor. Tamponări cu vată Înmuiată În propolis dizolvat În alcool. Masarea gingiilor inflamate cu suc de lămâie. Comprese cu frunze de brusture zdrobite, puse pe zona afectată. Ceaiuri concentrate de măselariță, pliscul cocorului (ciocul berzei, priboi), ținute În gură cât mai mult timp, fără a se Înghiți sau mestecarea frunzelor și florilor acestor plante, fără a le Înghiți. DURERI DE DINȚI ȘI MĂSELE Se mestecă frunze și rădăcini de pătrunjel sau se aplică direct, zdrobite
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de porumb sau piatră vânătă. Spălători și comprese cu ceai de busuioc, nalbă sălbatică, rădăcină de 5 degete fiartă În oțet, peliniță, pelin, mesteacăn, crin de grădină, spin albastru și ovăz. Alte remedii: Se pisează mărunt coaja unui ou de barză și se suflă În ochiul bolnavului. Se freacă ochiul cu degetul mare Înmuiat În zahăr praf sau se Înlătură albeața cu un ban de argint. Se stoarce În ochi lapte de femeie, amestecat cu zahăr. Se freacă corneea cu o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de emiper, rădăcină de pătrunjel și rădăcină de urzică, care se bea În loc de apă. Hrean ras și macerat timp de 3 zile În bere. Ceai de urzici sau de hrean și găinaț de gâscă ori de găină. Ceai de ciocul berzei, de vâsc, hrean și flori de soc. Scorțișoară și cuișoare plămădite În rachiu, la care se adaugă untdelemn și fiertură de sânge de nouă frați. Gândaci de frasin arși și pisați, vin vechi alb, piatră vânătă, boabe de porumb, untdelemn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de va fi bărbat, iar pentru femeie, de vacă și să le bage În fiere să șadă 24 de ceasuri și să Înghită dimineața 2, iar seara 1, până se vor sfârși. Fierea să nu fie de taur; pipotă de barză neagră să o frigă pe cărbuni și să o mânânce dimineața pe nemâncate, iar de-i va fi scârbă, să o facă scrum și să o bea cu rachiu de drojdie. Să caute În măciuca scaiului voinicesc, scai de care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În poiana din vâlcele/Erau șapte (...) păsărele./ Una, iată, zboară,/Ieși și tu afară!"; Foaie verde ghiocel/Să vină un băiețel", "Foaie verde lămâiță/Ia să vină o fetiță
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Bârlad. Primul număr apare în martie 1938; nr. 7 - în septembrie 1938. În afara conducerii, în revistă au mai semnat: pr. Ioan Corneliu, M. Grumăzescu („Doctrina și operele sociale ale Bisericii”; pr. Profesor dr. Marin C. Ionescu de la biserica „Cuibul cu barză” - București („Preotul și adevărurile biblice”); prof. Gh. Vrabie („Vechea școală bâr lădeană) ș.a. Deosebit, revista susținea rubrici: „Știri și fapte”,” („Decesul decanului Baroului de Tutova - Ștefan Galin”, de exemplu). „Cărți apărute” („Creștinism și comunism” de Ioan 394 Gh. Savin, profesor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
psihopatologic comun, PMD și schizofrenia, considerându-le entități clinice de factură constituțional-ereditară, expresie a unor tulburări pur endogene. În felul acesta, psihozele endogene vor fi considerate ca afecțiuni psihice ereditare, produs al unor dispoziții morbide particulare ale personalității, sau, după Berze, „psihoze de dispoziție” (Anlagepsychosen). K. Jaspers insistă asupra dialecticii „exogen - endogen” subliniind sensurile psihopatologice diferite ale acestora. K. Kleist consideră endogene numai acele boli psihice cu cauză necunoscută sau nespecificată organic, în raport cu cele a căror cauză fiind cunoscută se definesc
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La SÎnziene ( 24 iunie ), toate locurile cu semănături erau vizitate de gospodari și Însemnate, Înfigîndu-se pe ele ramuri de anin, pentru ca recolta să fie multă și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
I-II, îngr. și pref. Adrian Alui Gheorghe, Iași, 2001-2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Aurel Dumitrașcu, „Furtunile memoriei”, RL, 1984, 51; Cristian Livescu, „Furtunile memoriei”, CRC, 1985, 8; Al. Călinescu, Elegii, reverii, întâmplări, CRC, 1987, 23; Nichita Danilov, Despre întoarcerea berzelor sau Despre poemul de aur, CRC, 1990, 39; Coșovei, Pornind, 97-101; George Vulturescu, Aurel Dumitrașcu, „Mesagerul”, PSS, 1992, 12; Țeposu, Istoria, 102-103; Mircea Bârsilă, „Mesagerul” lui Aurel Dumitrașcu, „Calende”, 1993, 2; Dicț. scriit. rom., II, 167-169; Carletta-Elena Brebu, „Mesagerul”, ATN
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
pe limbă (Vincenzi 1977:40) sau lungirea nasului, ca la Pinocchio. Se pune mai puțin accent cultural pe necesitatea sincerității părinților față de copii și mulți cercetători consideră că unele minciuni spuse de adulți celor mici, cum ar fi povestea cu barza care aduce copii sau cea cu Moș Crăciun care coboară pe horn, sînt scuzabile și chiar necesare. Comparînd influența parentală asupra a două zone ale comportamentului copiilor și referindu-se la realitatea din Statele Unite, Aronfreed (1969:308) scrie că: Pedepsele
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că, spre deosebire de vacile zburătoare, de Crăciun există într-adevăr cadouri a căror proveniență trebuie justificată într-un fel. Deseori, Moș Crăciun poate fi văzut în magazine, lucru care contribuie la menținerea minciunii; în același mod, nou-născuții apar cu adevărat, iar berzele zboară și în realitate pe deasupra caselor, deși nici una nu are vreun bebeluș în cioc, pe cînd farfuriile și lingurile așezate pe masă nu se mișcă de la locul lor. Din păcate, majoritatea cercetărilor psihologice asupra capacității copiilor de a depista minciunile
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]