1,575 matches
-
În linii mari, nu mă omor după Dan Lăzărescu, iar urangutanii nu posedă cultură, ei fiind preocupați să-și atingă fundul cu brațele care-s foarte lungi, În timp ce Înălțimea lor medie nu depășește 150 de centimetri, adică cît un papagal brazilian bătrîn, cu care și sînt confundați În momentul culminant al planării. Cele ce fac asemenea confuzii sînt de obicei unele mamifere, deosebite de urangutani prin faptul că aceștia din urmă sînt niște „biete urlătoare ilogice”, În vreme cu bursucii, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
singurul mijloc de cunoaștere reciprocă”, Sex-Press.) În avionul ce-l aducea de la Rio, dl. Iliescu nu s-a putut abține și, probabil cu imaginea celebrei plaje În minte, a spus foarte multe lucruri, din care n-am reținut decît cuvintele braziliene „pozitiv” și „constructiv”, rostite chiar acolo, sus, printre nouri. „Noi am facilitat deplasarea gazetarilor pe cît ne-au permis posibilitățile, spațiul din avion”, declara președintele pe un ton mulatru. Or, spațiul cu pricina este redus, iar dacă presa Îl va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
globală de 1 kg, masa probei globale poate fi mai mică de 1 kg. 4.7. Metoda specifică de prelevare de probe pentru arahide, nuci, smochine uscate și produse derivate comercializate în ambalaje vidate. 4.7.1. Fistic, arahide, nuci braziliene și smochine uscate Pentru loturi cu masa egală sau mai mare de 15 tone, se prelevează cel puțin 50 probe elementare rezultând o probă globală de 30 kg, iar pentru loturi cu masa mai mică de 15 tone, se prelevează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182726_a_184055]
-
de 15 tone, se prelevează 50% din numărul de probe elementare menționate în tabelul 2 rezultând o probă globală a cărei masă corespunde masei lotului prelevat (a se vedea tabelul 2) 4.7.2. Alune altele decât fistic și nuci braziliene Pentru loturi cu masa egală sau mai mare de 15 tone se prelevează cel puțin 25 probe elementare rezultând o probă globală de 30 kg, iar pentru loturi cu masa mai mică de 15 tone se prelevează 25 % din numărul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182726_a_184055]
-
2004, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 816/2004 , Ordinul ministrului sănătății nr. 1.351/2004 și Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 285/2004 privind stabilirea condițiilor speciale în care se face importul de nuci braziliene în coajă, originare ori expediate din Republica Federativă a Braziliei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.150 din 6 decembrie 2004, ce transpune în legislația națională Decizia Comisiei 2003/493/CE, Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195320_a_196649]
-
ri asupra Dezvolt?rîi Economice ?i Sociale �n Asia Meridional? (la Calcutta �n 1956, apoi la New Delhi), f?r? a mai vorbi de importanțele institu?îi internă?ionale de �nv???m�nt ?i de cercetare din America Latin? (CENTRO brazilian, FLACSO la Santiago de Chile) ?i din Africa (CAFRAD la Tanger). �ncep�nd cu 1964, UNESCO se doteaz? cu un centru de cercetare la Viena a c?rui misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra dezarm?rîi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Wintermute, care este făcută în mod destul de abstract și cu detalii insuficiente. Spre sfîrșitul romanului Neuromancer îi întrerupe lui Case activitatea cerebrală și îl aruncă în ciberspațiu, unde acesta se confruntă cu Neuromancer care ia forma unui băiețel de naționalitate braziliană. Într-un limbaj abstract și poetic, Neuromancer își declină identitatea în fața lui Case și îi spune cum "Marie-France, doamna mea, a pregătit acest drum (cu alte cuvinte, cum l-a programat) dar stăpînul ei a înăbușit-o înainte să ajungă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de la Rio avea o muzică aparte, cu totul nouă, departe de acea samba care se auzea prin cluburile de noapte europene: izbucneau aici, chicotind ca niște drăcușori, Gaetano Veloso și Gilberto Gil, Chico Buarque, Gal Costa, Maria Bethânia... Noua muzică braziliană, apărută ca din senin, domina cu ritmurile sale vrăjite, frumoasă, senzuală, veselă. O femeie tînără respira această muzică cu toată ființa ei. Ea era mică și slabă, ea avea ochi negri și părul lung unduind pînă la șolduri... ea se
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că descrierea paragrafului 2 este inserată în povestire. Primul paragraf nu dezvoltă, de fapt, decît cîteva micropropoziții narative (și nu o secvență completă) în dependență ierarhică față de descriere. În plus, printr-o tematizare (internă lui Pd(1)SIT), "noua muzică braziliană" este descrisă la rîndul său: 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii Pentru a urmări funcționarea tuturor propozițiilor descriptive într-un alt tip de discurs, să analizăm, pe scurt, două paragrafe ale unei lecții de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
b) asimilării și transferurilor izotopice; c) selecției lexicale. Aceste puncte pot fi reperate în extrasele următoare: Textul A: Morfologia și anatomia Corpul, a cărui lungime variază de la unu la doi milimetri, de exemplu la Erigone și nouă centimetri, la Migalele braziliene, se compune din două părți: cefalotorax (sau prozom) și abdomen (sau opistozom), legate printr-un pedicul subțire. Abdomenul nu arată nici o urmă de segmentare exterioară, în afară de formele primitive din Extremul Orient care prezintă doisprezece segmente; prozomul rezultă din coalescența a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a apărut. B. N.: Adevărul e că articolul lui Lupasco, publicat în numărul 18 din Communi-cations a cunoscut un real succes. Astfel, Olivier Burgelin i-a cerut acordul de traducere pentru editura italiană Bompiani, pentru revista mexicană Dialogos, pentru editura braziliană Vozès. Fragmente din acel număr au fost traduse în mai multe țări ale lumii. În trecere, amintesc că am observat că antetul scrisorii lui Burgelin era, tot în 1973, cel al CECMAS, în vreme ce în 1974, deodată, apare un nou acronim
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
De parcă morții din Brazilia, de pildă, ar fi mai puțin importanți decât morții din Statele Unite, Germania sau Japonia. Chiar și moarte, victimele sunt inegale. Un mort într-o școală din Brazilia face obiectul unor articole din paginile interioare ale cotidienelor braziliene și n-ar dreptul nici măcar la o menționare în restul lumii. Nu este un efect al banalizării: nu mor în fiecare zi oameni în școlile braziliene, iar brazilienii cred adesea că în Statele Unite lucrurile stau mult mai rău. De altfel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
într-o școală din Brazilia face obiectul unor articole din paginile interioare ale cotidienelor braziliene și n-ar dreptul nici măcar la o menționare în restul lumii. Nu este un efect al banalizării: nu mor în fiecare zi oameni în școlile braziliene, iar brazilienii cred adesea că în Statele Unite lucrurile stau mult mai rău. De altfel, toată lumea crede că în instituțiile școlare din Statele Unite se produc frecvent crime. Ce-i drept, acolo moartea în școală este regizată deosebit de bine. Merită chiar și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca o concentrare a atracțiilor și pericolelor din Brazilia, chiar dacă, așa cum subliniază Marin (Marin, 2000, p. 522), "nu se poate reduce extrema complexitate a crizei carioca numai la violența criminală. Trebuie să privim tragedia de la Rio prin prisma impasurilor modelului brazilian [...]. Pe termen lung, aici s-a sedimentat o excluziune socială pe care alegerile economice au accentuat-o". Am face o greșeală, întâlnită destul de frecvent, considerând Brazilia o țară săracă, subdezvoltată. Este, înainte de toate, una dintre cele mai inegale din lume
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
iar versiunea pe care o voi dai aici nu se va sprijini pe conversațiile personale, pe multipla corespondență electronică și pe numeroasele observații realizate in situ. O voi povesti pur și simplu pornind de la sutele de articole apărute în presa braziliană sau de la comunicările publice ale cercetătorului implicat în această istorie. Este o istorie publică, nu o reglare de conturi privată, ci o istorie trăită îndeaproape. Este violența în școală o problemă majoră a Braziliei și ce acțiuni ar trebui întreprinse
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adolescenților sunt mult mai importante și urgente decât aceste probleme ale violenței în școală. Un tabel, care reprezintă perceperea violenței de către un eșantion reprezentativ francez și unul brazilian, o dovedește (tabelul 2). Tabelul 2. Perceperea violenței de către elevii francezi și brazilieni Violență Sursă Foarte mult Mult Mediu Puțin Deloc Total Franța 13,4% 17,8% 25,0% 36,7% 7,1% 100% Brazilia 4,2 % 8,2% 24,1% 46,6% 16,9% 100% Total 9,1% 13,3% 24,6
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
9,1% 13,3% 24,6% 41,3% 11,7% 100% Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 1 386, 40, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Sursa: Éric Debarbieux/Unesco, 2004. N Franța = 11 147; N: Brazilia = 9800. După cum vedem, elevii brazilieni care se plâng de violență sunt mult mai puțin numeroși decât micuții francezi. Asta vine și dintr-o victimizare mai puțin puternică, în special la nivelul brutalității fizice (de cinci ori mai puțini elevi brazilieni spun că au fost loviți
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Brazilia = 9800. După cum vedem, elevii brazilieni care se plâng de violență sunt mult mai puțin numeroși decât micuții francezi. Asta vine și dintr-o victimizare mai puțin puternică, în special la nivelul brutalității fizice (de cinci ori mai puțini elevi brazilieni spun că au fost loviți de un coleg). Rezultatul acesta poate părea deconcertant și contraintuitiv. Nu înseamnă nicidecum că violența nu este o problemă majoră în Brazilia, dar, fără îndoială, mai mult în afara școlii. Vom reveni, dar pentru subiectul nostru
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
poate părea deconcertant și contraintuitiv. Nu înseamnă nicidecum că violența nu este o problemă majoră în Brazilia, dar, fără îndoială, mai mult în afara școlii. Vom reveni, dar pentru subiectul nostru importantă va fi reacția cercetătoarei care se ocupa de ancheta braziliană. Rezultatul nu prea aranja lucrurile pentru această cercetătoare, care voia să-și clădească viitorul și reputația pe violența în școală. Între noi a apărut un dezacord profund privind utilizarea anchetei în mass media, în special cu ocazia primului congres ibero-american
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru această cercetătoare, care voia să-și clădească viitorul și reputația pe violența în școală. Între noi a apărut un dezacord profund privind utilizarea anchetei în mass media, în special cu ocazia primului congres ibero-american organizat la Brasilia de Observatorul brazilian pentru violența școlară. Presa e foarte pornită cu această ocazie, iar cercetătoarea noastră acordă zeci de interviuri, toate mergând în sensul panicii. Numeroase articole vorbesc despre această anchetă ca și cum ea ar fi revelat orori, iar școlile braziliene ar fi fost
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Brasilia de Observatorul brazilian pentru violența școlară. Presa e foarte pornită cu această ocazie, iar cercetătoarea noastră acordă zeci de interviuri, toate mergând în sensul panicii. Numeroase articole vorbesc despre această anchetă ca și cum ea ar fi revelat orori, iar școlile braziliene ar fi fost în flăcări. Astfel în loc să folosească mai degrabă tabelul de mai sus, care arată că numai 12% dintre elevii brazilieni cred că există "foarte multă sau multă violență" în școala lor, iar 24% "mais ou menos", medie, față de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mergând în sensul panicii. Numeroase articole vorbesc despre această anchetă ca și cum ea ar fi revelat orori, iar școlile braziliene ar fi fost în flăcări. Astfel în loc să folosească mai degrabă tabelul de mai sus, care arată că numai 12% dintre elevii brazilieni cred că există "foarte multă sau multă violență" în școala lor, iar 24% "mais ou menos", medie, față de cei 64% care cred că există puțină sau deloc, cercetătoarea folosește răspunsuri care nu permit nuanțe (întrebare adăugată de ea la chestionarul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
64% care cred că există puțină sau deloc, cercetătoarea folosește răspunsuri care nu permit nuanțe (întrebare adăugată de ea la chestionarul inițial): există violență, da sau nu? Și dintr-o dată asta-i permite să afirme că pentru "85% dintre elevii brazilieni" există probleme de violență în școala lor. Asta înseamnă că amestecă răspunsurile celor care cred că există "puțină" violență și ale celor care o consideră foarte prezentă, greșeală de începător în metodologie, dar aici o greșeală voluntară. De exemplu: Când
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
număr cât mai mare de școli și de a ne completa eșantioanele, dar ar fi nevoie de o voință politică pentru finanțarea unor astfel de cercetări, voință care în Franța e destul de slabă. Ca să spunem lucrurilor pe nume, pentru ancheta braziliană s-au alocat fonduri de zece ori mai mari decât pentru ancheta franceză. Și acesta-i numai un exemplu. Alte anchete Anchetele de victimizare nu sunt singura metodă utilizată pentru contabilizarea violenței din mediul școlar; pe de altă parte, există
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
una dintre problemele esențiale ale acestei cărți, și anume eventualul raport dintre violența în școală și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec (Debarbieux, 2003) sau la forumul brazilian de educație (Debarbieux/UNESCO, 2004). Este violența în școală cauzată, măcar în parte, de "mondializare", adică de adâncirea inegalităților și a excluziunii sociale nu doar între țările bogate și țările "emergente" și "pe cale de dezvoltare", ci și între zonele urbane
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]