12,392 matches
-
în gară vechilul împreuna cu „vezetiul” ca să-i ia cu șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe peronul gării înainte de sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu Iorgu și secretara care era o fetișcană fâșneață ce putea să-i fie nepoată au coborât din clasa întâia și un hamal le-a adus bagajele în restaurantul gării, căci gara avea o sală de așteptare murdară și
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Făurei era cam în toate fântânile sălcie, rar găseai o apă bună de băut -, ia un pahar de o litră vezi să fie curat, pune-l pe o farfurioară de „porțolan” umple-l cu apă și vino de-l dă boierului, poate așa i-o trece ciuda pe tine. Eu abia așteptam să mă reabilitez și să mă zgâiesc mai de aproape la mâdrețea aia de fată. Mă duc în bucătărie, și găsesc sticla aia verde de un kil care era
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
cu poala cămășii pe care mi-am scos-o din nădragi, de nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint la boier cu sufletul împăcat. De setos ce era, boieru trage un gât zdravăn, apoi Doamne ce văzui: bietul conu Iorgu, a împroșcat în tot restaorantul cu un nor des de gaz, căci gaz era în pahar, gaz cu care țața Dumitra
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
copertă a cărții - o femeie plină de feminitate (absolută), de candoare, dar și de mult mister și înaltă ținută morală și atitudine personală și umană demnă, ce și-a tras seva tuturor acestor calități din seva și rădăcina adâncă a boierilor moldavo - vlahi, concretizați, materializați și personalizați cel mai bine de “mămăica” - adică mama ei și bunica artistului - este, deci, o lucrare foarte bogată în amintiri, reflecții, cugetări, introspecții, analize, eseuri și impresii foarte bogate și foarte puternice chiar, alcătuită fiind
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
nelipsite de la Sfintele Liturghii. La biserică însă era numai un loc de onoare în strană, loc pe care și-l însușise fata popii, în baza celor două argumente de netăgăduit: preotul era tată-său, iar biserica nu era pe pământul boierului ci pe al răzeșilor, unde autoritatea vechilului nu avea temei. Fata vechilului râvnea și ea la locul de cinste, căci starea ei socială o îndreptățea. Vechilul împărtășea țâfna și ambiția fiicei sale, dar fără spor. Și uite așa prinse colț
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
erau înșiruite santinele de cazaci care salutau militărește” stindardul alb de mătase. Pe la casele din marginea satului „se zăreau cai căzăcești legați de garduri și cazaci care își terminau toaleta și așezau șeile...pe sub molizii crenguroși din întinsa grădină (a boierului Antonovici) erau adăpostiți caii frumoși ai ofițerilor și mulțimea de cazaci, care se mișca în tăcere, învăliți în mantalele lor lungi și mohorâte”. Delegații au fost primiți de colonel și, după ce i-a ascultat, acesta s-a dovedit îngăduitor. Le-
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
acestă danie, adăugându-i satul Dragomirești, cu multe averi. În anul 1580 mănăstirea va arde. Domnitorul Mihai Viteazul renovează complet mănăstirea și o înzestrează cu 14 sate (13 sate au fost cumpărate de domnitor cu suma de 472000 de asprii). Boierul Oxotie Aga zidește turnul de la mareal mănăstirii Simonopetra. Mănăstirea Sfântul Pavel - În jurul anului 1500 Ștefan cel Mare și Sfânt repară mănăstirea și îi construiește un apeduct, iar în următorul an un baptisteriu. În anul 1501 boierii craiovești încep să dea
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
construindu-i, la anul 1680, un apeduct cu bazine deosebite. Mănăstirea Sfinților Apostoli din București, supranumită a arhimandritului, care era foarte bogată, este închinată acestei mănăstiri athonite. Mănăstirea Xenofontu - După anul 1500 Barbu - banul Craiovei - îi închină două sate. Același boier dăruiește 2000 de asprii anual acestei sfinte mănăstiri. Între 1500 - 1658 domnitorii români fac donații substanțiale mănăstirii Xenofontu. Între 1544 - 1545, pe banii aduși din Țările Române, se construiesc chiliile, biserica centrală a mănăstirii, care va fi și pictată. În
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
stămoșească, a strălucit în slava sa, binecuvântând Cerul cu dragoste, când toate ființele înnobilate de botezul creștin, au odrăslit în toate locurile prin întărirea în Credință, chemarea la Mărturisire, răbdarea în Nădejde, suferința prin Dăruire, cuminecarea întru Jertfă, când țăranul, boierul, elevul, studentul, fecioara, soția, mama, învățătorul, preotul, monahul, monahia, ierarhul, poetul, scriitorul, medicul, universitarul, filosoful, soldatul, generalul, prințul s-au întărit în Credință, s-au îmbărbătat în Nădejde, s-au înfiat Iubirii, devenind Călăuze, devenind Modele, devenind Icoane. Rezistența Mărturisirii
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
nu este eternă, nu este nimic”- zice el. „Mai merită viața asta să fie trăită, dacă totul ți se dă atât de cârpit și de îndoielnic?”- se întreabă. În „Suflete tari” Andrei Pietraru iubește pe Ioana, fiica lui Matei, un boier de viță veche. Renunțând la o iubire mai veche, noua iubire îl transformă într-un ratat. Aici iubirea în sine pare a fi un act irațional. Prozatorul Camil Petrescu își are originile în eseul „Noua structură și opera lui Marcel
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
setea omului de bani / Și nu-i o vorbă bună-n cel cuvânt. // Clăcași-s tot aceiași, răstigniți / Pe crucea de țărână a veșniciei; / O clipă au crezut că-s izbăviți, / Că sunt stăpânii holdei și ai gliei. // Dar alți boieri, mai noi și hodiniți, / Pe bani puțini le fur' agoniseala, / Nimic nu s-a schimbat la obidiți / Atâta doar că alții strâng zăbala. Că nu-s mai împărați și proletari/ În lumea noastră? Totu-i o minciună! / Doar cei bogați
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
și întrebă un țăran care tocmai pusese un sac în car: - Bade, ce se întâmplă aici?... De ce se plimbă lumea aici, în sus și jos? Văzându-l bine îmbrăcat, în ținuta lui de bucureștean, țăranul îi răspunse cu multă considerație: - Boierule... se vede că nu sunteți de aici... Azi este zi de târg și... în acest loc este Târgul de Afară, care se ține săptămânal. Acest târg se întinde pe o suprafață foarte mare, dar majoritatea țăranilor, care vin din mai
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
întrebat cum poate să mănânce câțiva mici și bea o bere. Băiatul s-a uitat primprejur și a văzut că nu mai era nicio masă liberă. S-a uitat la Vasile și a zis: - Să vorbesc cu patronul deoarece pentru boieri că dvs... de obicei pune o masă în curte. Intră în cârciumă, de unde veni într-un minut și îl rugă să mai aștepte puțin până instalează o masă la umbră, sub salcia din curte. Vasile îi spuse că așteaptă, timp
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
că are zece pogoane în Bărăgan. E mai scund decât ea. Și iar o bate. Îl vede pe Mihai, cât de înalt și frumos e. Iar o bate și tac-su și mă-sa. Îl vede pe Mihai, acum e boier de oraș. Maior de armată și secretar de partid. Cum îi străluceau ochii atunci când revăzut-o. Ea era la piață la Obor, prin februarie, vindea merele lui tac-su și țuica ei de zestre, pe dedesubt, era prohibiție. Strângea bani
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
și s-au dus dracului banii de zestre. Doamne, cât de tare a iubit-o Mihai, în noaptea aia, acolo, pe lăzile cu mere. Uf, mamă, zicea mă-sa, dacă știam că se schimbă vremurile și că Mihai va ajunge boier de oraș, te dădeam lui. Doamne, ce bine era acolo pe lăzi și ce frumos mirosea. Mirosea a rășină, a fân și a mere. Mirosea a acasă. A rămas grea după noaptea aia. L-ar fi lăsat pe Nicuță și
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
ei, extazul și frâul lui, silueta speranței și piatra de moară din spatele ei, aburul visului și zidul de piatră al realității...! În cântecele Elisabetei Turcu e viața în act, fericirea în aspirație, desnădejdea în luptă! Repertoriul artistei e anteriu de boier, cu mâneci lungi, ce-mbracă tot ce-i viață, priveliște și trăire; e însuși ființă și oglindă sufletească. Doar câteva dintre cântece sunt suficiente de exemplificat clar și just aceasta: „Fir-ai tu să fii neicuță”, „Plâng mamele la icoane
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
fulgerător, pierzându-și capul pentru această „pohtă”, întrucât nu a fost pe placul principalei puteri europene de la granițele viitoarei Marii Dacii. Apoi, de ce nu, un Tudor Vladimirescu, cel care „a-mbrăcat cămașa morții” când a jucat interesele neamului său, împotriva intereselor boierilor, grecilor și turcilor. Sau un Cuza-Vodă, înlăturat, atât de interesele străinilor, dar, mai ales, de interesele trădătoare autohtone. Doamne, câți au mai fost cei înlăturați de interesele autohtonilor trădători, făcând jocul intereselor străine!.. De aceea, niciunul nu a reușit să
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
Mona se bucură când îl văzu dar se și înspăimântă. Zgripțuroiul de unchi avusese presimțiri rele. Se înțelege câtă furie l-a cuprins când Nerun, cu multă îndrăzneală și fermitate, păși și se opri în fața lui, zicându-i: - Prea cinstite boier, respectat de tot satul! Am venit în casa dumitale să cer bunăvoința inimii tale și să faci fericiți doi tineri care se iubesc, să se unească pentru vecie printr-o creștinească cununie. De aceea, rogu-te, de vei binevoi, să
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
ultima silabă care, de cel mai multe ori, conține în final o vocală, iar dacă este o consoană, aceasta este vocalizată cu un ,,î” mut. Strofele sunt formate în general din câte trei versuri dintre care unul este refrenul: ,,Mari boieri”, ,,O, lerui Doamne”, ,,Oi-da lerui Doamne”, ,,Oi-le-runda lerui Doamne”, ,,Domnului, Domn din cer”, ,,Flor’le dalbe”, ,,Flor’le dalbe lel’ de măr”, ,,Vița-i verde de ieder” etc. O excepție este ,,Cântecu’ din casă” sau ,,D-ale cui-st-acestor case?” care
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Crăciun sunt aceleași - Nașterea Pruncului Iisus, vânătoarea, păstoritul, agricultura și dragostea, totuși, în ceea ce privește melodiile și textele, există diferențe între Greblești și celelalte sate ale comunei Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
păstoritul, agricultura și dragostea, totuși, în ceea ce privește melodiile și textele, există diferențe între Greblești și celelalte sate ale comunei Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da’ cei juni colindători De-m’ vâzură șî
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
și dragostea, totuși, în ceea ce privește melodiile și textele, există diferențe între Greblești și celelalte sate ale comunei Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da’ cei juni colindători De-m’ vâzură șî-m’ văzură
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce; aceasta a fost singura concesie făcută noilor autorități care nu au putut interzice cântecele de Crăciun cu tematică religioasă care au continuat să fie cântate în casă (cântecele din casă). Cântecul de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Cantemir, prin Spătaru Milescu (care în China la popasuri dă comandă cazacilor să îi cânte „Dunăre,Dunăre”), prin Leon Donici și alții capătă niște mari oameni de cultură(35). În 1737 se năștea în Rusia, Nic Bantânș Camenschi urmaș de boier moldovean ce va deveni membru de onoare al Academiei ruse și universității(36). Mihai Frunză geniu militar al Armatei Roșii, mort în 1925 la 40 de ani, este cel al cărui nume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiză (Frunze) și
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
ce vor trăi nu știa încă. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospodăria Agricolă de Stat, amplasată pe pământul și conacul lui Funogea, un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și la magazin, sau aducea el pe cupoane de la chioșcul fermei agricole unde lucra
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]