4,348 matches
-
Ac-anti Ig izolați din animale imunogenizate, cu asemenea antigene imunoglobulinice. În funcție de manifestarea imunopotenței determinanților antigenici ai imunoglobulinelor au fost identificate trei nivele ale variabilității structural-moleculare a imunoglobulinelor și anume: variația izotipică, variația alotipică și variația idiotipică. Heterogenitatea izotipică definește variantele biochimice ale imunoglobulinelor. Denumirea acesteia derivă de la cuvântul grecesc izos = același. Această variabilitate a apărut în decursul evoluției speciei, printr-un proces de diversificare genică, ca urmare a acumulării mutațiilor în sectoarele genice pentru regiunea constantă a catenelor grele, ceea ce a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a apărut în decursul evoluției speciei, printr-un proces de diversificare genică, ca urmare a acumulării mutațiilor în sectoarele genice pentru regiunea constantă a catenelor grele, ceea ce a determinat variații în secvența de aminoacizi a acestei regiuni. Tocmai asemenea variante biochimice ale regiunii constante a catenelor H se comportă ca determinanți antigenici, atunci când, bunăoară, se injectează imunoglobuline umane, în iepure. Epitopii izotipici ai imunoglobulinelor sunt localizați în special în sectorul Fc al catenei H, dar și fracțiunea Fab poate prezenta asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gamma globulinelor. Heterogenitatea compoziției lor și încărcătura netă fac ca unele imunoglobuline să migreze mai mult spre anod, suprapunându-se cu hemopexina, transferina și o varietate de alte proteine, din regiunea beta globulinelor. În tabelul 2.2 sunt redate caracteristicile biochimice și biologice ale imunoglobulinelor umane. Ca familie, imunoglobulinele umane au o unitate structurală de bază alcătuită din patru catene polipeptidice, menținute împreună prin intervenția unor forțe necovalente precum și prin punți disulfidice covalente, dintre catenele grele. Cu excepția IgA2, punțile disulfidice covalente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
arhitecturală asemănătoare, dar cu un plus de complexificare, printr- un număr mai mare de segmente genice, precum și prin prezența unei regiuni codificatoare D (de la diversity = diversitate, în limba engleză) intercalată între VH și JH, prin care se extinde substanțial diversitatea biochimică a catenelor grele și implicit a anticorpilor. Specialiștii nu au căzut de acord asupra numărului exact de segmente genice, purtătoare de informație genetică pentru sinteza catenelor imunoglobulinice. Cifrele raportate sunt estimative. La om, pentru catenele grele (H), se estimează la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
D se intercalează între sectorul cu segmente genice VH și sectorul cu segmente genice JH (fig. 3.10) și angrenarea sa în procesul de asamblare a segmentelor genice imunoglobulinice, deținătoare de informație genetică pentru sinteza catenelor grele, amplifică enorm diversitatea biochimică a acestora. De aceea, regiunea variabilă a catenelor H este mult mai diversă decât aceea a catenelor L. La specia umană, clusterul de segmente genice care dețin informația genetică pentru sinteza unei catene H imunoglobulinică este localizat în cromozomul 14
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a segmentelor genice imunoglobulinice ce aparțin unei anumite categorii. Flexibilitatea joncțională a segmentelor genice imunoglobulinice datorată producerii de adiții, deleții și substituții de nucleotide la nivelul fiecărei joncțiuni, care modifică aproximativ trei aminoacizi la fiecare joncțiune, astfel că numărul variantelor biochimice de imunoglobulină crește de trei ori pentru catena L (1000 3 = 3 000) și de 9 ori, pentru catena H (12 000 9 ≈ 108 000). Adițiile sau delețiile unui număr de nucleotide indivizibil cu 3 (de exemplu 1 sau 2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
semnificativă cu vreo altă secvență proteinică. Genele RAG1 și RAG2 au fost clonate și exprimate în bacterii și în celule de insecte, infectate cu Baculovirus, ca proteine insolubile, astfel că nu au putut fi studiate suficient din punct de vedere biochimic. Nu este clar dacă se leagă la substrat sau acționează ca secvențe semnal. Există însă alte dovezi care sprijină afirmația că RAG1 și RAG 2 pot participa direct la reacția de rearanjare V(D)J, mai curând decât ca factori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asociate cu moleculele CMH II, spre a fi recunoscute de limfocitele TCD4. Acestea stimulează funcția celulei gazdă de liză a patogenului. În complicatul mecanism de transducție a semnalului din procesul de activare a limfocitelor este declanșată o succesiune de evenimente biochimice în urma unei reacții încrucișate dintre receptorii de suprafață celulară, pe limfocite. Gruparea domeniilor citoplasmatice ale moleculelor receptoare de antigenă din limfocite activează diferite enzime care reglează fosforilarea proteinelor. Ca urmare a acțiunii acestora are loc o creștere a concentrației intracelulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenă β (beta) (fig. 9.1), pe când TCRγδ constă dintr-o catenă γ (gamma) și o catenă δ (delta). Asocierea TCR cu antigen și cu molecula CMH (fig. 9.2) conduce la activarea limfocitului T, printr-o serie de evenimente biochimice mediate de enzime cooperante, co-receptori și alte molecule accesorii specializate, participante în realizarea unui răspuns imun complet și eficient. Prezentarea antigenului stimulează limfocitele T să devină fie limfocite T „citotoxice” (celule CD8+), fie limfocite T „helper” (celule CD4+). Diferențierea celulei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
excelent model de analiză a fenomenului mutațional și de înțelegere faptică, concretă, a relației de colinearitate dintre secvența de nucleotide din acizii nucleici și secvența de aminoacizi din catenele polipeptidice, oferind cel mai solid argument pentru realitatea fenomenului de codificare biochimică, de colinearitate și universalitate a codului genetic. Clonarea și funcționarea genelor pentru globinele de iepure în ovocitele broaștei Xenopus laevis a reprezentat un argument irevocabil al conceptului de universalitate a codului genetic nuclear. Dintre toate sistemele genetice analizate la om
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
buzunarul hemului. Molecula funcțională a hemoglobinei cuprinde cele patru catene globinice și cele patru grupe hem asociate într-o manieră înalt specifică care asigură legarea și transportul oxigenului de la plămâni la țesuturi și a CO2 de la țesuturi la plămâni. Analizele biochimice au permis identificarea în ontogenia vertebratelor a patru tipuri distincte de catene globinice desemnate α, β, γ, δ. Prin combinarea acestor catene globinice cu înaltă specificitate de etapă ontogenetică și de țesut rezultă trei tipuri de hemoglobină: două la adult
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
singură pereche de nucleotide sau câteva perechi (mutație punctiformă), ajungând la sute și mii de perechi de nucleotide, incluzând deleția integrală a unor gene pentru globine, ca în cazul talasemiilor. 16.1.5.3. Hemoglobinele în talasemii Talasemiile se caracterizează biochimic prin absența sintezei uneia dintre catenele hemoglobinice. Termenul derivă de la cuvântul grecesc Thalassa = mare, sinonim cu Marea Mediterană. Utilizarea termenului este justificată de originea mediteraneană a multor purtători ai acestei condiții patologice. Deși generalizat în terminologia științifică și medicală, utilizarea termenului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ostile. Din acel moment, interesul pentru sindromul Y a scăzut puternic, chiar dacă subiectul rămâne de actualitate. Studiile cercetătorilor danezi demonstrează că populația XYY prezintă un nivel mai ridicat de hormoni sexuali masculini decât ceilalți indivizi. Inclusiv anomalii la nivelul activităților biochimice au putut fi semnalate, iar aceste anomalii ar putea influența nivelul de control al agresivității. Bioulac, Benezech, Renaud și Noel (1978) au constatat o scădere a nivelului de "serotonină" (transmițător neuronal) la populația masculină XYY. Atunci când nivelul este normal, probabilitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
razant la marginea superioară a coastei inferioare din respectivul spațiu intercostal. Astfel, se va încerca obținerea unei minime cantități de lichid de 20-30 ml, în scopul analizei de laborator. Aceasta este puncția pleurală diagnostică, prin care se vor cere date biochimice (concentrația de proteine, glucoză, lipide, colesterol etc.), citologice (hematii, limfocite, polimorfonucleare etc.) și bacteriologice. Există și puncții pleurale efectuate în scop terapeutic, atunci cînd este necesară evacuarea unei cantități mai mari de lichid, pentru a înlătura simptomatologia supărătoare (dispnee, tuse
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
de roșu, verde, violet. În acord cu această ipoteză toate celelalte culori și nuanțe ale acestora sunt expresia combinațiilor posibile dintre cele trei elemente de culoare. În plus, la baza reflectării senzoriale a culorilor, Hering a postulat intervenția unui mecanism biochimic diferit, de asimilație și dezasimilație. Pe baza acestuia se constituie contrastele de culoare alb-negru, roșu-verde, galben-albastru. Asimilația biochimică produce o culoare, pe baza asimilației contrastului ei, apare altă culoare. Diversitatea în care culorile sunt simțite este rezultatul combinației dintre respectivele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
combinațiilor posibile dintre cele trei elemente de culoare. În plus, la baza reflectării senzoriale a culorilor, Hering a postulat intervenția unui mecanism biochimic diferit, de asimilație și dezasimilație. Pe baza acestuia se constituie contrastele de culoare alb-negru, roșu-verde, galben-albastru. Asimilația biochimică produce o culoare, pe baza asimilației contrastului ei, apare altă culoare. Diversitatea în care culorile sunt simțite este rezultatul combinației dintre respectivele culori de bază. S-a apreciat că ambii autori au dat o explicație interesantă reflectării senzoriale a culorilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
descoperire este importantă deoarece concentrațiile intracelulare mai mari de 1mM pot fi distrugătoare. Formarea acestei panțe H2O2 este crucială pentru înțelegerea modului în care se comportă ozonul: el provoacă formarea de atat ROS și LOP indispensabile pentru activarea câtorva mecanisme biochimice, imunologice și farmaceutice reponsabile pentru efectele biologice și terapeutice. Trebuie subliniat că dozele de ozon trebuie să satisfacă inducerea unui stress oxidativ acut, precis și tranzitiv și, în mod evident, o doză prea scăzută sau o doză prea crescută poate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
normal se poate menține un echilibru al toxicității ozonului prin generarea ROS și LOP. Astfel toate datele actuale privitoare la toxicitatea ozonului pot fiușor negate, pornind de la următoarele: sângele este mult mai ozono- rezistent decât tractul respirator. Din considerente anatomice, biochimice și metabolice arborele respirator trebuie protejat în cazul expunerii la ozon, de aceea este greșită extrapolarea toxicității ozonului de la nivelul sistemului pulmonar în detrimentul sângelui. Chiar dacă ozonul este un potențial mutagen, pînă în momentul de față datele experimentale obținute în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
să se facă o departajare clară între testele cu valoare diagnostică și cele utilizate în screening, în principal cu referire la testele serologice. TESTE SEROLOGICE Alfa fetoproteina (AFP) Utilizată mai curând ca test diagnostic confirmativ (capitolul „Markeri serologici genetici și biochimici”), determinarea AFP este creditată cu o valoare suboptimală pentru procedurile de screening și supraveghere [6]. Utilizarea AFP ca unic test de screening are următoarele limite: valorile serice ale AFP sunt adesea fluctuante și se află în relație cu puseele de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
interacțiunile limfocitelor T și B. Testele funcționale hepatice explorează modificările acestor funcții, reprezentând markeri ai intensității, complexității și predominanței uneia sau alteia dintre leziunile morfo-funcționale hepatice [1]. Din considerente practice, după tipul de leziuni hepatice sau funcția hepatică investigată, testele biochimice pot fi grupate în câteva categorii: teste enzimatice care diferențiază leziunile hepatocelulare de cele colestatice (hepatobiliare); teste care evaluează implicarea ficatului în metabolismul proteic, lipidic și glucidic; teste care măsoară capacitatea ficatului de a transporta anioni organici și de a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
medicamentoase, CBP, CSP, nutriție parenterală totală, colestază postoperatorie, colestază extrahepatică benignă sau malignă. Diferențierea colestazei intrahepatice de colestaza extrahepatică (obstructivă) este esențială pentru tratamentul pacienților cu colestază. Diferențierea colestazei medicale (intrahepatice) de cea chirurgicală (extrahepatică) nu este posibilă prin testele biochimice hepatice de rutină. Testele imagistice directe sau indirecte ale căilor biliare și în ultimă instanță biopsia hepatică, sunt necesare pentru diagnosticul de precizie. TESTE CARE EVALUEAZĂ FUNCȚIA DE SINTEZĂ HEPATICĂ METABOLISMUL PROTEIC Albumina Nivelul plasmatic al albuminei nu depinde numai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
hepatice nu se corelează cu funcția metabolică a ficatului și nici cu biopsia hepatică ce evaluează inflamația și fibroza dar nu poate estima funcția reală a ficatului [28]. Deși estimările cantitative ale funcției hepatice în stadiile timpurii sunt superioare testelor biochimice hepatice pentru stabilirea prezenței bolii și a prognosticului, acestea au dezavantajul complexității. Utilizarea lor este rezervată evaluării rezervei funcționale hepatice pentru alegerea timpului și procedurilor în chirurgia hepatică [29, 30]. Unele teste cantitative pot da informații prognostice suplimentare față de testele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
la cirotici, capacitatea de eliminare a galactozei și testul respirator la aminopirină, respectiv clearance-ul verdelui de indocianină și clearance-ul D-sorbitolului sunt predictive pentru supraviețuire. Corelate cu scorurile CTP (ChildTurcotte-Pugh) sau MELD (Model for End-Stage Liver Disease) bazate pe determinarea parametrilor biochimici convenționali, testele cantitative aduc informații esențiale pentru estimarea supraviețuirii, a complicațiilor vitale și a deciziei chirurgicale. În tabelul 18 sunt trecuți parametrii și scorurile clasificării CTP. Clasa A corespunde cirozei compensate, iar clasele B și C corespund cirozelor decompensate. Scorul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
peste 12 mmHg se corelează cu disfuncția hepatică postoperatorie și cu mortalitatea după rezecția hepatică la pacienții cu hepatocarcinom și ciroză, în timp ce criteriile indirecte de hipertensiune portală (varicele esofagiene, splenomegalia și trombocitopenia) nu se corelează cu acestea [67]. INTERPRETAREA TESTELOR BIOCHIMICE HEPATICE Ficatul prezintă o diversitate de funcții biochimice sintetice și excretorii, astfel că nici un test biochimic izolat nu poate evalua cu acuratețe funcția sa. Testele biochimice hepatice au specificitate și sensibilitate limitată în ceea ce privește prezența sau severitatea complicațiilor afecțiunilor hepatice. Interpretarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
postoperatorie și cu mortalitatea după rezecția hepatică la pacienții cu hepatocarcinom și ciroză, în timp ce criteriile indirecte de hipertensiune portală (varicele esofagiene, splenomegalia și trombocitopenia) nu se corelează cu acestea [67]. INTERPRETAREA TESTELOR BIOCHIMICE HEPATICE Ficatul prezintă o diversitate de funcții biochimice sintetice și excretorii, astfel că nici un test biochimic izolat nu poate evalua cu acuratețe funcția sa. Testele biochimice hepatice au specificitate și sensibilitate limitată în ceea ce privește prezența sau severitatea complicațiilor afecțiunilor hepatice. Interpretarea testelor biochimice hepatice trebuie făcută în contextul unui
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]