3,550 matches
-
coincide, se poate spune, cu acela al comentariilor cu conținut analog scrise de episcopul Teofilact din Ohrida (oraș din Bulgaria), care a trăit în secolul al XI-lea. Probabil că acesta a copiat cu fidelitate comentariul scris mai înainte de Ecumenius. Bibliografie. Ediții: Pentru Comentariul la Apocalipsă, cf. The Complete Commentary of Oecumenius on the Apocalypse, ed. with notes by H.C.G. Hoskier, University of Michigan Studies, Ann Arbor, Michigan, 1928; pentru comentariul la epistolele lui Pavel, cf. PG 118, 307-1326; 119, 1-721
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la opera analoagă a lui Teodoret al Cyrului (p. 000); din această scriere s-au păstrat cîteva fragmente tot cu un conținut antiorigenist, ce abordează probleme cu caracter eshatologic. Andrei ar fi și autorul unor Explicații la viziunile profetului Daniel. Bibliografie. Ediții: PG 106, 216-457; J. Schmid, Münchner Theol. Studien, München, 1995. Studii: Fr. Diekamp, „Das Zeitalter des Erzbischofs Andreas von Cäsarea”, în Hist. Jarbuch 18 (1897), pp. 1-36; O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 102-105. * în această lucrare, termenii „catolic” și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Declinul diplomației 557 32. Viitorul diplomației 563 Cum poate fi relansată diplomația? 563 Potențialul diplomației: cele nouă reguli ale sale 570 Concluzie 578 Anexa A - Aducerea la zi a realismului în secolul XXI 581 Anexa B - Carta Națiunilor Unite 650 Bibliografie 679 Glosar istoric 705 Index 719 Cum să-l citim pe Morgenthautc "Cum să‑l citim pe Morgenthau" Aproape 60 de ani se vor fi scurs de la publicarea volumului Politics Among Nations la Alfred A. Knopf din New York și până la
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
spune nu numai că teoria constructivistă ar putea fi o metodologie utilă de cercetare, ci și că, răspunzând premiselor epistemologice și ontologice, pot corecta ipotezele raționalismului individualist și ale materialismului care au produs confuzie în definițiile realismului din ultimele decenii. Bibliografie Adler, Emanuel, Barnett, Michael (eds.), Security Communities, 1998, Cambridge University Press, Cambridge. Archer, Margaret, 1998, Critical Realism: Essential Readings, Routledge, Londra. Ashley, Richard K., 1984, „The Poverty of Neorealism”, International Organization, vol. 38, nr. 2 (primăvara). Ashley, Richard K., Walker
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
plimbările și scenele "casnice"). Deși propunerea cinematografică renunța la caracteristică autobiografica a românului, axându-se pe story, pe senzațional, pe exotic, un bun cunoscător al biografiei lui Eliade poate folosi materialul filmic ca suport în decriptarea unor momente ale acesteia. Bibliografie 1) Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, Editura Litera internațional, București-Chișinău, 2003, ediția a II-a. 2) Devi, Maitreyi, Dragostea nu moare, Editura Românul, București, 1992, traducere: Ștefan Dimitriu și Theodor Handoca. 3) Devi, Maitreyi, În arșiță dragostei. Poeme și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
trebuie privite că o modalitate de a stârni interesul elevului care, ghidat corespunzător de către profesor, poate, astfel, să își îmbunătățească în mod considerabil capacitatea de cercetare, de lucru cu materiale de diferite naturi, aptitudinile de analiză comparativa și de sinteză. Bibliografie 1) Ashis Nandy, The Intimate Enemy: Loss and Recovery of Self Under Colonialism, sursa: www.press.uchicago.edu. 2) http://www.notrecinema.com/communaute/v1 detail film.php3?lefilm=9426, http://www.google.ro/imgres?q=la+nuit+bengali&hl=ro&client
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
poate, mai acut, trăim sentimentul de dezorientare și senzația de translație dintr-o lume fiindcă privirea ne este condusă de autor că de un magician. Eliade este filmic în măsura în care proza să, la fel ca și filmul, este creația unui vis. Bibliografie 1) Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, București, Humanitas, 2000. 2) Eliade, Mircea, "Uniforme de general", în Eliade, Mircea, Proza fantastică, vol. IV, București, Editura Fundației Culturale Române, 1992. 3) Penciuc, Traian, "Torna, torna, fratre. Looking for the European
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Omul din vis mai trăiește, astăzi, în primul rând datorită indelebilei sale "ecranizări". Căci raportul axiologic cu totul inechitabil dintre Glissando și Omul din vis ilustrează, la rigoare, situația atât de rară în care filmul bate cartea, si nu invers... Bibliografie esențială 1) Petrescu, Cezar, Nuvele, Ediție îngrijita de Mihai Gafița, Editura Minerva, București, 1978. 2) Bălu, Ion, Cezar Petrescu, Editura Albatros, București, 1972. 3) Constantinescu, Pompiliu, Cezar Petrescu: La Paradis general; Aranca, stima lacurilor; Comoara regelui Dromichet; Plecat fără adresa
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sau controversat, ecranizarea are marele merit de a ne readuce în atenție aspecte definitorii ale societății de la începutul secolului al XIX-lea și totodată de a ne face sa conștientizam că, în ciuda unei aparente evoluții, problemele fundamentale au rămas aceleași. Bibliografie Bibliografie primară 1) Austen, Jane. Mansfield Park. Trad. Adina Ihora. București: Aldo Press, 2004. Filmografie 2) Mansfield Park. Dir. David Giles. Written by Kenneth Taylor. Perf. Robert Burbage, Susan Edmonstone, Nicholas Farrell. BBC, 1983. 3) Mansfield Park. Dir. Patricia Rozema
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
controversat, ecranizarea are marele merit de a ne readuce în atenție aspecte definitorii ale societății de la începutul secolului al XIX-lea și totodată de a ne face sa conștientizam că, în ciuda unei aparente evoluții, problemele fundamentale au rămas aceleași. Bibliografie Bibliografie primară 1) Austen, Jane. Mansfield Park. Trad. Adina Ihora. București: Aldo Press, 2004. Filmografie 2) Mansfield Park. Dir. David Giles. Written by Kenneth Taylor. Perf. Robert Burbage, Susan Edmonstone, Nicholas Farrell. BBC, 1983. 3) Mansfield Park. Dir. Patricia Rozema. Written
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Mansfield Park. Dir. David Giles. Written by Kenneth Taylor. Perf. Robert Burbage, Susan Edmonstone, Nicholas Farrell. BBC, 1983. 3) Mansfield Park. Dir. Patricia Rozema. Written by Patricia Rozema. Perf. Frances O'Conner, Jonny Lee Miller and Alessandro Nivola. BBC, 1999. Bibliografie critică 4) Emsley, Sarah Baxter. Jane Austen's philosophy of the virtues. New York: Palgrave Macmillan, 2005. 5) Johnson, Claudia. "Run Mad, but Do Not Faint." Times Literary Supplement. 31 Dec. 1999: 16-17. 6) Parrill, Sue. Jane Austen on Film and
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
poveștii este legată de stilul de scriere. Cu toate acestea, datorită adaptărilor romanelor lui Jane Austen, lucrările acestei mari scriitoare s-au bucurat de o renaștere extraordinară, prin reeditarea în numeroase ediții, în toate limbile de circulație, în ultimul deceniu. Bibliografie 1) Brian McFarlane, Brian, Novel to Film: An Introduction to the Theory of Adaptation, Clarendon Press, 1996. 2) Deborah Cartmell, Imelda Whelehan, The Cambridge companion to literature on screen, Cambridge University Press, 2007. 3) McFarlane, Brian, The encyclopedia of British
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
infinit. [...] Dacă sunt convins că a citi înseamnă a învăța (în dublu sens: a te instrui și a intelege), nu am naivitatea să cred că nu poți învăța decât din cărți. Cine are chef să învețe, învață din orice"13. Bibliografie 1) Boghiu, Emilia; Vulpeș, Lăcrămioara, Hermeneutica și naratologie aplicată, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Eurocart, Iași, 2003. 2) Călinescu, Matei, A citi, a reciti. Către o poetica a (re) lecturii, Editura Polirom, 2003. 3) Chiru, Irena, Comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
verbului, ci la acela al imaginii, al perspectivei. La începutul filmului, Emanou coboară, iar în final se înalță. Perspectiva abordată ar putea sugera că Emanou s-a desprins de material, iar de sus își contemplă propriul corp destinat morții 141. Bibliografie 1) Agel, Henri, Din tainele cinematografului, traducere de Aură Puran și Iordan Chimet, prefață de Iordan Chimet, Editura Meridiane, București, 1970. 2) Apel, Willi, Harvard Dictionary of Music, 2nd Edition, Revised and Enlarged, The Belknop Press of Harvard University Press
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cititorului-spectatorului cu imagini realist-credibile, născând emoții autentice. Sursă incontestabila de material didactic, filmul, însă, trebuie utilizat cu discernământ, elevilor făcându-li-se aproape farmaceutic distincția între litera textului și imaginea care pleacă de la el dar, pe alocuri, devia(n)ț. Bibliografie 1) Român Ingarden , Studii de estetică, în românește de Olga Zaicik, Studii introductive și selecția textelor de Nicoale Vanina, Editura Univers, București, 1978. 2) Liviu Rebreanu, Ion, Editura Cartea Românească, București, 1979. 3) N. Cretu, Constructori ai românului, Editura Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Dezvoltare Educațională din cadrul Ministerului Educației al S.U.A. Rezultatele și opiniile exprimate aici nu reflectă poziția sau politica Biroului de Cercetare și Dezvoltare Educațională sau a Ministerului Educației al S.U.A. Acest capitol a fost extras parțial din Sternberg și Lubart (1996). Bibliografie Adams, J.L. (1986), Conceptual blockbusting, ediția a III-a, Addison-Wesley, New York (ediția originală: 1974). Amabile, T.M. (1983), The social psychology of creativity, Springer-Verlag, New York. Amabile, T.M. (1996), Creativity in context, Westview, Boulder, CO. Barron, F. (1963), Creativity and psychological health
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
avea, fără îndoială, un impact considerabil asupra cercetării. La finalul ciclului, am observat că, în parcursul ei istoric, cercetarea creativității a reușit, sărind uneori peste etape de dezvoltare, să progreseze ca știință empirică, conform definiției științei oferită de Bacon (1605). Bibliografie Addison, J. (1983), „On genius”, în R.S. Albert (ed.), Genius and eminence (pp. 3-5), Pergamon, Oxford (ediția originală: 1711). Albert, R.S. (1969), „The concept of genius and its implications for the study of creativity and giftedness”, American Psychologist, 24, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în scopul investigării altor aspecte ce se suprapun ariilor examinate în mod obișnuit de psihometriști (de exemplu, personalitatea - Simonton, 1986b). Metafora elefantului și a orbului e întâlnită destul de frecvent în lucrările de creativitate. Vezi, de exemplu, Starko (1995, p. 327). Bibliografie Albert, R.S. (1975), „Toward a behavioral definition of genius”, American Psychologist, 30, pp. 140-151. Amabile, T.M. (1979), „Effects of external evaluation on artistic creativity”, Journal of Personality and Social Psychology, 37, pp. 221-233. Amabile, T.M. (1982), „Social psychology of creativity
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate influența creativitatea în mediul natural, tot astfel competiția și stresul sunt potențial inhibitorii sau stimulative pentru creativitate, în funcție de persoană și de context. Bibliografie Adams, J. (1979), Conceptual blockbusting, ediția a II-a, Norton, New York. Albert, R.S. (1978), „Observations and suggestions regarding giftedness, familial influence, and the achievement of eminence”, Gifted Child Quarterly, 22, pp. 201-211. Albert, R.S. (1994), „The contribution of early family
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lucrări: Richard Brower, Camille Burns, Chantal Bruchez-Hall, Anne Coddington, Ruth Daniels, Sara Davis, Nancy Ferrara, Donald Hovey, Linda Jeffery, Robert Keegan, Roberta Mitchell, Martha Moore-Russell, Jeffrey Osowski, Alan Schwartz, Laura Tahir, Fernando Vidal, Doris Wallace, Crystal Woodward și Martha Zahaykevich. Bibliografie Arnheim, R. (1962), The genesis of a painting: Picasso’s „Guernica”, University of California Press, Berkley. Barrett, P.H., Gautrey, J., Herbert, S., Kohn, D., Smith, S. (eds.) (1987), Charles Darwin’s Notebooks, 1836-1844, Cornell University Press, Ithaca, NY. Barron, F.
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetării științifice a creativității în forma sa cea mai cuprinzătoare. Subiecții implicați în studiul istoriometric sunt exemple incontestabile de genii creative. Fie și numai din acest motiv, istoriometria va continua să aducă o contribuție aparte la înțelegerea acestui fenomen important. Bibliografie Abt, H.A. (1983), „At what ages did outstanding American astronomers publish their most cited papers”, Publications of the Astronomical Society of the Pacific, 95, pp. 113-116. Adams, C.W. (1946), „The age at which scientists do their best work”, Isis
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Teoriile gândirii creative s-ar putea să fie teorii care își caută fenomene pe care să le explice. Notă Le datorăm mulțumiri lui Robert Sternberg și lui Lynn Hasher pentru comentariile pe marginea unei versiuni precedente a capitolului de față. Bibliografie Amabile, T. (1983), The social psychology of creativity, Springer-Verlag, New York. Amabile, T. (1989), Growing up creative: Nurturing a lifetime of creativity, Crown, New York. Bailin, S. (1988), Achieving extraordinary ends: An essay on creativity, Kluwer Academic, Dordrecht. Berliner, P.F. (1994), Thinking
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Biroul de Cercetare și Perfecționare a Învățământului sau de Ministerului Învățământului din SUA. 1. Răspunsurile la itemii din mostra de RAT: 1. brânză; 2. serviciu; 3. petrecere; 4. scaun; 5. casă. 2. Soluția la problema celor nouă puncte este următoarea: Bibliografie Amabile, T.M. (1996), Creativity in context, Westview, Boulder, CO. Andrews, F.M. (1975), „Social and psychological factors which influence the creative process”, în I.A. Taylor și J.W. Getzels (eds.), Perspectives in creativity (pp. 117-145), Aldine, Chicago. Barron, F. (1963
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dăunează iubirii față de activitatea respectivă. Deși cercetările au început să identifice condițiile în care preocupările exterioare sunt nocive pentru interesul simțit și pentru creativitate, pentru a cunoaște mai bine aceste aspecte complexe este nevoie de o abordare de tip integrant. Bibliografie Abra, J. (1995), „Do the muses dwell in Elysium? Death as a motive for creativity”, Creativity Research Journal, 5, pp. 205-217. Albert, R.S. (1990), „Identity, experiences, and career choice among the exceptionally gifted and eminent”, în M.A. Runco și
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asupra comunităților care ar putea sau nu ar putea să producă genii. În ultimă instanță, comunitatea, nu persoana este cea care face să se manifeste creativitatea. Note Capitolul de față a fost elaborat parțial cu sprijinul acordat de Spencer Foundation. Bibliografie Baer, J. (1993), Creativity and divergent thinking, Erlbaum, Hillsdale, NJ. Barron, F. (1969), Creative person and creative process, Holt, Rinehart, Winston, New York. Barron, F. (1988), „Putting creativity to work”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp. 76-98), Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]