3,169 matches
-
dezbaterii prioritare la recunoașterea unor factori, ce permit precizarea unei forme benigne de SM. Care sunt factorii clinici și biologici prevestitori ai benignității? Numeroase studii și-au propus să determine parametrii clinici ce ar putea fi indicatori ai unei evoluții benigne a SM. Deși consensul nu este total, un anumit număr de parametri au fost reținuți. Vârsta debutului bolii este judecată ca un factor de prognostic. Un debut precoce este, pentru unii autori, un indiciu de prognostic mai bun (VISSCHER B.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
lungă atenuare inițială. Un debut prin simptome senzitive ar fi un indiciu al unei evoluții puțin severe. Dincolo de debut, se cunosc forme senzitive ale SM, caracterizate prin parestezii și anestezii cutanate localizate, survenind prin pusee bine individualizate și care rămân benigne pe tot parcursul evoluției lor. Durata primei remisiuni este luată în considerare în aprecierea benignității. Cu cât este mai lungă prima remisiune, cu atât prognosticul este mai bun, dar acest parametru nu este reținut de LHERMITTE F. și colab., (1973
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la capătul acestei perioade. După același autor, caracterul polisimptomatic al atingerilor neurologice, prezența semnelor deficitare piramidale și cerebeloase, la 5 ani de evoluție, sunt criterii de prognostic rău. În ceea ce privește frecvența recidivelor, numărul lor este interpretat în mod contradictoriu: în formele benigne numărul recidivelor este mai ridicat pentru CONFAVREUX și este mai mic pentru MC. ALPINE și THOMPSON. Studiul LCR și, în special, prezența și importanța secreției intratecale de imunoglobuline sunt lipsite de interes pentru prognostic, în cea mai mare parte a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
histocompatibilitate și SM, este aceea a prognosticului. Într-un studiu al lui MADIGAND M. și colab. (1982), rezultatele obținute, tindeau să facă legătură între fenotipul HLA DR și forma clinică a SM. Astfel, HLA DR2 apărea mai frecventă în formele benigne cu evoluție remitentă, iar HLA DR3 părea corelată cu formele severe de evoluție progresivă, mergând pînă la a sugera posibilitatea a 2 zone evolutive de SM, legate de haplotipuri HLA diferite. După aceasta au fost publicate și alte rezultate, multe
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la a sugera posibilitatea a 2 zone evolutive de SM, legate de haplotipuri HLA diferite. După aceasta au fost publicate și alte rezultate, multe contradictorii. În special noțiunea unei evoluții diferite printre gemenii monozigoți, unul putând să aibă o formă benignă și celălalt o formă severă, a fost interpretată ca un argument împotriva determinismului genetic, al severității SM. EDAN G. și SABOURAUD O. (1991) au încercat să aleagă criterii mai restrictive pentru a separa forma benignă de forma severă. Printre cei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
putând să aibă o formă benignă și celălalt o formă severă, a fost interpretată ca un argument împotriva determinismului genetic, al severității SM. EDAN G. și SABOURAUD O. (1991) au încercat să aleagă criterii mai restrictive pentru a separa forma benignă de forma severă. Printre cei 350 de pacienți urmăriți cu regularitate au selecționat, după criteriile propuse de WEINSHENKER, 26 de forme benigne, definite ca având o invaliditate discretă după cel puțin 20 de ani de evoluție și 29 de forme
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM. EDAN G. și SABOURAUD O. (1991) au încercat să aleagă criterii mai restrictive pentru a separa forma benignă de forma severă. Printre cei 350 de pacienți urmăriți cu regularitate au selecționat, după criteriile propuse de WEINSHENKER, 26 de forme benigne, definite ca având o invaliditate discretă după cel puțin 20 de ani de evoluție și 29 de forme severe, definite printr-o invaliditate severă înainte de 5 ani de evoluție. S-a comparat apoi frecvența diferiților antigeni HLA DR definit serologic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care apar zilnic în dezvoltarea tehnicilor de imagerie. WILLOUGHBY E. și colab. (1989), au adus deja câteva elemente de răspuns, în ceea ce privește valoarea de prognostic a imaginilor observate pe RMN cerebrală. Comparând imaginile observate la 32 de pacienți având o formă benignă de SM și la 32 de pacienți având o formă de evoluție severă, și un grup și celălalt având o vechime egală de aproximativ 15 ani de boală, reiese că numărul leziunilor observate în fiecare grup nu este prea diferit
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de aproximativ 15 ani de boală, reiese că numărul leziunilor observate în fiecare grup nu este prea diferit. În schimb modul de distribuire a imaginilor observate pare să le separe. Este vorba în majoritate de mici leziuni solitare în formele benigne, și de leziuni mari solitare sau confluente la mai mult de 70% dintre ele, în formele de evoluție severe. Același autor cu echipa sa, au efectuat studii seriale de RMN, odată la 15 zile timp de 6 luni, în formele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
luni. Este vorba aici de o previziune încă scurtă și de un protocol de supraveghere 177 foarte greu, care nu poate fi realizat decât pe un număr restrâns de pacienți, în cadrul unor cercetări clinice. Putem spune în concluzie că formele benigne de SM există. Frecvența lor este de oridinul 10% după criteriul WEINSHENKER, adică prin absența unei invalidități care să afecteze viața socială după 30 de ani de evoluție. Ele debutează mai ales la subiecții tineri între 20 și 30 de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ani și prezintă un profil clinic special, evoluție prin pusee, manifestându-se, mai ales, printr-o nevrită optică și simptome senzitive în timpul primilor 5 ani ai boli. Trebuie insistat asupra incertitudinii care persistă în recunoașterea cu prioritate a acestor forme benigne. Pot exista totuși schimbări dramatice, după ani întregi de evoluție benignă, un puseu poate antrena o invaliditate severă și definitivă, sau poate declanșa o progresie continuă, conducând la un handicap și la pierderea autonomiei. În afară de formele benigne ale căror prognostic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
-se, mai ales, printr-o nevrită optică și simptome senzitive în timpul primilor 5 ani ai boli. Trebuie insistat asupra incertitudinii care persistă în recunoașterea cu prioritate a acestor forme benigne. Pot exista totuși schimbări dramatice, după ani întregi de evoluție benignă, un puseu poate antrena o invaliditate severă și definitivă, sau poate declanșa o progresie continuă, conducând la un handicap și la pierderea autonomiei. În afară de formele benigne ale căror prognostic este bun, trebuie să amintim și prognosticul formelor severe. Aceasta depinde
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a acestor forme benigne. Pot exista totuși schimbări dramatice, după ani întregi de evoluție benignă, un puseu poate antrena o invaliditate severă și definitivă, sau poate declanșa o progresie continuă, conducând la un handicap și la pierderea autonomiei. În afară de formele benigne ale căror prognostic este bun, trebuie să amintim și prognosticul formelor severe. Aceasta depinde de foarte mulți factori, inclusiv de factorul socio-economic. Dacă bolnavii au posibilități socio-economice bune și pot fi bine îngrijiți la domiciliu sau prin diferite alte forme
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sechelare din SM 2. Fizioterapia în SM 3. Terapia ocupațională în SM 4. Educația bolnavului cu SM și a familiei sale 5. Organizarea terapiei recuperatoare înSM 6. Costurile SM Evoluția unui număr destul de mare de SM, am văzut că este benignă. Pe de altă parte, se știe că tratamentul etiologic în SM nu există, întrucât nu se cunoaște etiologia bolii. În cazurile benigne, rolul medicului va fi de a calma și de a trata simptomatic puseele. În cazurile mai grave, el
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Organizarea terapiei recuperatoare înSM 6. Costurile SM Evoluția unui număr destul de mare de SM, am văzut că este benignă. Pe de altă parte, se știe că tratamentul etiologic în SM nu există, întrucât nu se cunoaște etiologia bolii. În cazurile benigne, rolul medicului va fi de a calma și de a trata simptomatic puseele. În cazurile mai grave, el va trebui să ajute pacientul să se adapteze la handicapul lui progresiv și să fie alături, de-a lungul tuturor tulburărilor cauzate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
agravarea handicapului de către pacient și anturajul lui și dacă această agravare corespunde unei pierderi de autonomie importante (aceea a mersului de exemplu)? Practicianul poate alege trei eventualități: 1 - Absența unui tratament de fond. Această atitudine este logică numai în formele benigne, în care handicapul funcțional este minim sau nul, după 10-15 ani de evoluție, și permite pacientului să aibă o activitate socială și profesională normală. Tot în această grupă intră și formele foarte precoce, în care nici un criteriu de prognostic nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau psihic al bolnavului, ce ar putea duce la abandonarea nejustificată a terapiei. Am descris până acum efectul terapeutic al interferonului Beta asupra formei recurent-remitentă a SM, forma sub care debutează majoritatea bolnavilor. Dintre aceștia, 15% pot avea o evoluție benignă fără acumularea unei dizabilități severe în timp. Dar 20% dintre bolnavii cu SM au debut lent, evoluția în continuare fiind lentă, cu o continuă agravare a stării clinice, definind forma clinică primar progresivă. Mai devreme sau mai târziu și restul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tratamentului la pacienții selecționați, cu primul atac. Dacă nu există vreo contraindicație, terapia e potrivită la toți pacienții cu recidivă, cei progresivi secundari cu recidive, pacienților cu recidivă progresivă și la mulți pacienți cu primul atac. Singura excepție este SM benignă, care nu e nevoie să fie tratată. DMT este singurul bine tolerat. Contraindicațiile sunt sarcina, alăptatul, intoleranța la DMT, alergia la medicamente și boli asociate severe. În ceea ce privește tratamentul SM primar progresivă, până în prezent nici un tratament cu DMT n-a dus
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la pacienții selectionați după criterii suplimentare, la pacienții care au suferit un prim puseu care au risc crescut pentru a dezvolta SM; 3. Istoricul bolii, examenul clinic și RMN trebuie să demonstreze că boala este activă, recomandându-se ca formele benigne de SM să rămână sub observație și în situația în care, la un moment dat, boala ar deveni activă, să se introducă tratament imunomodulator (opinie împărtășită de majoritatea experților, fără să fie însă o interdicție terapeutică). 4. Accesul pacienților nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cunoștințele pacientului. Un alt factor important este filozofia tratamentului echipei de îngrijire. În ciuda dovezii că tratamentul timpuriu și susținut cu DMT are un semnificativ efect pozitiv asupra procesului bolii, unii medici continuă să creadă că majoritatea pacienților au un curs benign al bolii și deci întârzie prescrierea terapiei, până când boala avansează (HOLLAND N. și colab., 2001). Un studiu a arătat că mai mult de 60% din pacienți care și-au întrerupt tratamentul, au făcut-o pentru că li s-a spus de către
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
treptele istorice pe care mintea omenească le-a urcat, fiind nevoită să aleagă filonul prețios din puzderia de luciri false, înșelătoare. Iar dacă scopul final al căutărilor este, fără îndoială, precizarea unei profilaxii și găsirea unui tratament eficace al tumorilor benigne și maligne, nu mai puțin adevărat este că nu se va putea ajunge niciodată la satisfacerea acestui deziderat fără a dispune de precizările etio-patogenice corespunzătoare. Boala canceroasă este tot atât de veche pe cât este procesul dinamic al organizării materiei înzestrate cu viață
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Menschen (1830-1840 - tradusă în engleză de dr. William Baly și publicată la Londra în 1842) este apreciată ca piatră de hotar a unei noi epoci în studiul fiziologiei. Lui J. P. Müller îi aparține precizarea criteriilor histopatologice care deosebesc tumorile benigne de cele maligne. El a pus, astfel baza clasificării moderne a neoplaziilor.2 În același timp, el a creat o școală științifică de mare prestigiu, printre elevii săi numărându-se Hermann von Helmholtz, Emil du Bois-Reymond, Theodor Schwann, Friedrich Gustav
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din 1935 și anume că după aplicarea filtratului ce conținea virusul, la mulți dintre iepurii domestici se dezvoltau tumori epiteliale maligne care nu întârziau să se metastazeze, în timp ce la iepurii sălbatici, în marea majoritate a cazurilor se dezvoltau aceleași papiloame (benigne). Așa cum am precizat anterior, atras de spectaculozitatea experimentelor colegului său de la Rockefeller Institute (Shope), Peyton Rous a revenit în câmpul cercetărilor de oncologie virală. Cu John W. Beard, în același an 1935, apoi cu J. G. Kidd și J. W
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și echilibrul între proliferarea celulară și eliminarea programată a acestora. Proliferarea anarhică, necontrolată, care are loc conduce la formarea unei mase de țesut tumoral a cărui evoluție printr-un proces de selecție naturală poate avea ca rezultat apariția de tumori benigne sau maligne. Vom detalia toate aceste procese în capitolul Dinamica procesului carcinogen (p. 324-328). 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială . Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză 2.1. Câteva repere
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
VGF este un factor de creștere codificat de o secvență genomică a virusului vaccinei. Cu alte cuvinte, VGF este o polipeptidă care corespunde unei proteine virale. Ea ar putea, după Michael Moenner și Denis Barritault să fie la originea hiperplaziilor benigne induse de acest virus. PDGF este un mitogen puternic al țesuturilor țintă, mezenhimale, gliale ș.a. Se găsește în cantități apreciabile în granulele α ale trombocitelor (de unde și denumirea inițială de „factor de creștere plachetar“. Interesant ca acțiune, apare TGF β
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]