7,946 matches
-
și un gust nemaipomenit. Pentru prima dată am mâncat aici pepene verde sau galben cu feliuțe de „halloumi”, un fel de mâncare foarte agreat în perioada de vară, foarte potrivit pentru zilele caniculare, răcoros și foarte, foarte gustos. Alături de „halloumi” brânzeturile cipriote se regăsesc și în alte sortimente deosebite, cum ar fi „feta” (asemănătoare vestitei noastre telemea!) - din amestec de lapte de oaie și capră și folosită adesea în asezonarea salatelor grecești, sau „anari” - o brânză ușoară, preparată din zer, similarul
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
foarte, foarte gustos. Alături de „halloumi” brânzeturile cipriote se regăsesc și în alte sortimente deosebite, cum ar fi „feta” (asemănătoare vestitei noastre telemea!) - din amestec de lapte de oaie și capră și folosită adesea în asezonarea salatelor grecești, sau „anari” - o brânză ușoară, preparată din zer, similarul urdei noastre românești, cu o consistență cremoasă, nesărată de obicei și folosită mult în renumita patiserie cipriotă. Supele care se prepară în Cipru sunt mai mult supe-creme, îngroșate. „Avgolemoni” este un fel de supă de
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
o baie de iaurt grecesc din lapte de capră, un preparat răcoros și delicios, de care nu te saturi. Din patiseria cipriotă, foarte bogată și variată, de altfel, amintesc aici tradiționalele „spanakopita” - plăcinta cu spanac și „tiropita” - mini plăcinte cu brânză. Deserturile sunt în general foarte dulci dar deosebite: „loukoumades”, sunt un fel de biluțe din cocă special pregătită, prăjite și trase prin miere, scorțișoară sau zahăr. Am văzut la Lefkara modul în care se prepară deliciosul „loukoumi” - un desert preluat
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau toată viața cu sărăcia: mămăligă, o ceapă, puțină brânză sau ceva lapte dacă găseau și toată ziua la muncă. Fie pe câmp, fie prin ogradă ajutându-i pe cei mari. Viața era mai grea, știința de carte mai puțină dar sigur, oamenii erau mult mai sănătoși ca astăzi. Evident
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
în cameră, bărbatul i a arătat masa pe care se găseau ceva merinde și a îndemnat o să mănânce. El era deja cu o sticlă de coniac în mână și a tot degustat o în timp ce Iuliana înghițea greu câteva bucățele de brânză și puțină pâine. - Dacă nu mai mănânci, strânge masa, i a vorbit el răstit și a dat pe gât ultimele picături de pe fundul sticlei. Apoi, întocmai ca în noaptea precedentă, privind o cum face ordine, bărbatul s a ridicat încet
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
apă. Văzând‑o că tremură de frig, i‑a spus că are voie să se îmbrace și să pună pătura pe ea, după care a ieșit afară înjurând. A adus din mașină două conserve, o pâine, o bucată mare de brânză și o sticlă de coniac. Le‑a rânduit pe masă, a desfăcut o conservă de fasole și costiță afumată și a chemat‑o să mănânce. Ea a refuzat, deși simțea că o doare stomacul de foame. A îndrăznit să ceară apă
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
23 mai 2013 Toate Articolele Autorului visând din ce în ce tot mai puțin mă hrănesc din litere și-s mai sătul ca un flămând ce crapă de osânză dar voi sfârși într-un poem și ce?! - veti spune: - mare... brânză! meditez la ploaia asta: ce-o să crească păpușoiul! afurisit, fiind de-o viață și având scuipat la furcă, le răspund cum știu mai bine: - nașpa brânza, iote... ștoiul! Referință Bibliografică: e... mortală / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
E... MORTALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346159_a_347488]
-
crapă de osânză dar voi sfârși într-un poem și ce?! - veti spune: - mare... brânză! meditez la ploaia asta: ce-o să crească păpușoiul! afurisit, fiind de-o viață și având scuipat la furcă, le răspund cum știu mai bine: - nașpa brânza, iote... ștoiul! Referință Bibliografică: e... mortală / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 874, Anul III, 23 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
E... MORTALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346159_a_347488]
-
diplomat Da-l aflară. Și-l umflară Și-l lăsară: boss-umflat! Fură paznicii comori Meseria e o artă Dacă ai fereastra spartă Să nu-i crezi pe oratori! Altul fură când e noapte Soarele de la amiezi N-a făcut din brânză, lapte Da-i cu ochii pe cirezi Fură taler de balanță Și statui fără vedere Magistrații din instanță Care n-au nici o putere Nu se sinchisesc de probe Nici de cei ce vând vreun pont Cât mai costă azi trei
DINTR-O STANŢĂ ÎN INSTANŢĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346193_a_347522]
-
de ani și nu au computer, handy, I-phone, televizor, telefon, sau sistem de navigare. Ei au crezut că astfel au scăpat de supravegherea totală. Eroare, bunicul a primit o scrisoare de la un țăran din Tadjikistan, care îl întreba cum face brânza de oaie la burduf! Toată lumea e șocată, toți țipă, toți sunt revoltați și de ce oare? Pentru că americanii au construit un monument arhitectonic pentru NSA (National Security Agency) unde lucrează o mare grămadă de oameni și unde se adună date, de
SUPRAVEGHEREA TOTALĂ – PRISM, TEMPORA, SNOWDEN & CO de VIOREL BAETU în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346187_a_347516]
-
motive naționale. În cameră se mai aflau o masă cu două scaune și un tranzistor care se alimenta cu energie electrică dintr-un prelungitor, de la vecini. Pe plită se afla un castron în care trona un boț de mămăligă cu brânză, uscat, rămas din seara trecută. Sărăcia, deopotrivă cu mizeria de dinăuntru se vedea prin ușa de la intrare care era întredeschisă pentru a pătrunde cât de cât, aer. Gemulețul camerei era nespălat de ani de zile și astupat cu o hârtie
IZOLAREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356067_a_357396]
-
dar toate aceste lucruri le făcea cu atâta conștiinciozitate și omenie că deveniseră lucruri firești. După ce o spălă și o întoarse pe o parte îi aduse lângă pat tava cu o cană cu lapte și o bucată de plăcintă cu brânză pe care o făcuse cu o zi înainte din niște rămășițe de brânză rămase prin frigider de ceva timp. Apoi, îi tăie o felie de pepene galben și i-o puse pe tavă. Cât timp fuse pe afară cu treburi
IZOLAREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356067_a_357396]
-
lucruri firești. După ce o spălă și o întoarse pe o parte îi aduse lângă pat tava cu o cană cu lapte și o bucată de plăcintă cu brânză pe care o făcuse cu o zi înainte din niște rămășițe de brânză rămase prin frigider de ceva timp. Apoi, îi tăie o felie de pepene galben și i-o puse pe tavă. Cât timp fuse pe afară cu treburi, Stela, Rodica își spuse rugăciunea și mâncă tot ce i se puse pe
IZOLAREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356067_a_357396]
-
numai prin prezența Duhului Sfânt, Care i-a asistat pe toată durata vieții lor în închisoare”. În altă ordine de idei, într-o mărturisire a sa consemnată de către o altă carte de suflet, cuget și simțire autentică, Părintele Ieromonah Amfilohie Brânză - Duhovnicul Mănăstirii Diaconești - Bacău recunoaște că „Am vorbit de acești părinți mari ai Ortodoxiei noastre, pe care noi nu-i numim sfinți, căci ne temem de asta. Dar pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
să-mi facă legătura cu marele doctor, prieten de familie. N-a ezitat nicio secundă. Pe spatele unui bilet de trimitere a scris câteva rânduri doctorului Pesamosca. Ne-am pregătit pentru București: bani, alimente specifice zonei noastre - cașcaval afumat, opărit, brânză la coșuleț, pulpă de vițel, țuică veche, dulcețuri - două sacoșe foarte încărcate. La ora 08.00 eram la ușa profesorului. Când am intrat, l-am întrebat pe portar dacă doctorul vine la o oră așa matinală. Răspunsul a fost lămuritor
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
se ridică prudent, înjurând în gând toate senzațiile ce se înghesuiau să-l ,,gratifice” care de care mai generoase și foamea îl ghidă vehement către frigiderul imens, în care începu să cotrobăie febril după ceva comestibil. În afară de o bucată de brânză tare ca piatra și pe care mucegaiul înflorise abundent și un jalnic rest de pui la rotisor, de o culoare și un miros îndoielnic, nimic altceva nu se mai putea numi aliment, prin ,,hambarul” acela dezolant de mare și de
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea de culegere și de interpretare a folclorului
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Mare, cu un scaun pliant la subsuoară și cu o carte educativă în mână, spre a citi în liniște, alături de alți protestatari echipați cu același gen de „arme”. Și ce fac eu, în replică? La plecare îmi pun în bagaj brânză de burduf, slănină, cârnați și țuică de prună, toate direct de la producător și multe-multe cărți, reviste, albume, pliante, CD-uri, DVD-uri, calendare, pliante, cărți poștale etc. Într-un cuvânt: hrană. ---------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania martie 2017 Referință Bibliografică
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
de când a văzut-o. Se potrivea cu ea la dansuri, ușoară și delicată, dar și aprigă la muncă.Țesea cele mai frumoase țolice și lăicere. La câmp avea spor de parcă avea patru brațe. Mulgea vacile și făcea cea mai bună brânză. Când a cunoscut-o era la seceră. Nu știa cum să între în vorbă cu ea. Cât era el de voinic se simțea un mototol în apropierea ei. Fata, observând că este cercetată, îl pândea cu coada ochiului, râdea și
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
cu sensibilitate copiilor ținând cont atât de vârsta cât și de boala lor. Citisem cu câțiva ani în urmă un volum de versuri întitulat ”Pururea” alcătuit din catrene care porneau de la cuvintele cunoscute ca fiind de origină dacică: viezure, barză, brânză, zimbru etc, al cărui autor este Gheorghe Marinescu Dinizvor * o personalitate de excepție intrată în pantheonul științei și culturii românești, un strălucit om de știință al cărui renume a depășit granițele țării și, în același timp, o personalitate complexă care
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
8,9 anișori- spunând că bunicul e la o mare aniversare a PCR, la stadion. (Am aflat după revoluție că fiica domnului Dumitru Graur a avut un grav accident de mașină.) Eu aveam o geantă plină cu cărți cumpărate, plus brânză de burduf și mă plimbam prin fața casei .Un milițian m-a rugat să merg mai departe, pe bulevard urma să treacă N. Ceaușescu și geantă mea ... ..Așa am facut, dar după un timp oprește un taxi, acad.Graur intra în
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
Bună treabă,am muncit ca prostul patru ore pentru o porție de brânză expirată ! ” Gândul acesta îi trezea neliniști, nu se așteptase că o să fie primit cu flori,dar ce i se-ntâmplase nu-i căzuse deloc bine. Îi căzuse ca un bolovan peste tot corpul ,chiar și peste urechi,acolo unde se
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
unchiul și nașul său Gheorghe. Noi, copiii ne aflam în al șaptelea cer de bucurie după mulsoare, când tata împreună cu nanu Gheorghe închega laptele și făceau cașul, care pe urmă, după ce îl sărau cum se se făcea din moși-strămoși devenea brânză. După ce umpleau gălețile din mulsul oilor, deșertau laptele într-un vas mare pentru închegat, numit «putină» în care se turna chiag de miel fraged, proaspăt și bolborosind numai de ei știutele cuvinte magice în timp ce mestecau laptele, așteptam vre-o 20-30
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
rămânea doar cașul întărit în strecători. După ce era scos din strecători , nanu Gheorghe îl ducea cu căruța la depozitul colhozului, unde se tăia felii care erau sărate și așezate rânduri în putine de stejar ca peste un timp să devină brânză de oi. Ce amintiri plăcute... Ți-aduci prietene aminte de noaptea ceea din octombrie 1956? Eu abia începusei a înțelege pe care lume mă aflu... Și mie mi-i de mirare, cum de mi-a rămas în memoria de la acea
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
un pic la treburile casei. Neplecând nici la munte, nici la mare, se cheamă că am făcut economie și mi-am petrecut și timpul destul de plăcut. - Odihnă activă. - Daa. Iar la plecare m-a încărcat cu o groază de alimente: brânză, caș, carne uscată, ouă, doi pui. Știe că strâng bani de casă, tata nu poate să-mi ajute cu prea mult, a pățit și un necaz de curând și mătușa zice că la noi traiul e scump. - Unde locuiți în
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]