1,560 matches
-
ad libitum, termenul direct folosit de primarul Constanței, la Congresul PSD de vineri, la adresa procurorului care îl ancheta, cu referire directă la hipsterii de azi, iubitori ai comunismului de bistro) era implacabilă: "clasa muncitoare - clasa cea mai înaintată a societății -, brava noastră țărănime și intelectualitatea". Așa era pe vremea aceea. Dar astăzi? Ce s-a ales din prestigiul, demnitatea și recunoașterea socială a profesorului? "Se sparie gândul!" Cei 2190 de lei ai mei, de profesor debutant, au fost reduși la o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fost piatra de temelie pentru apariția conducătorului providențial, a celui care încarnează în sine, puterea, voința, curajul și deșteptăciunea națiunii. Acest tip de conducere personalizată, care aducea în planul organizării instituționale și legislative moderne principiul condotierului civilizator de la 1600, Mihai Bravul, care mărturisea sentențios pohta ce'am pohtit, va domina în filigran toată activitatea de conducere a țării de la cristalizarea principatelor până astăzi. Colonelul mason, cu experiență în armată, justiție, precum și de conducere în administrație (fost prefect de Galați) sau guvern
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
omenești (Revolta dobitoacelor). Supraviețuiri ale arhaicului se întâlnesc îndeosebi în povestirile al căror epos se făurește în climatul primitivității, în păduri, în munți, în medii pastorale, mănăstirești, în ambianțe tribale. Trei narațiuni cu călugări incită și creează suspans prin comportamentele brave ale protagoniștilor; a patra construiește un spectacol bahico-pantagruelic vrednic de Mihail Sadoveanu și de Calistrat Hogaș. Un călugăr în veșnică luptă cu diavolii pe care îi izgonește bătând într-un lighean de aramă și trăgând focuri de pistol, înverșunat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
care, de unul singur, a răspândit mii și mii de manifeste? A apărut în prima zi, o singură dată, fugitiv, la TV. Apoi a ieșit total din circulație. De ce este uitat Radu Filipescu? Ce se întâmplă de fapt cu acest brav și adevărat erou al luptei anticomuniste? Avem dreptul la un răspuns clar 1 ! Aceste rânduri sunt scrise în special pentru generația intelectuală tânără. Ea de bună credință fiind n-avea cum să cunoască toate actele de rezistență ale generației azi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
strada în curs de execuție. Mii de lucrători sosesc în fiecare dimineață, se retrag în fiecare seară, își iau salariile, acest lucru este cert. Dacă nu ar fi fost decretată construirea străzii, dacă nu ar fi fost votate fondurile, acești bravi oameni nu ar fi găsit aici nici această muncă, nici acest salariu; și acest lucru este cert. Dar oare asta e tot? Operațiunea, în ansamblul său, nu cuprinde oare și altceva? În momentul în care domnul Dupin pronunță cuvintele sacramentale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sale, picturile ușor afectate de pe plafoane, covoarele bogate, lumina care țâșnește din locuința sa. Toată lumea știe că armăsarii săi pur-sânge aleargă pe turf. Dineurile de la locuința sa din Paris opresc în loc mulțimea pe bulevard și se zice: Iată un om brav, care, nu numai că nu rezervă nimic din venituri, dar probabil că își consumă capitalul. Este ceea se vede. Nu este atât de ușor de văzut, din punctul de vedere al interesului muncitorilor, ce devin veniturile lui Ariste. Să le
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și un pălărier parizian; de fapt, s-a gândit mult la asta, dacă este să spunem adevărul! Cu părul său lung și pălăria sa mică, redingota sa amplă și umbrela sa de familie, l-am fi considerat cu plăcere un brav țăran pe cale să viziteze minunile capitalei. Dar fizionomia abia schițată a acestui țăran era malițioasă și spirituală; ochii săi mari, negri erau vii și luminoși, iar fruntea sa, de mărime mijlocie, dar croită drept, ca în stofă, purta amprenta gândirii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dumnezeu! Muzica numai a făcut populară cutare romanță: Unde ești?... Unde ești?- În zadar în larga lume Caut să te mai găsesc, Tu l-al cărui dulce nume, Și azi încă-ngălbinesc! Dacă tu tot mai trăiești- Unde ești?... Unde ești? Bravul "oficer" N. Schelitti (1837-1872) nu era mai talentat, și erotica între "un steloi" și o "steluță" e rizibilă: Am surprins eu într-o noapte O steluță ș-un steloi, După multe dulce șoapte, Sărutîndu-se-amîndoi. MATILDA CUGLER Poezia Matildei Cugler (1852-1931
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aidoma ca luna Ce să schimbă totdeauna.” Singura formă de Întrupare a femeii este privirea. Ochișorii furioși, Înlănțuitori sau săgetători, anunță prezența unei ființe materiale. Calitatea lor este mai degrabă negativă: ard, ucid, produc leșinuri, topesc picioarele și Înmoaie brațele bravului suferind. Însă robul este satisfăcut, fără durere el n-ar fi nimic, viața-i atîrnă de aceste lațuri ce le Întind, de săgețile otrăvite ce le slobozesc privirile femeii: „A ochilor tăi rază Îmi place să mă arză!” Oglinda, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Neagoie, intrînd În sala unde se ține sfatul bărbaților: „Ochii uzi de rouă spre pămînt se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin”. Fata de la Cozia, consultată de Țepeș asupra răsplatei pe care s-o primească, răspunde În chip brav după ce În prealabil: „Rumenind la față, ca o rozișoară...”. Fata din Dafin, ispitită de un străin drumaș, Își dă repede pe față „rumeneala” și, cu chipul purpurat, fuge pe plai. În fine, În balada N-aude, n-avede, n-a Greul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
basmul popular. Alecsandri flatează mitologia națională În popularele poeme Peneș Curcanul, Sergentul, Frații Jderi, folosind o retorică simplă și eficientă. O retorică a eroismului popular, aceea ce cultivă inima de foc și brațul de oțel. Un lirism al sinecdocei. Inima bravă și brațul tare stau față În față cu o păgînitate amorfă, indistinctă, urîtă... Jder Nistor, vînătorul, intră-n turci „năpraznic cum intră În cîrd omorul”. Eroul lui Alecsandri este totdeauna copleșit de numărul adversarilor, copleșit dar nu Înfrînt: obstacolele se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se va afirma însă ca scriitor cu nuvelele din Două mere țigance (1964) și cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), care va avea mai multe ediții. A tradus din Aleksandr Pușkin, romane de Vasili Șukșin și Valentin Rasputin, Peripețiile bravului soldat Svejk de Jaroslav Hasek și Bai Ganiu al bulgarului Aleko Konstantinov. În 1994 a primit Premiul Național în domeniul literaturii, artei și arhitecturii din Republica Moldova, iar în 2002 Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În cărțile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Napoleon al III-lea în încercările sale de a lua puterea și din această cauză a fost închis. El a publicat în 1843 Memorii, care sînt în același timp un jurnal de război fidel și jurnalul intim al unui om "brav, lăudăros, vanitos și don Juan" (Jourquin). Textul caracterizează acest război al Spaniei pe care Napoleon l-a întreprins din 1808 pînă în 1814 pentru a constrînge peninsula inclusiv Portugalia să se supună Blocadei continentale: o guerilla fără milă, accentuată în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ca să mă limitez la un singur detaliu, voi spune că balena din acest desen are un ochi care, măsurat la scara indicată de autor, ar face din ochiul unui cașalot adult normal o fereastră de circa cinci picioare lungime. O, bravul meu căpitan, de ce nu ni l-ai desenat și pe Iona la fereastra aceea?! Tratatele cele mai conștiincioase de istorie naturală compilate în folosul tineretului studios nu sînt nici ele scutite de aceeași eroare de neiertat. Uitați-vă la populara
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îngropat de viu, se ducea la fund! Dar abia se spulberase ceața aceea orbitoare, cînd un trup gol, țînînd în mînă o sabie de abordare, fu văzut planînd o clipă deasupra parapetului. în clipa următoare, un plescăit puternic vesti că bravul meu Queequeg se aruncase în mare, pentru a veni în ajutorul înecatului. Marinarii se repeziră buluc la parapet și ochii tuturor se ațintiră asupra apei, urmărindu-i fiece încrețitură, în vreme ce clipele se scurgeau, fără ca înecatul și salvatorul lui să dea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mării, dacă voi coborî pe scările acelea fără sfîrșit? Numai că, toată noaptea, m-am depărtat de el, de locul unde se va fi scufundat. Da, da, aidoma multor altor oameni, tu ai spus adevărul, tristul adevăr, despre tine însuți, bravul meu part, dar în ce-l privește pe Ahab, n-ai nimerit-o. Adio, catargule, n-o slăbi din ochi pe balenă, cît voi lipsi eu. Vom vorbi mîine, ba nu, chiar în noaptea asta, cînd Balena Albă va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai hotărâți în a spori vigilența pentru a zădărnici orice uneltiri ursită (sic!) de dușmanii păcii de la Belgrad". Următoarea frază pare scoasă din repertoriul propagandistic al ceaușismului târziu: "Ei ("oamenii cinstiți și iubitori de pace", n.m.) înconjoară cu dragoste fierbinte bravii grăniceri cari apără eroic hotarele sfinte ale patriei" (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, Dosar 48, 1952, f. 131). Din același fond arhivistic putem afla că "titofascismul" nu mai este considerat nici măcar un regim "deviaționist" cu rădăcini socialiste, transformându-se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
inconceivable without it”, Mind, 43 (1934) 1-27; reeditat în Free Will and Determinism, ed. B. Berofsky (New York: Harper and Row, 1966). Honderich, Ț.: A Theory of Determinism: The Mind, Neuroscience, and Life Hopes (New York: Oxford University Press, 1988). Huxley, A.: Brave New World (1932); (Harmondsworth: Penguin, 1955). Kant, I.: Foundations of the Metaphysics of Morals. Lucas, J. R.: The Freedom of the Will (Oxford: Oxford University Press, 1970). Mackie, J.L.: Ethics: Inventing Right and Wrong (Harmondsworth: Penguin, 1977). Murphy, J. G.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recenta derivă a țării. Una dintre cele mai nenorocite. Și mai de neimaginat, în 1996. Cei care acum burdușesc cele două camere sînt rudele în linie dreaptă ale fedeseneilor care tropăiau în ilustra sală ori de cîte ori cîte un brav "romantic", ce făcuse grea pușcărie comunistă, încerca să explice tropăitorilor cam cum vine chestia cu democrația. Ce spectacol vivant isca apariția, la tribună, a unui Dan Amedeu Lăzărescu, liberalul tobă de carte, dar și cu doza necesară de umor foarte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să le răspundă, nu?, cu fapte de arme. Unul din fapte se vrea a fi arta vizuală. Nu pictura, nu sculptura, îndeletniciri, puah, insuportabil de vetuste. Artele vizuale! Drăguțul băiețică, vag efeminat nedisplăcînd tocmai prin asta rafinatelor fete se aruncă brav, cavalerește, în luptă, alegînd soluții la modă, cele care deși fumate acum o sută de ani au încă șartul provocării. Iar dacă arătosul băiețică se mai și integrează unui grup congener, atunci rezonanța se amplifică în decibeli nemăsurabili. Frumoaselor fete
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndreptățiți și dornici a o primi. Fie și sub învelișul glumei. Numai să fie. Pentru că, iată, dincolo, în regn literar, lucrurile stau diametral altfel. Dacă aici, în vizual, băiețică se consumă într-un anonimat frustrant, dincolo, Baetica (ce nume!) stă bravă în bătaia condeielor critice. Și dacă proza ei frivol bicisnică s-ar lovi doar de voioasa persiflare a unui senior, Alex. Ștefănescu, impresia ar fi una de rîcă generaționistă. Dar nu, cronica generos spațiată a lui Daniel Cristea Enache dintr-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vom dispărea din bunul ținut unde mergem”5. Dacă, pe de altă parte, Îl slujeau pe Dumnezeu Îmbunătățindu-și soarta, Dumnezeu Își va coborî privirea spre ei și Îi va răsplăti. Dacă elevii Învață astăzi despre Îndrăzneala și sacrificiile acestor bravi și umili servitori ai Domnului, aceștia nu au fost Întotdeauna atât de bine priviți de contemporanii lor. Unii, cum ar fi arhiepiscopul Richard Hooker, au văzut În stilul lor „puritan” o anumită atitudine de superioritate care Îi făcea mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Oamenii puteau să privească acum spre punctul cel mai Îndepărtat al orizontului și ceea ce vedeau era o lume plină de noi posibilități, care așteptau să fie exploatate. Mai important, fiecare persoană Întâmpină singură ceea ce Shakespeare a numit În Furtuna, „this brave new world” (aceasta lume nouă și curajoasă), unicul suport fiind proprietatea, pe care o avea din munca sa și posesiunile sale materiale. Să comparăm viața omului medieval cu cea a urmașilor săi moderni. În mai puțin de cincisprezece generații, au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în mod total neglijent numai la adâncimea de 1 metru, 124 de militari dintre cei peste 800 căzuți la datorie la Stânca Roznovanu. Din fericire, în anul 1996, aflând între hârtiile-document ale bisericii și pomelnicul îngălbenit de timp a acestor bravi eroi, m-am cutremurat de emoție și am fugit cu el în grabă la Marea Divizie a armatei moldave din Copou. Cu sprijinul comandantului de atunci, al domnului Colonel Cioară, imediat după decembrie 1989 (după Revoluție), la arhiva armatei s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
gândul meu se îndreaptă către domnia voastră, domnule general și către ostașii țării. Vă sunt recunoscător, domnule general, pentru că numai prin munca, tăria și stăruința domniei voastre, neamul întreg și cu mine trăim bucuria zilelor de glorie străbună, iar ostașilor noștri bravi le urez sănătate și putere ca să statornicească pentru vecie dreptele granițe ale neamului. Trăiască în veci România ! Trăiască viteaza noastră armată !”. Presa a reflectat reacția populară amplă la vestea intrării în război, anunțată în mai multe rânduri la radio și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]