3,311 matches
-
sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț Cînd pleacă nunta de la casa miresei, mireasa, stînd în car în picioare, rupe un colac în cap. Dacă cu o fărmătură din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci în tîrg de vînzare, toată lumea va trage la vită, după cum se uită cu drag la mireasă. Se crede că dacă duce cineva ceva la tîrg de vînzare și-i cade acel lucru din mînă se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și a plouat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
volum mare de ajutor financiar internațional”, subiectul central din această lucrare fiind prioritizarea consumului ajutorului financiar internațional acordat. Analize detaliate asupra capacității de absorbție și a factorilor specifici acesteia au fost elaborate și de: Cace, Cace, Iova și Nicolăescu (2009), Bot, de Vet, Feekes (2001) și în special de Wostner (2008), care divizează această capacitate de absorbție pe principalii săi factori componenți: capacitatea de absorbție macroeconomică, cea financiară și capacitatea de absorbție administrativ-managerială. În final, pentru o analiză cât mai detaliată
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
avut aripi! Cum se spune pe la noi: paza bună trece primejdia rea. A venit timpul să ne încheiem socotelile cu von Fuchs. Îl dibuim noi! Nu poate merge prea departe... Dar știi cum se zice: vulpea bătrână caută urma cu botul și o șterge cu coada!"6 Imposibilă vorbire paremiologică, însă teribil de motivatoare pentru un public impuber. Intrând în contact cu aceste lozinci în timpul claselor primare, încercam la rândul meu să copiez în atitudine, vorbire și chiar simțăminte aceste modele
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cărți, CL, 1986, 1; Ioan Holban, Cartea bibliotecarului, CRC, 1986, 8; Lucian Chișu, Jurnalul unei gratuități, LCF, 1986, 24; Mincu, Eseu, 83-87; Al. Călinescu, Confesiuni și viziuni, CRC, 1987, 5; Val Condurache, Poeți din două generații, CL, 1987, 3; Ioana Bot, Noime și monade, TR, 1987, 15; Nicolae Manolescu, Doi poeți și un grădinar, RL, 1987, 24; Al. Cistelecan, „Fiul omului”, F, 1987, 6; Dumitru Chioaru, Poetica monadelor, T, 1987, 6; Simion, Scriitori, IV, 519-525; Ioan Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
lumea gingașă a celor "care nu cuvântă”, surprinsă de E.Gârleanu, determină prin grația ei trăiri pline de sensibilitate: "Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului.”( Căprioara) Categoria estetică ce presupune o maximă tensiune psihică și semnifică
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Mamuca, îngr. și pref. Ion Șeuleanu, Cluj, 1973; Sarcasm și ideal, îngr. și postfață Mircea Zaciu, București, 1975; Corespondența B.P. Hasdeu - Iulia Hasdeu, publ. Paul Cornea, Elena Piru, Roxana Sorescu, introd. Paul Cornea, DML, III; Studii de folclor, îngr. Nicolae Bot, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1979; Teatru, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1982; Scrieri filosofice, îngr. și introd. Vasile Vetișanu, București, 1985; Opere, I, îngr. Stancu Ilin, introd. George Munteanu, București, 1986, II-IV, îngr. Stancu Ilin și I. Oprișan, București, 1996-2003; Studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
face, după cum am spus, cu un uriaș monstru dotat cu zece coarne și șapte capete, purtând pe fiecare corn o diademă și pe fiecare cap, câte o blasfemie. Chipul său seamănă cu al unui leopard, picioarele sunt de urs, iar botul ca de leu. Unul dintre capete, rănit mortal, își revine, înviind printr‑un miracol și stârnind uimire printre toți locuitorii pământului. Drept urmare, oamenii încep să i se închine balaurului, căci el este cel care dă fiarei puterea extraordinară de a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
au aflat despre creșterea copăceilor? Cine pot distruge copăceii din pădure? * De ce trebuie să protejeze oamenii pădurile? 2) Schimbă litera inițială a cuvintelor următoare și obține cuvinte noi. Exemplu: var - far pară tuș sac dar lac vaci pod maci tata bot tare cânt 3) Adaugă la sfârșitul fiecărui cuvânt dat un “i” și apoi desparte cele două cuvinte în silabe. Notează în dreptul fiecărui cuvânt numărul de silabe din care este format. Exemplu: pui pui = 1 silabă puii pu - ii = 2 silabe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Prima verba, II, 48-49; Felea, Aspecte, II, 260-262, III, 137-142; Sultana Craia, Nevoia de miracol, LCF, 1981, 2; Piru, Debuturi, 167-168; Tașcu, Poezia, 79-84; Cistelecan, Poezie, 195-198; Papahagi, Cumpănă, 270-274; Maria Genescu, Îngerii mâncători de ceapă, RL, 1994, 19; Ioana Bot, Povestiri cu hieroglife, ST, 1994, 10-11; Petraș, Lit. rom., 126-128; Dicț. scriit. rom., I, 316-317; Ulici, Lit. rom., I, 251-252; Pop, Pagini, 203-213; Al. Pintescu, Mariana Bojan sau Retorica singurătății, PSS, 1997, 3-4; Ioan Moldovan, Euridice și melancolia, F, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
hieroglife, ST, 1994, 10-11; Petraș, Lit. rom., 126-128; Dicț. scriit. rom., I, 316-317; Ulici, Lit. rom., I, 251-252; Pop, Pagini, 203-213; Al. Pintescu, Mariana Bojan sau Retorica singurătății, PSS, 1997, 3-4; Ioan Moldovan, Euridice și melancolia, F, 1997, 1; Ioana Bot, Le Fantastique comme expression de la dissidence, în Le Fantastique au carrefour des arts, îngr. Rodica Lascu-Pop și Gwanhaël Ponnau, Cluj-Napoca, 1998, 103-109; Poantă, Dicț. poeți, 32-33; Dicț. analitic, II, 123-125; Irina Petraș, „Un tremur sensibil al umbrei”, APF, 2000, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
expresive în vechea noastră literatură, ST, 1984, 3; Marcea, Atitudini, 187-189; Literatura actuală - puncte de vedere, ST, 1988, 4 (semnează Petru Poantă, Dan C. Mihăilescu, Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Ion Simuț, Mircea Muthu, Cornel Moraru, Mircea Ghițulescu, Ioana Bot); Grigurcu, Peisaj, I, 217-224; Alex. Ștefănescu, Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii, RL, 2000, 24; Micu, Ist. lit., 741-742; Popa, Ist.lit., II, 1 104; Simona Grazia Dima, Mariana Ionescu, Dialoguri culturale, „Universul cărții”, 2002, 8-9; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
Bucovina, îngr. Vasile D. Nicolescu și Cristina Rădulescu-Pașcu, introd. Cristina Rădulescu-Pașcu, București, 1990. Repere bibliografice: D. Cantemir, Descrierea Moldovei, tr. Gh. Guțu, îngr. D. M. Pippidi, introd. Maria Holban, București, 1973, 341; B. P. Hasdeu, Studii de folclor, îngr. Nicolae Bot, pref. Ovidiu Papadima, Cluj-Napoca, 1979, passim; Barbu Delavrancea, Opere, V, îngr. și introd. Emilia Șt. Milicescu, București, 1969, 441-450, 465-497; G. Breazul, Patrium Carmen. Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, 1941, passim; D. Caracostea, Poezia tradițională română. Balada populară română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
realului, CNT, 1985, 16; Ioan Holban, „Ascensiune nocturnă”, CRC, 1985, 18; Valeriu Cristea, „Ascensiune nocturnă”, RL, 1985, 20; Valentin Tașcu, „Ascensiune nocturnă”, CNT, 1985, 26; Gheorghe Schwartz, „Ascensiune nocturnă”, O, 1986, 17; Eugen Simion, Romanescul cotidianului, RL, 1987, 17; Ioana Bot, O zi care începe bine, TR, 1987, 21; Petru Poantă, Un prozator tânăr, ST, 1987, 10; Cristea, A scrie, 210-215; Țeposu, Istoria, 129-131; Lovinescu, Unde scurte, IV, 249-253; Negoițescu, Scriitori contemporani, 472-474; Petraș, Lit. rom., 102-105; Claudiu Groza, Despre interviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
drept animale dăunătoare. Șoarecele de pădure Șoarecele de pădure este un șoarece mare, cu o lungime de aproximativ 10 centimetri. Are blana de culoare gri, uneori cu nuanțe de portocaliu. Pe burtă are pielea mai deschisă decât pe restul corpului. Botul este foarte alungit. Are urechi mari, lăbuțe posterioare foarte dezvoltate și o coadă subțire și lungă. Se deplasează sărind. Daunele pe care le provoacă Șoarecele de pădure este un dușman declarat al grădinarilor, cărora le devorează culturile. Este, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
textelor s-a dovedit tot mai utilă, uneori obligatorie pentru înțelegerea unor pagini. Inclusiv sau mai ales Sărmanul Dionis, nuvelă din opera unui autor nu atât de secol XIX, nu doar de secol XX, dar și de secol XXI (Ioana Bot: 2012, 254) reclamă o lectură tabulară și o hermeneutică atentă la corpusul de texte căruia i se circumscrie. "De fapt, un text este perceput în mod artificial ca fiind izolat: el se conturează pe alte texte, prin raportare la care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în studenție. Nu susținem că au avut pe masa de lucru aceeași carte, este vorba de un spirit al epocii: secolul romantic, față de care poetul nostru avea un defasaj care-l apropia de modernitate mai mult decât pe contemporani (Ioana Bot). Universul lui Einstein este primul model al cosmologiei moderne care împacă teorii subiacente, imposibil de cristalizat fără teoria relativității. Materia și energia sunt aici repartizate uniform într-un spațiu închis, hipersferic, în care niciun punct nu se deosebește intrinsec de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
literaturii, traducere de Mihai UNGUREAN, Iași: Polirom, Colecția "Collegium" (Comparatisme et théorie de la littérature, Paris : Presses Universitaires de France, Collection "Écriture"). * critica surselor vs intertext; * invarianții; * entropia. MAURON Charles [1962] (2001) De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere de Ioana BOT, aparat critic, bibliografie și note: Ioana BOT și Raluca LUPU, Cluj-Napoca : Editura Dacia, Colecția "Mundus Imaginalis" (Des métaphores obsédantes au mythe personnel. Introduction à la psychocritique, Paris: Éditions José Corti). * mitul personal al autorului; * psihocritica. Mc HALE Brian [1987] (2009
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Colecția "Collegium" (Comparatisme et théorie de la littérature, Paris : Presses Universitaires de France, Collection "Écriture"). * critica surselor vs intertext; * invarianții; * entropia. MAURON Charles [1962] (2001) De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere de Ioana BOT, aparat critic, bibliografie și note: Ioana BOT și Raluca LUPU, Cluj-Napoca : Editura Dacia, Colecția "Mundus Imaginalis" (Des métaphores obsédantes au mythe personnel. Introduction à la psychocritique, Paris: Éditions José Corti). * mitul personal al autorului; * psihocritica. Mc HALE Brian [1987] (2009) Ficțiunea postmodernistă, traducere de Dan Horațiu POPESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui Eminescu și gândirea indiană, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2013) Cosmologia lui Eminescu, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o cosmologia lui Mihai Eminescu. BOT Ioana (2012) Eminescu explicat fratelui meu, București:Art. o actualitatea lui Eminescu; o critica genetică. BULGĂR Gheorghe (2011) De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Cluj-Napoca: Editura Dacia XXI, "Colecție de autor: Gheorghe Bulgăr". o variantele poemelor eminesciene. CĂLINES
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Ioana Em [1978] (1994,2000, 2001, 2005) Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Pitești: Editura Paralela 45, Colecția "Studii", Seria "Studii literare", ediție îngrijită de Irina PETRAȘ (prima ediție, același titlu, București: Editura Minerva; ediția a doua, îngrijită de Ioana BOT, Mihai Eminescu poet tragic, Iași: Editura Junimea; ediția a treia, același titlu, București: Editura Universal Dalsi, prefață de Nicolae Balotă; ediția a patra, Eminescu poet tragic, Iași: Editura Junimea. o modelele cosmologice. POPESCU-GOGAN Petre (1989) Ecouri eminesciene în arta plastică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care scrie un fals jurnal, la o falsă persoana a treia. 1 Pompiliu Crăciunescu desemnează prin termenul non-canonic "acea parte a operei [eminesciene] care se proiectează în afara romantismului (s.a.)" (2000, pp. 17-18). 2 Relevantă în acest sens este lucrarea Ioanei Bot Eminescu și lirica românească de azi.Citatul eminescian în poezia contemporană românească, Cluj Napoca: Editura Dacia, (1990). 3 Mircea Eliade "Eminescu sau despre Absolut", Postfață la volumul Eminescu sau despre Absolut Rosa Del Conte (1990, 455). 4 Despre mecanismul cristalizării ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
écrit dont la seule fonction serait de préparer un autre écrit. [...] L'avant-texte constitue donc une sorte de dialogue de l'auteur avec lui-même.] 43 Receptarea diferenței de nume descrisă de Ioana Em Petrescu în Cursul universitar îngrijit de Ioana Bot nu face decât să confirme un plus de relaxare a autorului, în variantă, în raport cu simbolul. Cât de altfel ar fi fost ca Dionis să ajungă între îngeri, atât de aproape de Dumnezeu, însoțit de o Onda instabilă, unduitoare, neacreditată teologic. Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să citească în jurnalul unui discipol al lui Leonardo da Vinci modul în care autorul și-a surprins maestrul, într-o seară ploioasă, „stând în contemplare în fața unui perete pătat de umezeală. Da Vinci îi descrie o splendidă himeră cu botul căscat, deasupra căreia plutește un înger frumos și cârlionțat, și o conturează cu degetul; apoi explică faptul că i se întâmplă adesea să vadă peisaje minunate sau diferite scene în crăpăturile zidurilor, în cutele de pe suprafața bălților, în jarul acoperit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]