3,038 matches
-
singurul care are nemurirea, care locuiește într-o lumină, de care nu poți să te apropii, pe care nici un om nu L-a văzut, nici nu-L poate vedea și care are cinstea și puterea veșnică! Amin. 17. Îndeamnă pe bogații veacului acestuia să nu se îngîmfe, și să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele. 18. Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
bogații veacului acestuia să nu se îngîmfe, și să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele. 18. Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogați în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alții, 19. așa ca să-și strîngă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viață. 20. Timotee, păzește ce ți s-a încredințat, ferește-te de flecăriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
ar păsa. Defel. Și eu l-as învăța câte ceva dacă aș avea ocazia. Bobby a fost ocupat. Afacerile sale s-au extins considerabil. Nu e bogat însă. Cine ar fi în locul lui? Dar poate că el e mai mult decât bogat, este implicat, este conectat la realitate. Mai face comisioane pentru diferite case, dar băieții mai mici sunt acum trimiși după paan și sticle cu băutură. Bobby lucrează cu comision, intermediind afaceri, procurând servicii mai greu de găsit pentru cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
7. Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul, 8. căci este un om nehotărît și nestatornic în toate căile sale. 9. Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălțarea lui. 10. Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii. 11. Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, și usucă iarba: floarea ei cade jos, și frumusețea înfățișării ei piere: așa se va veșteji bogatul în umbletele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
înălțarea lui. 10. Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii. 11. Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, și usucă iarba: floarea ei cade jos, și frumusețea înfățișării ei piere: așa se va veșteji bogatul în umbletele lui. 12. Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. 13. Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică: "Sunt ispitit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
Nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă și nu vă faceți voi judecători cu gînduri rele? 5. Ascultați, prea iubiții mei frați: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6. Și voi înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă tîrăsc înaintea judecătoriilor? 7. Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6. Și voi înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă tîrăsc înaintea judecătoriilor? 7. Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtați? 8. Dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți", bine faceți. 9. Dar dacă aveți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
vom face cutare sau cutare lucru." 16. Pe cînd acum vă făliți cu lăudăroșiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea. 17. Deci, cine știe să facă bine și nu face, săvîrșește un păcat! $5 1. Ascultați acum voi, bogaților! Plîngeți și tînguiți-vă, din pricina nenorocirilor, care au să vină peste voi. 2. Bogățiile voastre au putrezit, și hainele voastre sunt roase de molii. 3. Aurul și argintul vostru au ruginit; și rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
zis: "Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu cînd eram încă în țara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars. Căci știam că ești un Dumnezeu milos și plin de îndurare, îndelung răbdător, și bogat în bunătate, și că Te căiești de rău! 3. Acum, Doamne, ia-mi viața, căci vreau mai bine să mor decît să trăiesc!" 4. Domnul a răspuns: "Bine faci tu de te mînii?" 5. Și Iona a ieșit din cetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
se înmulțesc și cei ce le papă: și ce folos mai are din ele stăpînul lor decît că le vede cu ochii? 12. Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mîncat mult, fie că a mîncat puțin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă. 13. Este un mare rău, pe care l-am văzut sub soare: avuții păstrate spre nefericirea stăpînului lor. 14. Dacă se pierd aceste bogății prin vreo întîmplare nenorocită, și el are un fiu, fiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
nu-ți părăsi locul, căci sîngele rece te păzește de mari păcate. 5. Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală, care vine de la cel ce cîrmuiește: 6. nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogații stau în locuri de jos. 7. Am văzut robi călări, și voievozi mergînd pe jos ca niște robi. 8. Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, și cine surpă un zid, va fi mușcat de un șarpe. 9. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
se lasă grinda, și cînd se lenevesc mîinile, plouă în casă. 19. Ospețele se fac pentru petrecere, vinul înveselește viața, iar argintul le dă pe toate. 20. Nu blestema pe împărat nici chiar în gînd, și nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s-ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ți ducă vorba, și un sol înaripat să-ți dea pe față vorbele. $11 1. Aruncă-ți pîinea pe ape, și după multă vreme o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
împotriva celuilalt. 7. Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit? 8. O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunși bogați! Iată-vă împărățind fără noi! Și măcar de ați împărăți cu adevărat, ca să putem împărăți și noi împreună cu voi! 9. Căci, parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osîndiți la moarte; fiindcă am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
Ascultați pedeapsa și pe Cel ce o trimite! 10. Mai sunt în casa celui rău comori nelegiuite, și blestemata efa mică? 11. Pot socoti Eu curat pe cel ce are o cumpănă nedreaptă și greutăți strîmbe în sac? 12. Pentru că bogații lui sunt plini de silnicie, locuitorii lui spun minciuni, și limba lor este numai înșelătorie în gura lor; 13. de aceea, și Eu te voi lovi cu suferință, te voi pustii pentru păcatele tale. 14. Vei mînca și tot nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
ei indirect la decență, la lupta pentru întoarcerea la sursa primordială a vieții, este măcar frumoasă, mai ales că aspectul ei de utopie nu-l împiedică să constate lucid că majoritatea roadelor creșterii economice a țărilor capitaliste au luat drumul bogatului și că o redistribuire rațională a bunurilor se impune. Ar fi, zicem noi, o soluție revoluționară și singura urgentă. ORA DESPĂRȚIRII DE UN PRIETEN Când scriu aceste rânduri e ora patru dimineața și pe masa mea cântă în șoaptă un
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
exploatarea. - Să nu uiți că sărăcia învață pe om cu lenea care îl mulțumește la fel de mult ca bogăția. La muncă omul se lasă împins cu strămurarea. - Mizeria nu vine de la lipsa de bunuri, ci de la nedreapta lor împărțire. Săracii și bogații vor fi dați uitării. - Știu, veți lua de la bogați și veți da la săraci. De pe acum îi văd pe vameșii revoluției care, mai mult decît îți închipui, sînt interesați în astfel de tranzacție. - Săracii au un drept istoric la egalitatea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-i harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiulește are tot așa. Cum să convingi pe om să mai muncească cînd de la cel capabil ai luat rodul muncii sale pentru a-l da leneșului și neputinciosului? Bogatul nu-și cedează bogăția, pentru că a muncit pentru ea, iar săracul, dacă e pe degeaba, vrea mai mult decît i s-ar cuveni. Însuși Aizic recunoștea că treaba nu e simplă. Își dădea seama că va fi opoziție și, în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
i se părea că „galaxie”, după cum sună, era ceva mai mare și mai Însemnat decât universul). Cei ocărâți răsuflară, În sfârșit, ușurați, când nimeni nu mai vru - din pricina durerilor de buci - să se dea pe banii lui Odraslă cu parașuta. Bogatul nu putea fi bălăcărit, căci el nu intrase În joc: Îi pusese pe alții. Nici Mihai Enin, băiatul fără poreclă, nu se bucura de zbor. Își făcuse socoteala ca, la sfârșit, când ceilalți aveau să plece, să-l roage pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Își aminti ceva și se Întoarse: „Vezi să aibă doamna pe ea chiloții și țâțaru’ cu sclipici!”. „Da, domnule, măreția morții unei zile e mai adâncă decât cea a nașterii ei...” Băieții aveau acum prilej să-l Înjure lingușitor pe bogat: „Fir-ai al dracu’ să fii tu, Odraslă, ai călărit-o pe circăreasă. Te-n cur pe mă-ta și pe neamu’ tău! I-ai văzut-o? Cum arată?”. „N-am văzut-o, bă, că stinsese lumina. Mi l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de aici nu i-au avut niciodată -, ci căzuse dintr-un rădvan ce gonea nebunește pe un drum din Codrul ăl Mare, fugărit de tâlhari călări, adică de haiduci care, prefigurând etica și echitatea socialistă din zilele noastre, luau de la bogați și dădeau la săraci - asta ca să vedeți ce Încărcătură istorică și morală poate avea acel sipet Încrustat cu motive simple, dar ancestrale, ferecat În cercuri de fier, cu Încuietoare și balamale forjate acum o grămadă de secole de un necunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sfârșit... Să lăsăm asta. Acea cutră veninoasă a socotit cu migală unde și cum să-și strecoare otrava. Căci două ținte avea a doborî c-o singură săgeată. Pe Odraslă voia să-l lovească pentru că știa bine că tată-său, bogatul, i-o făgăduise de nevastă pe Marianti - cea nepământesc de frumoasă. Pe tine, nu te supăra că-ți spun, te văzuse În multe dintre nopțile În care pândeai curtea grecului, cu obrazul lipit de scoarța vreunui dud. Or, el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la mijloc, ținând câteva spice și un coș. Pe fațadele laterale sunt câte 7 scene, din care 4 pe glafurile celor două ferestre, în total 14 scene. Pe latura de sud sunt următoarele scene de la vest la est: Pilda despre bogatul și săracul Lazăr, bogatul stă la masă, un tânăr servește. Lazăr stă la poartă, iar un câine îi linge rănile de pe picioare. Se arată apoi, moartea celor doi, ca la moartea dreptului și a păcătosului, Iona este aruncat din corabie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
spice și un coș. Pe fațadele laterale sunt câte 7 scene, din care 4 pe glafurile celor două ferestre, în total 14 scene. Pe latura de sud sunt următoarele scene de la vest la est: Pilda despre bogatul și săracul Lazăr, bogatul stă la masă, un tânăr servește. Lazăr stă la poartă, iar un câine îi linge rănile de pe picioare. Se arată apoi, moartea celor doi, ca la moartea dreptului și a păcătosului, Iona este aruncat din corabie în apă, iar chitul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aruncat din corabie în apă, iar chitul se apropie să-l înghită, Fiți blânzi ca și porumbeii și înțelepți ca șerpii. Iisus pe scaun cu apostolii la mijloc, un porumbel și un șarpe încolăcit, cu capul în sus, Pilda despre bogatul căruia i-a rodit țarina, reprezentată între cele două ferestre. Bogatul stă pe scaun și discută. Unii duc saci cu roade, iar alții pregătesc materiale pentru mărirea hambarului, Cel ce și-a zidit casă pe piatră și pe nisip, casa
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
înghită, Fiți blânzi ca și porumbeii și înțelepți ca șerpii. Iisus pe scaun cu apostolii la mijloc, un porumbel și un șarpe încolăcit, cu capul în sus, Pilda despre bogatul căruia i-a rodit țarina, reprezentată între cele două ferestre. Bogatul stă pe scaun și discută. Unii duc saci cu roade, iar alții pregătesc materiale pentru mărirea hambarului, Cel ce și-a zidit casă pe piatră și pe nisip, casa făcută pe temelie de piatră se înalță frumos, iar cea pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]