3,438 matches
-
băuturilor spirtoase în scopuri religioase a constituit un imens progres : provocarea entuziasmului devenise aproape infailibilă. De aici succesul neașteptat al lui Dionysos în lumea veche, care a uluit pe toți contemporanii.” Dar victoria dionisismului (în afara faptului că a supraviețuit în „bețiile rituale” practicate până azi de cetele de feciori) n-ar fi fost de durată, a conchis Herseni, pentru că nu a adus nimic substanțial din punct de vedere religios. „Oricât ar trece pe planul întâi o zeitate bahică, ea nu poate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
obținerea extazului (104). Nu mă interesează acum faptul că, citându-l pe H. Jeanmaire (105), René Girard crede că Dionysos apare ca o divinitate a viei și vinului printr-o atenuare a sensului originar, care făcea din el zeul unei beții mai redutabile, furia ucigașă. „Nu există nimic în tradiția dionisiacă veche - conchide René Girard - care să se raporteze la cultura viței-de-vie sau la fabricarea vinului” (106, p. 145). Dosarul este voluminos și problema e controversată (107, pp. 152 și urm
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a descris „douăzeci de specii de iederă [hedera]”. „Toate - spunea el - au virtuți medicinale cu două tăișuri. Luate sub formă de poțiune în cantitate excesivă tulbură mintea, dar curăță capul” (Naturalis historia, XXIV, 75) (38, p. 182). Opinia conform căreia bețiile rituale dionisiace erau provocate nu numai de vin, ci și de iederă este adeverită de faptul că unul dintre principalele simboluri ale zeului era anume această plantă. Frunzele și fructele de iederă împodobeau tyrsurile și, sub formă de cunună, tâmplele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în această privință, principalele argumente sunt mărturiile lui Plutarh, el însuși un inițiat în misterele dionisiace. Acesta susține că acoliții zeului Dionysos beau vin amestecat cu iederă. Starea celor care beau acest amestec - notează scriitorul grec - „nu poate fi numită beție”, cum e cea provocată doar de vin, ci este „o tulburare, o uluire a spiritului, asemenea celei produse de măselariță [Hyoscyamus niger ] și de alte plante care provoacă un soi de furie” (Quaestiones conviviales, III, 2). „Dionysos putea fi beat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
soi de furie” (Quaestiones conviviales, III, 2). „Dionysos putea fi beat fără ca totuși să semene cu oamenii beți”, își nota Mircea Eliade în jurnal în toamna anului 1942 (22, p. 148). Probabil că istoricul religiilor se referea la diferența dintre beția profană și cea rituală (furor bacchicus). Dar mai trebuie remarcată și diferența dintre acțiunea psihotropă a vinului și cea, mai puternică, a iederei. Vorbind despre „orgiile din timpul Bacchanalelor”, Plutarh notează faptul că „femeile care sunt cuprinse de furii bahice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și o mestecă în dinți”. Acest lucru - continuă Plutarh - face destul de credibil ceea ce se spune despre iederă : potrivit unora, ea conține spirite violente care trezesc, excită și provoacă stări de transă, urmate de con- vulsii. Pe scurt, iedera produce o beție fără vin, un fel de vrajă celor care sunt în mod natural predispuși la extaz (Quaestiones romanae, 12). 5. Plante magice și halucinogene Plante halucinogene erau probabil folosite și în sanctuarele lui Asklepios, zeul grec - „zeu traco- grec”, după unii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și metaforic) poeții inspirați de zeița Afrodita. Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe capul zeilor și al oamenilor, tot Plinius vorbește despre „coroane care dăunează minții”, căci „forța mirosului [plantelor] se strecoară înșelătoare mai ales la beție și în starea de euforie” (Naturalis historia, XXI, 12) (38, pp. 77-78). Se credea că efectul tămăduitor este obținut prin simpla punere pe cap a unei cununi de plante medicinale, mai ales psihotrope. De exemplu, coroane cu violete (uiola) purpurii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu ciubuc și cu cafea, după obiceiul oriental”. Sau la Vasile Alecsandri : Acum Stambulul râde, și bea și clocotește De-un chef, ce până-n ziuă, crescând, se prelungește. Dar cheful cel mai mare îl gustă pe sofa Doi gemeni de beție : Murad și Mustafa. Câteva fragmente din notele de călătorie în Maroc, scrise în 1853 de Vasile Alecsandri, ne pot da mai multe informații privind înțelesul în limba română (și turcă) a termenului chief la mijlocul secolului al XIX-lea : Un arap
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cei trei companioni la o adevărată „cură de dezinto- xicare”, cum zice Ernst Jünger (27, p. 404). Eroul îi leagă de corabie pe marinarii narcotizați cu planta lotus, așa cum s-a legat pe sine de catarg ca să reziste unei alte beții, cea provocată de cântecul Sirenelor (142, pp. 179-185, cap. „Sirene”). Pe de altă parte, Herodot spune că „din acest fruct lotofagii fac și vin”, adică o băutură psihotropă (Istorii, IV, 177). Pentru identificarea fructului de lotus, cu calitățile sale narcotice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
persanii foloseau opiumul pentru tămăduirea bolnavilor. Strabon nota același lucru despre arabi. în Evul Mediu, medicii și alchimiștii arabi (re)introduc în Europa opiumul, care va cunoaște o carieră prodigioasă nu numai ca remediu terapeutic, ci și ca provocator al „beției albe”. Ilustrul doctor Paracelsus (1493-1541) îl folosea el însuși în cea de-a doua ipostază și îl recomanda în prima. Panaceul recomandat de el era laudanum paracelsi, opium dizolvat în alcool. În secolul al XVII-lea, medicul englez Thomas Sydenham
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folosiți acești termeni (tiriac, tiriachiu, afion) în limba română pe la jumătatea secolului al XIX-lea, vezi la Anton Pann : „La dânsele mă uitam tiriachiu, în cap cu fumul”. Sau în discursul pârcălabului „Strugur mustosul” către „Crăiasa poamelor”, în capitolul „Despre beție” al lui Anton Pann : Eu acela care am puteri de mac Ș-amețesc simțirea ca un tiriac, Ei mă veninează cu spirtosul duh, Și pe loc m-apucă tusea cu năduh (Povestea vorbii, 1852) (174, p. 89). Sau la scriitori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doctor cu „afion” (175). „Cuvântul tiriachiu - scrie I.G. Ionescu-Gion în 1899 - a trecut de mult în popor, și se zice om tiriachiu, omului care se scoală după somn mahmur, adică indispus, întocmai ca morfinomanul, după ce se deșteaptă din scumpa lui beție” (176, p. 604). în vechime, consumatorul de opium era poreclit tiriachiu. Porecla s-a transformat în renume și apoi în nume. Un ispravnic pe nume Constantin Tiriachiu este atestat în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII- lea. Era un boier
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
documente este Constantin-Vodă Racoviță, care se vede însă că făcea să se neutralizeze efectele dărăpănătoare ale morfinei cu urcioarele de pelin” (176, pp. 604-605). Nicolae Iorga a fost concis în ceea ce-l privește pe acest domnitor : „Constantin [Racoviță] muri de beție în București, la 28 ianuarie 1764” (269, p. 58). Alexandru Odobescu fusese ceva mai detaliat în această privință : „Constantin Racoviță muri pe tron, victimă a patimei sale pentru melisă [= mătăciune = Dracocephalum moldavica] și băuturile spirtoase” (196, p. 53). (în paranteză
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
săturat de ea. Din zilnica repetare a unei serii de vorbe cu sferă nedeterminată și lipsite de cuprins a rezultat la început o boală obștească a spiritului public în Romînia: găgăuția generală în judecarea cestiunilor de interes public, o periculoasă beție de cuvinte, care a amețit clasele noastre de mijloc și le-a făcut a confunda formele goale și pospăirea pe deasupra ale civilizației cu fondul acesteia, care consistă nu în egalitate, fraternitate și libertate, ci în muncă și în adevăr. Încet
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
regulamentul prețios al ceremonialului să fie atins. Mai mult, d-nii de mai sus au dreptul de-a se pretinde persecutați în România, de-a cere abrogarea legilor existente și libertatea de-a vinde rachiu, de-a lăți și exploata vițiul beției în poporul românesc. Pentru nobilul Pherekydes, ambasadorul de la Mazar Pașa pe de-o parte, și pentru Herșcu și ștrul Avram pe de alta, pentru crema, cum am zice, a neamului istoric al românilor M[aiestatea ] Sa Regele e acasă. Dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-Roman, care are o mie de fiorini pe lună. Iată în adevăr cazul ce se potrivește cu noi într-o singură privire. Și acea linie trece prin țări sărace, pline de jidani, cu populația rurală istovită de camete și de beție, reduse la producere agricolă și lipsite de industrie. Ei bine, o mie de fiorini hârtie sunt cam 2 000 de franci, ceea ce-a propus d. Lățescu pentru directorul nostru general. Să nu uităm însă că chiar aci e o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ați vrut în fața lui Ștefan cel Mare să ridicați piticia voastră până la înălțimea marelui Domn și, neputând a-i aduce prinos mari și nobile fapte, i-ați adus declamațiuni seci și provocări după masă, fără să vă gândiți că după beție vine deșteptare și că beția cuvintelor e mai periculoasă decât a vinului. A doua zi v-ați trezit cu doftorul la căpătâi și cu d-l reprezentant al Austriei în salonul Ministerului Afacerilor Străine. Mergi dară d-le Dimitrie Sturza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel Mare să ridicați piticia voastră până la înălțimea marelui Domn și, neputând a-i aduce prinos mari și nobile fapte, i-ați adus declamațiuni seci și provocări după masă, fără să vă gândiți că după beție vine deșteptare și că beția cuvintelor e mai periculoasă decât a vinului. A doua zi v-ați trezit cu doftorul la căpătâi și cu d-l reprezentant al Austriei în salonul Ministerului Afacerilor Străine. Mergi dară d-le Dimitrie Sturza, mergi după obicei, îngenunche-te
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
totul greșit locuțiunii in vino veritas. Ea a luat naștere în Polonia sub influența latinității medie și nu înseamnă de loc că "la vin spune omul adevărul". Din contra, nu există stare mai amăgitoare în privirea caracterului decât cea de beție. Cel sincer devine mincinos, cel fricos se laudă cu curajul, cel vesel devine plângător, cel tăcut vorbăreț. Deci: in vino non est veritas. Proverbul are cu tot alt înțeles. La germani, la slavi, la românii din suta a șaptesprezecea asemenea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fricos se laudă cu curajul, cel vesel devine plângător, cel tăcut vorbăreț. Deci: in vino non est veritas. Proverbul are cu tot alt înțeles. La germani, la slavi, la românii din suta a șaptesprezecea asemenea existau între amici dueluri de beție, lupte frățești de încercare în băutură din cari să se vază care pe care-l va culca mai întîi la pământ. Deci in vino veritas însemnează "nu-ți amăgi pe amic la băutură; pe când el bea în realitate tu nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că munca omului de țară n-a fost nicicând robită, ci rezultatul unei tranzacțiuni în genere avantagioasă pentru el; că, chiar pământurile pe cari le avea în arendă, le - avea din neam în neam, nu pe un răstimp scurt; că beția era pedepsită ca un lucru de rușine și de batjocură, în loc ca esploatarea și lățirea sistematică a acestui viciu prin colportori jidani să fi fost un izvor de venituri; că proprietatea era sfântă, deși nu era decât jus utendi, nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
semn și cuvînt? Să luăm în calcul și cauzalitatea magică în mod paradoxal reactivată astăzi de către mașinile de văzut, auzit și citit (care tind să se nege ca mașini pentru a se putea înscăuna drept divine telecomenzi din ce în ce mai la îndemînă). Beția regelui internaut, stăpîn al unei lumi de genul "apăsați butonul", este un rest al ebrietății primitive, revenirea la o mentalitate premecanicistă în plină eră a facilităților tehnice. Postulatul continuității umaniste, rebele sau marxiste, retorice, creștine sau tehnocrate, își datorează influența
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nlocuirea formei de proprietate individuală. O soluție pentru ameliorarea situației țărănimii era, desigur, (mproprietărirea, utiliz(ndu-se parte din păm(ntul moșierilor, fără (nsă a agrea exproprierea forțată. (ntronarea domniei legii era de asemenea un imperativ al societății rom(nești. Nu beția sau lenea sunt cauze ale sărăciei, ci invers, arată Gherea referindu-se la situația celor din mediul rural. (n timp ce sărăcia absolută distruge fizic ș( psihic indivizii, sărăcia relativă (ce reiese din decalajul (ntre ce posedă cei mulți ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Pentru Platon, acesta a devenit obiectul unui interes pur teoretic, ideea supremă și centrul unei alte lumi, cea "inteligibilă". Raționalitatea cea mai înaltă este o stare sufletească clară și rece, departe de a oferi sentimentul fericirii pe care-l produce beția (Nietzsche). Toate naturile profunde ale Antichității erau scârbite de filosofii virtuții (exemplu Epicur); Platon a desprins instinctele de polis, de întreceri, de îndemânarea oșteanului, de artă și frumusețe, de credința în tradiții și strămoși, ademenit de plebeul Socrate (Nietzsche). Nietzsche
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Nu sunt filosof") atestă modalitatea de a filosofa care constă în a-ți bate joc de filosofie. Totuși, Montaigne a "inventat" filosofia franceză. Marele secol (XVII) a fost apolonic (ordine, lumină, sobrietate, calm, măsură, simplitate, transparență, dialectică) și dionisiac (muzică, beție cântec, dans, viață exaltată, înflăcărare, jubilație, natură) Cuvântul "dionisiac" exprimă o nevoie de unitate, o transcendere a persoanei, a cotidianului, a societății, a realității; revărsare dureros - pasionată în stări ambigue, plenare. Cuvântul "apolinic" exprimă nevoia unui mod desăvârșit de a
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]